Mateo 14 – MTDS & OL

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Mateo 14:1-36

Bautiźaj Juanta huañuchishcata parlashcami

(Mar 6:14-29; Luc 9:7-9)

1Chai punllacunami, Galilea llajtata mandaj Herodesca, Jesús imallata rurashcata uyarca. 2Chaimantami Herodesca, paipaj servijcunataca cashna nirca:

—Chai runaca, Bautiźaj Juanmari canga. Paimari huañushcacunapaj chaupimanta causarimushpa, milagrocunata ruracunga— nircami.

3Juantaca, Herodías huarmi nishcata uyashpami, Herodesca cadenahuan huatashpa carcelpi churachishca carca. Chai Herodiasca, Herodespaj huauqui Felipepaj huarmimi carca. 4Juanca, Herodesta:

—Chai huarmihuan pushanacushpa causanaca, mandashcapi ricujpica mana allichu— nishcamantami, carcelpi carca.

5Herodesca Juantaca huañuchisha yuyarcami. Shina cashpapish, tucuicunami Juantaca, ‘Dios ima nishcata huillajmi’ nijcuna carca. Chaimanta paicunata manchashpa mana huañuchirca. 6Herodesca, pai huacharishca punlla pajtajpimi fiestata ruracurca. Chaipi cajcunapaj ñaupajpimi, Herodiaspaj ushushica bailarca. Pai bailacujtaca, Herodesca achcatami ricunachirca. 7Chaimantami Herodesca, chai solterataca:

—Canmanca imata mañajpipish cushallami, mana llullanichu, cushatajmi— nirca.

8Shina nijpi chai solteraca, mama yachachishcamantami Herodestaca:

—Bautiźaj Juanpaj umata platopi cuhuai— nirca.

9Jatun mandaj Herodes chaita uyashpaca, anchatami llaquirirca. Llaquiricushpapish, chaipi cajcunapaj ñaupajpi: “Mana llullanichu, imata mañajpipish cushatajmi” nishcamantami, pai nishcata ama pʼaquingapaj, chaita cuchun mandarca. 10Chaimantami Juanpaj umataca, carcelpi pʼitimuchun cacharca. 11Juanpaj umata pʼitishpa platopi apamushpaca, chai solteramanmi curca. Chaitaca, paipaj mamamanmi curca.

12Chashna huañuchijpimi Juanpaj yachacujcuna shamushpaca, paipaj cuerpota apashpa pambagrircacuna. Chaimantaca, imalla tucushcatami Jesusman huillagrircacuna.

Jesusca pichca huaranga runacunamanmi carashca

(Mar 6:30-44; Luc 9:10-17; Juan 6:1-13)

13Juanta huañuchishcata yachashpami Jesusca, pi mana causan shitashcaman Pailla shuj barcopi rirca. Chaita yachashpaca gentecunaca, cutintajmi achcacuna pueblocunamanta llujshishpa, chaquillahuan Jesuspajman rircacuna. 14Jesusca barcomanta llujshicushpa, chai tucui gentecunata ricushpa llaquishpami, mashnalla ungushcacunataca alliyachirca. 15Ña tutayamugrijpimi, Jesuspaj yachacujcuna shamushpaca:

—Cai shitashcapi canchijca, ñamari tutayamunpish, tucuicuna micunata randigrichun pueblocunaman cachaiari— nircacuna.

16Shina nijpi Jesusca:

—¿Imapajtaj ringari? Cancunallataj caraichijlla— nircami.

17Shina nijpimi yachacujcunaca:

—Cai pichca tanda, ishqui chalhuallatamari charinchij— nircacuna.

18Chashna nijpi Jesusca:

—Shinashpaca chaita apamuichij— nirca.

19Gentecunataca tucuicunatami, qʼuihua pambapi tiyarichun mandarca. Chai qʼuipaca chai pichca tandata, ishqui chalhuata japishpami, jahua pachata huichilla ricushpa, Diosta pagui nirca. Chai huashaca chai tandata chaupishpa chaupishpami, yachacujcunaman curca. Paicunami tucui chaipi cajcunaman cararcacuna. 20Chai tucui gentecunami mana nijta micurcacuna. Puchushcataca, chunga ishqui canasta jundatami yachacujcunaca tandarca. 21Micujcunaca cʼaricunallami pichca huaranga carca. Huarmicunata, huambracunataca mana yuparcacunachu.

Yacu jahuatami Jesusca purishca

(Mar 6:45-56; Juan 6:15-21)

22Chaicunaman carashca qʼuipami Jesusca, paipaj yachacujcunataca ‘Barcopi cucha chʼimbanijman ñaupacuichij’ nishpa cacharca. Jesusca, chai tucui gentecunata ‘Cayacamachij’ ningapajmi saquirirca. 23Paicunata ‘Cayacama’ nishpa urcuman huichiyashpaca, tutacamami pailla chaipi Diosta mañarca. 24Yachacujcunaca, ñami chaupi cuchata barcopi ricurca. Ñaupajmanta achca huaira shamushpami, yacuta caiman chaiman cuyuchijpi, yacuca barcopi huajtaricurca. 25Ñapish pacarimuitaca, Jesusca yacu jahuata purishpami, paicunapajman cʼuchuyarca. 26Yacu jahuata shamucujta ricushpaca, yachacujcunaca achcata chujchushpa mancharishpami:

—¡Ayamari shamucun!— nishpa caparircacuna.

