የዲቦራ መዝሙር
1በዚያን ዕለት ዲቦራና የአቢኒኤም ልጅ ባርቅ ይህን ቅኔ ተቀኙ፤
2“በእስራኤል ያሉ መሳፍንት ሲመሩ፣
ሕዝቡም በፈቃዱ ራሱን ሲያስገዛ፣
እግዚአብሔርን አመስግኑ።
3“እናንት ነገሥታት ይህን ስሙ፤
ገዦችም አድምጡ፤
ለእግዚአብሔር እዘምራለሁ፤ ደግሜም
ለእስራኤል አምላክ ለእግዚአብሔር እቀኛለሁ።
4“እግዚአብሔር ሆይ፤ ከሴይር በወጣህ ጊዜ፣
ከኤዶም ምድርም በተነሣህ ጊዜ፣
ምድር ተንቀጠቀጠች፤ ሰማያትም ዝናብ አዘነቡ፤
ደመናዎችም ውሃ አፈሰሱ።
5ተራሮች በሲና አምላክ በእግዚአብሔር ፊት፣
በእስራኤልም አምላክ በእግዚአብሔር ፊት ተናወጡ።
6“በዓናት ልጅ በሰሜጋር ዘመን፣
በኢያዔል ጊዜ መንገዶች ባድማ ሆኑ፤
ተጓዦችም በጠመዝማዛ መንገድ ሄዱ።
7ለእስራኤል እናት ሆኜ
እኔ ዲቦራ እስክነሣ ድረስ
በእስራኤል ያለው የከተማ ኑሮ አበቃለት፤
8አዳዲስ አማልክትን በተከተሉ ጊዜ፣
ጦርነት እስከ ከተማው በር መጣ፤
ጋሻም ሆነ ጦር፣
በአርባ ሺሕ እስራኤላውያን መካከል አልተገኘም።
9ልቤ ከእስራኤል መሳፍንት፣
ፈቃደኞችም ከሆኑ ሰዎች ጋር ነው፤
እግዚአብሔር ይመስገን።
10“እናንት በነጫጭ አህዮች የምትጋልቡ፣
በባለ ግላስ ኮርቻ ላይ የምትቀመጡ፣
በመንገድ ላይ የምትጓዙ፣
በውሃ ምንጮች ዙሪያ ያለውን፣
11የዝማሬ ድምፅ5፥11 ወይም ቀስተኞች ተብሎ ሊተረጐም ይችላል። ስሙ።
ይህም የእግዚአብሔር የጽድቅ ሥራ፣
ጦረኞቹም በእስራኤል ያደረጉትን ያስታውሳል።
“ከዚያም የእግዚአብሔር ሕዝቦች፣
ወደ ከተማዪቱ5፥11 ወይም ወደ መንደሮቹ ተብሎ መተርጐም ይቻላል። በሮች ወረዱ።
12‘ዲቦራ ሆይ፤ ንቂ፤ ንቂ፤
ንቂ፤ ንቂ፤ ቅኔም ተቀኚ፤
የአቢኒኤል ልጅ ባራቅ ሆይ፤ ተነሣ፤
ምርኮኞችህንም ማርከህ ውሰድ’ አሉ።
13“የቀሩትም ሰዎች፣
ወደ መኳንንቱ ወረዱ፤ የእግዚአብሔር ሕዝብ፣ እንደ ኀያል ጦረኛ ወደ እኔ መጣ።
14መሠረታቸው ከአማሌቅ የሆነ አንዳንዶች
ከኤፍሬም መጡ፤ ብንያም አንተን ከተከተሉ ሰዎች ጋር ነበር፤
የጦር አዛዦች ከማኪር፣
የሥልጣን በትር የያዙም ከዛብሎን ወረዱ።
15የይሳኮር መሳፍንት ከዲቦራ ጋር ነበሩ፤
ይሳኮርም ራሱ ወደ ሸለቆው ከኋላው
በመከተል፣ ከባርቅ ጋር ነበረ።
በሮቤል አውራጃዎች፣ ብዙ የልብ
ምርምር ነበር።
16በበጎች ጕረኖ5፥16 ወይም በኮርቻ ላይ ተብሎ መተርጐም ይቻላል። መካከል ለምን ተቀመጥህ?
መንጎችን የሚጠራውን ፉጨት ለመስማት ነውን?
በሮቤል አውራጃዎች፣ ብዙ የልብ
ምርምር ነበር።
17ገለዓድ ከዮርዳኖስ ማዶ ተቀመጠ፤
ዳን ለምን በመርከብ ውስጥ ዘገየ?
