Irquicuna llashachicujtaca sinchicuna apaichij
1Manaraj sinchi crijta chasquishpaca, ama caita chaita tapushpa pʼiñanacuipi yaicuichijchu. 2Maijancunaca, sinchi crijcuna cashcamantaca, ima imatapish micunllami. Cutin manaraj sinchi crijcunaca, granocunallatami micuncuna. 3Imatapish micujlla crijca, huaquin micunata jarcarijtaca ama pʼiñachun. Shinallataj huaquin micunata jarcarijpish, imatapish micujtaca, Taita Dios chashnata chasquishcamanta, ama mana alli nishpa rimachun. 4Canca, ¿ima nishpataj shujtajpaj runataca mana alli nishpa rimangui? Pai alli purijpi, mana cashpaca urmajpipish, paipaj amotajchari ricunga. Pai sinchita purichunca, tucuita rurai tucuj cashcamantaca, Apunchij Jesusmi sinchiyachishpa pushanga.
5Maijancunaca ‘Shuj punllami, shujtaj punllacunata yalli’ nincunami. Cutin shujcunaca, ‘Tucui punllacuna chai shinallatajmi’ nincunami. Cancuna ima shina yuyacushcataca, quiquinllataj allimi crina canguichij. 6Shuj punllata ashtahuan alli cajta yuyajca, Apunchij Jesuspajmi chashna yuyan. Tucui punllacuna chai shinallataj cashcata yuyajpish, Apunchij Jesuspajllatami chashnaca yuyan. Tucui imatapish micujca, Taita Diosta pagui nishpami micun. Chashna rurashpaca, Apunchij Jesustami alli nin. Huaquin micunacunata jarcarijpish, Taita Diosllatatajmi pagui nin. Paipish, Apunchij Jesustami alli nin. 7Ñucanchijca, pipish mana quiquinpajllataj causanchijchu. Huañushpapish, mana quiquinpajllataj huañunchijchu. 8Causacushpaca, Apunchij Jesuspajmi causacunchij, huañushpapish Apunchij Jesuspajmi huañushun. Chaimanta, causacushpapish, huañushpapish, Apunchij Jesuspajllatajmi canchij. 9Cristo huañushpa causarishpaca, huañushcacunatapish causajcunatapish Mandaj cangapajmi causacun. 10Chashna cajpica, ¿ima nishpataj cambaj huauquitaca mana alli nishpa rimangui? Canpish cambaj huauquitaca, ¿ima nishpataj pʼiñangui? Tucuicunamari ñucanchij imalla rurashcacunahuanca, mandashpa tiyacuj Cristopaj ñaupajpi ricurigrina canchij. 11Dios Quillcachishcapipish, cashnamari nicun:
«Mandaj Diosca: “Ñucaca causacunimi,
tucuicunami ñuca ñaupajpi cunguringacuna.
Tucuicunami ñucataca, ‘Canmi Taita Dios cangui’ ningacuna”» ninmi.
12Chaimanta ñucanchijca tucuicunami, quiquinllataj imallata rurashcataca, Taita Diosman ricuchigrishun.
13Chaimanta, ama caishuj chaishuj juchachinacushpa rimanacushunchijchu. Ashtahuanpish caishuj crijcunata ñitcachishpa urmachinataca, jarcarinami canguichij. 14Ñucaca, tucui imapish mapa canataca mana yuyanichu. Apunchij Jesuspi shunguta churashcamantami, chaitaca alli yachani. Chashna cajpipish imatapish ‘Mapami’ nishpa yuyajpajca, imapish mapa cangallami. 15Can imata micushpa, caishuj huauquita llaquichishpaca, ña mana paita cʼuyashcata ricuchinguichu. Can imata micushcallamanta, cambaj huauquita chingachinguiman, Cristoca paimantapishmari huañurca. 16Cancunata alli causaipi churashca jahua, shujtajcuna rimashca puringuichijman. 17Taita Dios mandacunpi causanaca, micushpa, ubyashpalla causanaca mana canchu. Ashtahuanpish, Diospaj jucha illaj Espíritu yachachishca shina, cashcata rurashpa, cushijlla, sumajtami causana. 18Chashna causashpa Cristota servijca, Taita Diosta cushichinmi, runacunapish paitaca alli ninmi.
19Chaimanta, sumajta causangapaj, caishuj chaishuj ashtahuan sinchiyangapaj imatapish rurashun. 20Dios ruracujtaca, ama imata micushcallamanta urmachichijchu. Ima micunapish, mana mapachu. Ashtahuanpish imata micushcallamanta, shujtaj crijta pandachinami mana alli. 21Shina cajpica cambaj huauqui ama pandarichun, ama llaquirichun, ama yuyaipi irquiyachunca, aichata micunata, vinota ubyanata jarcarinapish, ima shujtajta mana ruranapish allimi.
