Enfermedad de Ezequías
20:1-11 – 2Cr 32:24-26; Is 38:1-8
1Por aquellos días Ezequías se enfermó gravemente y estuvo a punto de morir. El profeta Isaías, hijo de Amoz, fue a verlo y le dijo: «Así dice el Señor: “Pon tu casa en orden, porque vas a morir; no te recuperarás”».
2Ezequías volvió el rostro hacia la pared y rogó al Señor: 3«Recuerda, Señor, que yo me he conducido delante de ti con lealtad e integridad20:3 integridad. Lit. con un corazón íntegro. En la Biblia, corazón se usa para designar el asiento de las emociones, pensamientos y voluntad, es decir, el proceso de toma de decisiones del ser humano. y he hecho lo que te agrada». Y Ezequías lloró amargamente.
4No había salido Isaías del patio central, cuando vino la palabra del Señor: 5«Regresa y dile a Ezequías, gobernante de mi pueblo, que así dice el Señor, Dios de su antepasado David: “He escuchado tu oración y he visto tus lágrimas. Voy a sanarte y, en tres días, podrás subir al Templo del Señor. 6Voy a darte quince años más de vida. Y a ti y a esta ciudad los libraré de caer en manos del rey de Asiria. Yo defenderé esta ciudad por mi causa y por consideración a David mi siervo”».
7Entonces Isaías dijo: «Preparen una pasta de higos». Así lo hicieron; luego se la aplicaron al rey en la llaga y se recuperó.
8Ezequías había preguntado al profeta:
—¿Qué señal recibiré de que el Señor me sanará y de que en tres días podré subir a su Templo?
9Isaías contestó:
—Esta es la señal que te dará el Señor para confirmar lo que te ha prometido: ¿Quieres que la sombra avance diez peldaños o que retroceda diez?
10—Es fácil que la sombra se extienda diez peldaños —respondió Ezequías—, pero no que vuelva atrás.
11Entonces el profeta Isaías invocó al Señor, y el Señor hizo que la sombra retrocediera diez peldaños en la escalinata de Acaz.
Mensajeros de Babilonia
20:12-19 – Is 39:1-8
20:20-21 – 2Cr 32:32-33
12En aquel tiempo Merodac20:12 Merodac (mss. hebreos, LXX y Siríaca; véase Is 39:1); Berodac (TM). Baladán, hijo de Baladán y rey de Babilonia, envió cartas y un regalo a Ezequías, porque supo que había estado enfermo. 13Ezequías se alegró20:13 se alegró (LXX, Vulgata, Siríaca y varios mss. hebreos; véase Is 39:2); escuchó (TM). al recibir esto y mostró a los mensajeros todos sus tesoros: la plata, el oro, las especias, el aceite fino, su arsenal y todo lo que había en ellos. No hubo nada en su palacio ni en todo su reino que Ezequías no les mostrara.
14Entonces el profeta Isaías fue a ver al rey Ezequías y le preguntó:
—¿Qué dijeron esos hombres? ¿De dónde vinieron?
—Vinieron de Babilonia, un país lejano —respondió Ezequías.
15—¿Y qué vieron en tu palacio? —preguntó el profeta.
—Vieron todo lo que hay en él —contestó Ezequías—. No hay nada en mis tesoros que yo no les haya mostrado.
16Entonces Isaías dijo:
—Oye la palabra del Señor: 17Sin duda vendrán días en que todo lo que hay en tu palacio y todo lo que tus antepasados atesoraron hasta el día de hoy, será llevado a Babilonia. No quedará nada —dice el Señor—. 18Y algunos de tus hijos, tus descendientes, serán llevados para servir como eunucos en el palacio del rey de Babilonia.
19—El mensaje del Señor que tú me has traído es bueno —respondió Ezequías.
Y es que pensaba: «Al menos mientras yo viva, sin duda que habrá paz y seguridad».
20Los demás acontecimientos del reinado de Ezequías, todo su poderío y cómo construyó el estanque y el acueducto que llevaba agua a la ciudad, están escritos en el libro de las crónicas de los reyes de Judá. 21Ezequías murió, y su hijo Manasés lo sucedió en el trono.