አሴር በጠረፍ ቀረ፤
በባሕሩ ዳርቻም ተቀመጠ።
18የዛብሎን ሰዎች ሕይወታቸውን አሳልፈው ሰጡ፤
የንፍታሌም ሰዎች እንደዚሁ በምድሪቱ ኰረብታዎች አደረጉ።
19“ነገሥታት መጡ፤ ተዋጉም፤
የከነዓን ነገሥታት፣ በመጊዶ ውሆች
አጠገብ በታዕናክ ተዋጉ፤
ብርም ሆነ ሌላ ምርኮ ተሸክመው አልሄዱም።
20ከሰማያት ከዋክብት ተዋጉ፤
በአካሄዳቸውም ሲሣራን ገጠሙት።
21ጥንታዊው ወንዝ፣ የቂሶን ወንዝ፣
የቂሶን ወንዝ ጠርጎ ወሰዳቸው፤
ነፍሴ ሆይ፤ በኀይል ገሥግሺ
22የፈረሶች ኰቴ ድምፅ በኀይል ተሰማ፤
ጋለቡ፤ በኀይልም ፈጥነው ጋለቡ።
23የእግዚአብሔር መልአክ፣ ‘ሜሮዝን ርገሙ፤’
‘ሕዝቧንም አብራችሁ ርገሙ፤
ከኀያላን ሰልፍ እግዚአብሔርን ለመርዳት፣
በእግዚአብሔርም ጐን ለመቆም አልመጡምና’ አለ።
24“የቄናዊው የሔቤር ሚስት ኢያዔል፣
ከሴቶች ሁሉ የተባረከች ትሁን፤
በድንኳን ከሚኖሩ ሴቶች ሁሉ የተባረከች ትሁን።
25ውሃ ለመነ፤ ወተት ሰጠችው፤
ለመኳንንት በሚገባ ዕቃ፣ እርጎ አቀረበችለት።
26እጇ ካስማ ያዘ፤
ቀኝ እጇም የሠራተኛ መዶሻ ጨበጠ፤
ሲሣራን መታችው፤ ራሱንም ተረከከችው፤
ክፉኛ ወጋችው፤ ጆሮ ግንዱን በሳችው።
27በእግሯ ሥር ተደፋ፤ ወደቀ፤
በዚያም ተዘረረ፤ በእግሯ ሥር ተደፋ፤
ወደቀ፤ በተደፋበት በዚያ ወደቀ፤
ሞተም።
28“የሲሣራ እናት በመስኮት ተመለከተች፤
በዐይነ ርግቡ ቀዳዳም ጮኻ ተጣራች፤
‘ለምን ሠረገላው ሳይመጣ ዘገየ?
የሠረገሎቹስ ድምፅ ለምን ጠፋ?’ አለች።
29ብልኅተኞች ወይዛዝርቷም መለሱላት፤
እርሷ ግን ለራሷ እንዲህ አለች፤
30‘ምርኮ አግኝተው እየተከፋፈሉ፣
እያንዳንዱም ሰው አንዲት ወይም ሁለት ልጃገረዶች እየወሰደ አይደለምን?
ይህ ሁሉ ምርኮ፣ በቀለም ያጌጡ ልብሶች
ለሲሣራ ደርሰውት፣
በጌጣጌጥ የተጠለፉ ልብሶች ለዐንገቴ
ይዞልኝ እየመጣ አይደለምን?’
31“እግዚአብሔር ሆይ፤ ጠላቶችህ ሁሉ ይጥፉ፤
አንተን የሚወድዱህ ግን፣ የንጋት ፀሓይ
በኀይል እንደሚወጣ እንዲያ ይሁኑ።”
ከዚያም በኋላ ምድሪቱ ለአርባ ዓመት ሰላም አገኘች።
Cântarea Deborei
1În ziua aceea, Debora și Barak, fiul lui Abinoam, au cântat, zicând:
2„Când căpeteniile s‑au așezat în fruntea lui Israel,
poporul a mers de bunăvoie!
Binecuvântați‑L pe Domnul!
3Ascultați, regi! Luați aminte, domnitori!
Eu, da eu, voi cânta Domnului3 Sau: despre Domnul,
voi cânta spre lauda Domnului,
Dumnezeul lui Israel:
4Doamne, când ai ieșit din Seir,
când ai mărșăluit din ținutul Edomului,
pământul s‑a cutremurat, cerurile au picurat
și norii au turnat ape!
5Munții s‑au scurs dinaintea Domnului, Cel al Sinaiului,
dinaintea Domnului, Dumnezeul lui Israel!
6În zilele lui Șamgar, fiul lui Anat6 Vezi nota de la 3:31.,
în zilele Iaelei,
drumurile erau părăsite,
și drumeții călătoreau pe căi ocolite.
7Încetase viața din satele lui Israel, se sfârșise,7 Sau: Conducătorii lui Israel au căzut, au căzut, sensul versului ebraic fiind nesigur.
până când m‑am ridicat eu7 Sau: te‑ai ridicat tu; sau: s‑a ridicat; (și în ultima parte a versetului)., Debora,
m‑am ridicat ca o mamă în Israel.
