1“ወንድሞችና አባቶች ሆይ፤ አሁን የማቀርብላችሁን የመከላከያ መልሴን ስሙኝ።”
2እነርሱም በዕብራይስጥ ቋንቋ ሲናገር በሰሙ ጊዜ፣ ከፊት ይልቅ ጸጥ አሉ።
ጳውሎስም እንዲህ አለ፤ 3“እኔ በኪልቅያ በምትገኘው በጠርሴስ የተወለድሁ አይሁዳዊ ስሆን፣ ያደግሁት ግን በዚህ ከተማ ነው። የአባቶቻችንን ሕግ በገማልያል እግር ሥር ተቀምጬ በሚገባ ተምሬአለሁ፤ ዛሬ እናንተ እንዲህ የምትቀኑለትን ያህል እኔም ለእግዚአብሔር እቀና ነበር። 4ይህን መንገድ የሚከተሉትንም እስከ ሞት ድረስ እያሳደድሁ፣ ወንዶችንም ሴቶችንም አስሬ ወደ ወህኒ እጥላቸው ነበር። 5ይህን ተግባሬን ሊቀ ካህናቱም ሆነ ሸንጎው ሁሉ ሊመሰክሩ ይችላሉ። ከእነርሱ ደብዳቤ ተቀብዬ ደማስቆ ወዳሉት ወንድሞቻቸው በመሄድ፣ እነዚህን ሰዎች አሳስሬ ወደ ኢየሩሳሌም አምጥቼ ለማስቀጣት ወደዚያ እሄድ ነበር።
6“ስንጓዝም እኩለ ቀን ገደማ ወደ ደማስቆ እንደ ተቃረብሁ፣ ድንገት ታላቅ ብርሃን ከሰማይ በዙሪያዬ በራ፤ 7እኔም ምድር ላይ ወደቅሁ፤ ከዚያም፣ ‘ሳውል፤ ሳውል፤ ለምን ታሳድደኛለህ?’ የሚለኝን ድምፅ ሰማሁ።
8“እኔም፣ ‘ጌታ ሆይ፤ አንተ ማን ነህ?’ አልሁት።
“እርሱም፣ ‘አንተ የምታሳድደኝ የናዝሬቱ ኢየሱስ ነኝ’ አለኝ። 9ከእኔ ጋር የነበሩትም ብርሃኑን አዩ፤ ነገር ግን የሚናገረኝን የእርሱን ድምፅ በትክክል አልሰሙም።
10“እኔም፣ ‘ጌታ ሆይ፤ ምን ላድርግ?’ አልሁት።
“ጌታም፣ ‘ተነሥተህ ወደ ደማስቆ ሂድ፤ በዚያም ልታደርገው የሚገባህን ሁሉ ይነግሩሃል’ አለኝ። 11ከብርሃኑም ጸዳል የተነሣ ዐይኔ ስለ ታወረ፣ ከእኔ ጋር የነበሩት እጄን ይዘው እየመሩ ወደ ደማስቆ አደረሱኝ።
12“ከዚያም ሐናንያ የተባለ ሰው ሊያየኝ ወደ እኔ መጣ፤ እርሱም ሕግን በጥንቃቄ የሚጠብቅና በዚያ በሚኖሩት አይሁድ ሁሉ ዘንድ እጅግ የተከበረ ሰው ነበረ። 13በአጠገቤም ቆሞ፣ ‘ወንድም ሳውል ሆይ፤ ዐይኖችህ ይብሩልህ!’ አለኝ፤ እኔም በዚያችው ቅጽበት አየሁት።
14“እርሱም ቀጥሎ እንዲህ አለ፤ ‘የአባቶቻችን አምላክ ፈቃዱን እንድታውቅ፣ ጻድቁን እንድታይና ቃሉን ከአንደበቱ እንድትሰማ መርጦሃል፤ 15ስላየኸውና ስለ ሰማኸው ነገር በሰው ሁሉ ፊት ምስክር ትሆነዋለህና። 16ታዲያ፣ አሁን ምን ትጠብቃለህ? ተነሥተህ ስሙን እየጠራህ ተጠመቅ፤ ከኀጢአትህም ታጠብ።’
17“ወደ ኢየሩሳሌም ተመልሼ በቤተ መቅደስ ስጸልይም ተመሰጥሁ፤ 18ጌታም ሲናገረኝ አየሁ፤ እርሱም አሁኑኑ፣ ‘ፈጥነህ ከኢየሩሳሌም ውጣ! ስለ እኔ የምትመሰክረውን አይቀበሉህምና’ አለኝ።
19“እኔም እንዲህ አልሁት፤ ‘ጌታ ሆይ፤ በአንተ የሚያምኑትን ሰዎች ለማሰርና ለመደብደብ፣ በየምኵራቡ ስዞር እንደ ነበር እነዚህ ሰዎች ያውቃሉ፤ 20ደግሞም የአንተን ሰማዕት22፥20 ወይም ምስክር የእስጢፋኖስን ደም በሚያፈስሱበት ጊዜ፣ በድርጊታቸው ተስማምቼ በቦታው ቆሜ የገዳዮቹን ልብስ እጠብቅ ነበር።’
21“ጌታም፣ ‘ሂድ፤ በሩቅ ወዳሉት አሕዛብ እልክሃለሁና’ አለኝ።”
ጳውሎስ የሮም ዜጋ መሆኑ ታወቀ
22ሕዝቡም ይህን ቃል እስኪናገር ድረስ ሰሙት፤ ከዚህ በኋላ ግን ድምፃቸውን ከፍ በማድረግ፣ “ይህስ ከምድር ገጽ ይወገድ! በሕይወት መኖር አይገባውም!” ብለው ጮኹበት።