22Can imatami cringui, chaitaca Taita Diospaj ñaupajpi chashnallataj yuyashpa catilla. Pipish chashna quiquin crishca shina rurajpi, paipaj yuyai mana juchachijpica cushi cachunlla. 23Ashtahuanpish manchai manchailla micushpaca, paillatajmi llaqui tucun. Imata rurangapajpish, quiquin yuyaillapitaj mana sinchi cashpaca juchami.
Atitudinea corectă față de cel slab în credință
1Primiți‑l bine pe cel slab în credință, neimplicându‑l în dispute asupra chestiunilor îndoielnice1 Sau: asupra opiniilor diferite.! 2Unul crede că poate să mănânce orice, pe când cel slab mănâncă doar legume. 3Cel ce mănâncă orice să nu‑l disprețuiască pe cel ce nu mănâncă, iar cel ce nu mănâncă orice să nu‑l judece pe cel ce mănâncă, pentru că Dumnezeu l‑a primit. 4Cine ești tu să‑l judeci pe servitorul altuia?! Îl privește pe stăpânul său dacă stă în picioare sau cade. Însă va sta în picioare, pentru că Domnul îl poate face să stea.
5Unul prețuiește o zi mai mult decât o altă zi, iar altul prețuiește orice zi. Fiecare trebuie să fie pe deplin convins în mintea sa. 6Cel ce privește diferit o anumită zi, pentru Domnul o privește. Cel ce mănâncă, pentru Domnul mănâncă, întrucât Îi mulțumește lui Dumnezeu, iar cel ce nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă și Îi mulțumește și el lui Dumnezeu. 7Căci niciunul dintre noi nu trăiește pentru sine și niciunul dintre noi nu moare pentru sine: 8dacă trăim, pentru Domnul trăim, iar dacă murim, pentru Domnul murim. Astfel, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului. 9Căci pentru aceasta a murit și a înviat Cristos: ca să domnească și peste cei morți, și peste cei vii.
10Așadar, de ce‑l judeci pe fratele tău? Sau de ce‑l disprețuiești pe fratele tău?10 Prima întrebare se referă la cel slab, iar a doua la cel puternic; vezi v. 3. Căci toți vom sta înaintea tronului de judecată al lui Dumnezeu. 11Pentru că este scris:
„Viu sunt Eu, zice Domnul,
că orice genunchi se va apleca înaintea Mea
și orice limbă va mărturisi lui Dumnezeu!“11 Vezi Is. 45:23.
12Deci fiecare dintre noi va da socoteală despre sine însuși înaintea lui Dumnezeu.
13Prin urmare, să nu ne mai judecăm unii pe alții, ci, mai degrabă, judecați ca nu cumva să puneți în calea fratelui vostru o piatră de poticnire sau un obstacol13 Vezi nota de la 11:9.. 14Știu și sunt convins în Domnul Isus că niciun lucru nu este întinat în sine, însă, dacă cineva consideră un lucru ca fiind întinat, atunci pentru el este întinat. 15Căci dacă fratele tău este întristat din cauza unei mâncări, atunci tu nu mai umbli potrivit dragostei. Nu‑l nimici, prin mâncarea ta, pe cel pentru care a murit Cristos! 16Nu lăsați deci ca binele vostru să fie vorbit de rău! 17Căci Împărăția lui Dumnezeu nu este nici mâncare, nici băutură, ci dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt. 18Cel care‑L slujește astfel pe Cristos este plăcut lui Dumnezeu și apreciat de oameni.
19Așadar, să urmărim lucrurile care duc la pacea și zidirea reciprocă. 20Nu distruge lucrarea lui Dumnezeu din cauza unei mâncări. Într-adevăr, toate lucrurile sunt curate, însă este rău ca omul să mănânce spre poticnirea altuia. 21Este bine să nu mănânci carne, să nu bei vin și să nu faci nimic altceva care l‑ar face pe fratele tău să se împiedice, să păcătuiască sau să slăbească.
22Credința pe care o ai păstreaz‑o pentru tine înaintea lui Dumnezeu. Fericit este cel ce nu se judecă pe sine în ceea ce încuviințează ca fiind bun! 23Însă omul care se îndoiește este condamnat dacă mănâncă, pentru că n‑o face din credință. Tot ce nu vine din credință este păcat.