8Când el și‑a ales dumnezei noi,
războiul8 Sensul termenului ebraic este nesigur. era la porți,
dar nu se vedea nici scut și nici suliță
printre patruzeci de mii în Israel!
9Inima mea este alături de legiuitorii lui Israel,
de cei din popor care s‑au oferit de bunăvoie.
Binecuvântați‑L pe Domnul!
10Voi, cei ce încălecați pe măgărițe albe,
cei ce stați pe covoare,
cei ce umblați pe drum,
luați aminte 11la vocea arcașilor de lângă adăpătoare.
Acolo ei istorisesc faptele drepte ale Domnului,
faptele drepte ale sătenilor Lui în Israel!
Atunci poporul Domnului a coborât la porți.
12Trezește‑te, trezește‑te, Debora!
Trezește‑te, trezește‑te și cântă o cântare!
Ridică‑te, Barak, fiu al lui Abinoam,
și ia‑ți captivii!
13Atunci un supraviețuitor a coborât la cei măreți;13 Sau: Atunci un supraviețuitor al celor măreți a coborât.
poporul Domnului a coborât la mine cu cei viteji13 Sau: la mine ca niște viteji. Sau: la mine împotriva celor viteji..
14Au venit din Efraim;
rădăcina lor este în Amalek.
După tine a venit Beniamin, cu poporul tău.
Din Machir au coborât legiuitorii
și din Zabulon, cei care îndrumă cu toiagul scribului.
15Conducătorii mei din Isahar au fost cu Debora
și, precum Isahar, așa și Barak,
fiind trimis în urma lui în vale.
În ținuturile lui Ruben însă
s‑a ținut mare sfat15-16 Lit.: au fost mari cercetări ale inimii, ideea fiind aceea că rubeniții și probabil și alte seminții nu au răspuns cu hotărâre sau în unanimitate chemării la luptă.!
16De ce ai rămas printre staule16 Sau: desagi. Sensul termenului ebraic este nesigur.
ca să asculți behăitul turmelor?
În ținuturile lui Ruben
mare a fost sfatul!
17Ghilad a rămas de cealaltă parte a Iordanului.
Iar Dan, de ce a rămas la corăbii?
Așer a rămas pe coasta mării
și s‑a așezat pe limanurile lui.
18Zabulon este un popor
care și‑a riscat viața până la moarte;
Neftali la fel, pe dealurile țării.
19Regii au venit și s‑au luptat.
Regii Canaanului s‑au luptat atunci
la Taanah, lângă apele Meghido.
N‑au luat niciun câștig,
nici măcar un pic de argint.
20Stelele din ceruri s‑au luptat,
s‑au luptat din înaltul căilor lor cu Sisera.
21Râul Chișon i‑a luat,
vechiul râu, râul Chișon.
Mărșăluiește, suflete al meu, cu tărie!21 Sau: Calcă pe grumazurile celor tari!
22Atunci copitele cailor au izbit pământul;
armăsarii au alergat în galop, în galopul lor răsunător.
23«Blestemați pe Meroza!», a zis Îngerul Domnului.
«Să blestemați amarnic pe locuitorii ei,
căci nu au venit în ajutorul Domnului,
în ajutorul Domnului
împotriva celor viteji.»
24Cea mai binecuvântată femeie este Iael,
soția chenitului Heber,
cea mai binecuvântată dintre femeile ce locuiesc în corturi.
25El i‑a cerut apă, dar ea i‑a dat lapte;
într‑o cupă măreață i‑a adus iaurt.
26Apoi mâna și‑a întins‑o spre țăruș,
și dreapta ei spre ciocanul lucrătorului;
l‑a lovit pe Sisera, i‑a sfărâmat capul,
l‑a zdrobit și i‑a străpuns tâmpla.
27El a căzut și s‑a ghemuit,
la picioarele ei s‑a plecat adânc,
a căzut și s‑a ghemuit;
în locul în care s‑a ghemuit, acolo a căzut ucis!
28Pe fereastră, printre zăbrele,
mama lui Sisera se uita și bocea:
«De ce întârzie carele lui să vină?
De ce rămâne în urmă zgomotul carelor lui?»
29Prințesele ei înțelepte îi răspund
și ea își răspunde singură:
30«Oare nu își caută și își împart ei prada?
O femeie, două femei de fiecare bărbat;
pradă de stofă colorată pentru Sisera,
pradă de stofă colorată, brodată;
câte două stofe colorate,
brodate, pentru grumazul prădătorului.»
31Așa să piară toți dușmanii Tăi, Doamne!
Dar cei ce‑L iubesc să fie ca soarele care răsare în puterea lui!“
Apoi țara a avut liniște timp de patruzeci de ani.