23እነርሱም እየጮኹና ልብሳቸውን እየወረወሩ፣ ትቢያም ወደ ላይ እየበተኑ ሳሉ፣ 24የጦር አዛዡ ጳውሎስን ወደ ጦር ሰፈር እንዲያስገቡትና ሕዝቡ ለምን እንዲህ እንደሚጮኹበት እየተገረፈ እንዲመረመር ትእዛዝ ሰጠ። 25ጳውሎስም በጠፍር ወጥረው ሊገርፉት ሲሉ፣ አጠገቡ የቆመውን የመቶ አለቃ፣ “አንድን የሮም ዜጋ ያለ ፍርድ ለመግረፍ ሕግ ይፈቅድላችኋልን?” አለው።
26የመቶ አለቃውም ይህን ሲሰማ፣ ወደ ጦር አዛዡ ቀርቦ፣ “ምን እያደረግህ እንደ ሆነ ዐውቀሃል? ሰውየው እኮ ሮማዊ ነው” አለው።
27አዛዡም ወደ ጳውሎስ ቀርቦ፣ “አንተ ሰው እስቲ ንገረኝ፤ ሮማዊ ነህን?” አለው።
እርሱም፣ “አዎን፤ ነኝ” አለው።
28አዛዡም መልሶ፣ “እኔ ይህን ዜግነት ያገኘሁት ብዙ ገንዘብ አውጥቼ ነው” አለ።
ጳውሎስም፣ “እኔ ግን ከተወለድሁ ጀምሮ ሮማዊ ነኝ” አለው።
29ስለዚህ እነዚያ ሊመረምሩት ያሰቡት ሰዎች ወዲያው ከእርሱ ሸሹ፤ የጦር አዛዡም የሮም ዜጋ መሆኑን ባወቀ ጊዜ፣ በሰንሰለት አስሮት ስለ ነበር ፈራ።
ጳውሎስ በአይሁድ ሸንጎ ፊት ቀረበ
30በማግስቱም የጦር አዛዡ፣ አይሁድ ጳውሎስን የከሰሱበት ትክክለኛው ምክንያት ምን እንደ ሆነ ለማወቅ ስለ ፈለገ ፈታው፤ ከዚያም የካህናት አለቆችና የአይሁድ ሸንጎ አባላት በሙሉ እንዲሰበሰቡ አዘዘ፤ ጳውሎስንም አውርዶ በፊታቸው አቆመው።
1„Frați și părinți,1 Lit.: Bărbați, frați și părinți. ascultați‑mi acum apărarea față de voi!“ 2Când au auzit ei că li se adresează în limba ebraică, au făcut și mai multă liniște. Pavel a zis: 3„Eu sunt iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar am fost crescut în cetatea aceasta și am fost educat la picioarele lui Gamaliel, potrivit cu strictețea Legii noastre părintești, fiind tot atât de plin de zel față de Dumnezeu cum sunteți voi toți astăzi. 4Am persecutat până la moarte această Cale, am legat și am aruncat în închisoare bărbați și femei, 5după cum îmi sunt martori atât marele preot, cât și tot Sfatul Bătrânilor5 Probabil membri laici ai Sinedriului (vezi nota de la 4:15), capi ai celor mai importante familii evreiești.; de la ei am primit scrisori către frații din Damasc, ca să merg și să‑i aduc legați la Ierusalim chiar și pe cei de acolo, ca să fie pedepsiți.