Boala și însănătoșirea lui Ezechia
(2 Cron. 32:24; Is. 38:1-8, 21-22)
1În acele zile, Ezechia s‑a îmbolnăvit și era aproape de moarte. Profetul Isaia, fiul lui Amoț, a venit la el și i‑a zis: „Așa vorbește Domnul: «Pune‑ți casa în rânduială căci vei muri. Nu vei mai trăi.»“
2Atunci Ezechia s‑a întors cu fața spre perete și s‑a rugat Domnului, zicând: 3„Oh, Doamne, adu‑Ți aminte, Te rog, că am umblat înaintea Ta cu credincioșie și din toată inima și am făcut ce este bine în ochii Tăi.“ Și Ezechia a plâns cu amar.
4Isaia nu ieșise încă din curtea din mijloc, când, Cuvântul Domnului i‑a vorbit, zicând: 5„Întoarce‑te și spune‑i lui Ezechia, conducătorul poporului Meu, astfel: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: ‘Ți‑am auzit rugăciunea și ți‑am văzut lacrimile. Iată că te voi vindeca. În a treia zi te vei sui la Casa Domnului. 6Voi adăuga la zilele tale încă cincisprezece ani, te voi izbăvi, pe tine și cetatea aceasta, din mâna împăratului Asiriei și voi apăra această cetate de dragul Meu și de dragul lui David, robul Meu.’»“
7Apoi Isaia a zis: „Aduceți o turtă de smochine!“ Ei au adus‑o și au pus‑o pe bubă, și el a trăit.
8Ezechia îl întrebase pe Isaia:
– După ce semn voi ști că Domnul mă va vindeca și mă voi sui la Casa Domnului a treia zi?
9Isaia îi răspunsese:
– Acesta este semnul din partea Domnului pentru tine, prin care vei cunoaște că Domnul va împlini cuvântul pe care l‑a rostit: „Să treacă umbra zece trepte înainte sau înapoi?“
10Ezechia răspunsese:
– E ceva neînsemnat ca umbra să treacă zece trepte înainte. Mai bine să treacă zece trepte înapoi.
11Atunci profetul Isaia L‑a chemat pe Domnul și El a făcut ca umbra să treacă înapoi zece trepte pe cadranul lui Ahaz.
Solia babiloniană la Ierusalim
(2 Cron. 32:1; Is. 39:1-8)
12În acea perioadă, Merodak-Baladan, fiul lui Baladan, rege al Babilonului12 Rege al Babilonului (721–710 î.Cr.; 703–702 î.Cr.). În anul 705 î.Cr. profită de moartea lui Sargon II (721–705 î.Cr.) și caută să încheie alianțe militare prin care să‑și recâștige tronul., i‑a trimis lui Ezechia scrisori și un dar, fiindcă auzise că Ezechia fusese bolnav. 13Ezechia i‑a ascultat și le‑a arătat tot ce era în vistieria sa: argintul, aurul, mirodeniile și uleiul cel scump, armamentul lui și tot ce se afla în magaziile lui. Nu a rămas nimic în palatul sau în regatul său, pe care Ezechia să nu li‑l fi arătat.
14Atunci profetul Isaia a venit la regele Ezechia și l‑a întrebat:
– Ce au zis oamenii aceia și de unde au venit?
Ezechia i‑a răspuns:
– Au venit dintr‑o țară îndepărtată, din Babilon.
15Profetul l‑a întrebat:
– Ce‑au văzut în palatul tău?
Ezechia a răspuns:
– Au văzut tot ceea ce este în palatul meu și n‑a rămas nimic în magaziile mele pe care să nu li‑l fi arătat.
16Atunci Isaia i‑a zis lui Ezechia:
– Ascultă Cuvântul Domnului: 17„Iată, vin zile când tot ce este în palatul tău și tot ce au agonisit părinții tăi până în ziua aceasta, va fi dus în Babilon. Nu va mai fi lăsat nimic, zice Domnul. 18Unii dintre propriii tăi fii, care ți s‑au născut, îți vor fi luați și vor fi făcuți eunuci în palatul împăratului Babilonului.“
19Ezechia i‑a zis lui Isaia:
– Cuvântul Domnului pe care l‑ai rostit este bun.
„De ce nu“, se gândea19 Sau: spunea. el, „atâta vreme cât în timpul vieții mele va fi pace și siguranță?“
20Celelalte fapte ale lui Ezechia, toate isprăvile lui, cum a făcut iazul și canalul prin care a adus apă în cetate, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 21Ezechia a adormit alături de părinții săi, iar în locul lui a domnit fiul său Manase.