6În timp ce eram pe drum și mă apropiam de Damasc, pe la amiază, a strălucit deodată împrejurul meu o lumină puternică din cer. 7Am căzut la pământ și am auzit un glas care‑mi zicea: «Saul, Saul, de ce Mă persecuți?» 8Eu am întrebat: «Cine ești, Doamne8 Vezi nota de la 9:5.?» El mi‑a răspuns: «Eu sunt Isus nazarineanul, Cel pe Care tu Îl persecuți!» 9Cei care erau împreună cu mine vedeau într-adevăr lumina, dar nu înțelegeau cuvintele Celui Ce‑mi vorbea. 10Am întrebat: «Ce să fac, Doamne?» Domnul mi‑a răspuns: «Ridică‑te, du‑te în Damasc, și acolo ți se va spune despre toate lucrurile pe care ai fost desemnat să le faci.» 11Fiindcă n‑am mai putut vedea, din cauza strălucirii acelei lumini, cei care erau cu mine m‑au luat de mână și m‑au dus în Damasc.
12Un anume Ananias, bărbat temător de Dumnezeu, potrivit Legii, care avea o bună mărturie printre toți iudeii care locuiau acolo, 13a venit la mine și, stând alături de mine, mi‑a zis: «Frate Saul, recapătă‑ți vederea!» Chiar în clipa aceea mi‑am recăpătat vederea și m‑am uitat la el. 14Ananias a zis: «Dumnezeul strămoșilor14 Lit.: taților. noștri te‑a ales ca să‑I cunoști voia, să‑L vezi pe Cel Drept și să auzi un mesaj din gura Lui, 15pentru că Îi vei fi martor înaintea tuturor oamenilor pentru lucrurile pe care le‑ai văzut și auzit. 16Iar acum, ce aștepți?! Ridică‑te, fii botezat și fii spălat de păcatele tale, chemând Numele Lui!»
17După ce m‑am întors la Ierusalim, în timp ce mă rugam în Templu, am căzut într‑o răpire sufletească 18și L‑am văzut pe Domnul zicându‑mi: «Grăbește‑te, ieși repede din Ierusalim, pentru că nu vor primi mărturia ta despre Mine!» 19Eu am zis: «Doamne, ei știu că eu îi aruncam în închisoare și îi băteam prin sinagogi pe cei ce cred în Tine, 20iar când era vărsat sângele lui Ștefan, martorul20 Sau: martirul. Tău, eram și eu de față, dându‑mi acordul și păzind hainele celor ce‑l omorau!» 21Însă El mi‑a zis: «Du‑te, pentru că te voi trimite departe, la neamuri!»“
Pavel și tribunul roman
22Ei l‑au ascultat până la cuvântul acesta, dar apoi și‑au ridicat glasul, zicând: „Ia de pe pământ un astfel de om, căci nu este vrednic să trăiască!“ 23În timp ce ei țipau, își azvârleau hainele și aruncau cu praf în văzduh, 24tribunul a poruncit ca Pavel să fie dus în fort, cerând să fie interogat prin biciuire, ca să afle din ce cauză strigau așa împotriva lui. 25Dar când l‑au întins pentru a‑l biciui25 Lit.: pentru curele– cu referire la curelele din care era confecționat biciul., Pavel i‑a zis centurionului care stătea acolo: „Vă este permis să biciuiți un cetățean roman care n‑a fost judecat?“25 Legea romană interzicea aplicarea vreunui tratament degradant cetățenilor romani (de ex., lovirea cu nuiele, biciuirea sau răstignirea). 26Auzind aceasta, centurionul s‑a dus la tribun și l‑a anunțat, zicând: „Ce vrei să faci? Căci omul acesta este roman!“
27Tribunul a venit și l‑a întrebat:
– Spune‑mi, ești roman?
Pavel a zis:
– Da.
28Tribunul a răspuns:
– Eu cu o mare sumă de bani am dobândit cetățenia aceasta.
Pavel i‑a zis:
– Eu sunt chiar născut roman.28 Este posibil ca Pavel să se fi născut într‑o familie de iudei care erau cetățeni romani (vezi nota de la 21:39).
29Atunci cei ce urmau să‑l interogheze s‑au îndepărtat imediat de la el, iar tribunul, aflând că este cetățean roman, s‑a temut, pentru că‑l legase.
Pavel înaintea Sinedriului
30În ziua următoare, dorind să știe exact de ce era acuzat de iudei, l‑a dezlegat și a poruncit să se adune conducătorii preoților și tot Sinedriul. Apoi l‑a adus pe Pavel jos și l‑a pus să stea înaintea lor.