27Paicuna chashna caparicujpimi, Jesusca:

—Upalla caichij, ñucamari cani. ¡Ama mancharichijchu!— nirca.

28Chashna nijpi Pedroca:

—Apunchij Jesús canllataj cashpaca, yacu jahuata cambajman shamuchun ñucata cayai— nircami.

29Shina nijpi Jesusca:

—Shamui— nijpi Pedroca, barcomanta llujshishpa, yacu jahuata Jesuspajman puri callarirca.

30Shina cashpapish achca huaira shamujpimi, Pedroca mancharca. Chaimantaca, yacupi huashicui callarishpami:

—¡Apunchij Jesús, quishpichihuaiari!— nishpa caparirca.

31Shina caparijpi Jesusca, Pedrota utca maquimanta japishpami:

—¿Ima nishpataj manchangui? ¡Ñucata tucui shunguhuan cringuimanca!— nirca.

32Paicuna ña barcoman yaicujpica, huairaca casijlla tucurcallami. 33Chaimantami barcopi cajcunaca, Jesuspajman cʼuchuyashpa:

—Canca, Diospaj Churitajmari cashcangui— nishpa adorarcacuna.

34Ña cuchata chʼimbashpaca, Genesaret llajtamanmi chayarcacuna. 35Chaipi causajcuna Jesusta rijsishpaca, tucui chai muyundij llajtapimi huashan huashan huillanacurcacuna. Chaimantami, tucui ungushcacunata Jesuspajman apamurcacuna. 36Tucui ungushcacunami Jesustaca: “Cambaj churana filollapipish tuparipachun saquihuai” nircacuna. Pipish Jesuspaj churanata tuparijca, alliyarcallami.

O Livro

Mateus 14:1-36

A morte de João Batista

(Mc 6.14-29; Lc 9.7-9)

1Quando o governador Herodes ouviu falar da fama de Jesus, 2disse aos seus homens: “Deve ser João Batista que voltou à vida; por isso, faz tais milagres.” 3Com efeito, Herodes tinha prendido João, acorrentando-o no cárcere, por causa de Herodíade, que era mulher de seu irmão Filipe. 4Visto que João lhe dizia com insistência: “Não te é lícito tomá-la por mulher.” 5Por sua vontade, teria matado João, mas receava que houvesse tumultos, pois o povo inteiro tinha João na conta de profeta.

6Todavia, numa festa de anos de Herodes, a filha de Herodíade agradou-lhe muito pela forma como dançou. 7Então jurou dar-lhe o que ela quisesse. 8A jovem, incitada pela mãe, pediu: “Dá-me a cabeça de João Batista numa bandeja!” 9O rei ficou triste com o pedido mas, comprometido pelo juramento feito diante dos convidados, ordenou que lhe fosse dado o que ela pedira. 10Assim João foi degolado no cárcere; 11a sua cabeça foi trazida numa bandeja e entregue à jovem, que a levou à mãe. 12Os discípulos de João foram buscar o corpo e sepultaram-no, contando a Jesus o sucedido.

Jesus alimenta 5000 homens

(Mc 6.32-44; Lc 9.10-17; Jo 6.1-13)

13Depois de ter recebido a notícia, Jesus saiu sozinho num barco para uma região deserta, a fim de ficar a sós. O povo, vendo para onde se tinha dirigido, seguiu-o por terra, vindo de muitas vilas. 14Quando Jesus saiu do barco, já lá se encontrava uma enorme multidão; teve compaixão deles e curou os que estavam doentes.

15Ao cair da tarde, os discípulos foram ter com ele e disseram-lhe: “Este lugar é deserto e a hora já vai avançada. Manda o povo retirar-se, para ir às aldeias comprar o que comer.”

16Jesus, porém, respondeu: “Não é preciso serem eles a ir. Deem-lhes vocês de comer!” 17E disseram: “Mas como? Temos só cinco pães e dois peixes!” 18Ao que respondeu: “Tragam-mos aqui!” 19Então mandou o povo sentar-se sobre a erva e, tomando os cinco pães e os dois peixes, ergueu os olhos para o céu e abençoou-os. Depois, partiu os pães em pedaços e deu-os aos discípulos, para que os levassem à multidão. 20Todos comeram até ficar satisfeitos. E quando as sobras foram recolhidas enchiam doze cestos. 21Nesse dia, a multidão era de uns 5000 homens, não falando em mulheres e crianças.

Jesus anda sobre a água

(Mc 6.45-51; Jo 6.16-21)

22Logo a seguir, Jesus mandou os discípulos voltar para o barco e partir à sua frente para a outra margem do lago, enquanto ele tratava de mandar as multidões embora. 23Depois subiu à montanha para orar a sós. Caiu a noite e ele ainda ali se encontrava sozinho. 24No lago, o barco já se tinha afastado muito da terra e passava dificuldades por causa das ondas, pois o vento soprava em sentido contrário.

25Por volta das quatro horas da madrugada, Jesus foi ter com eles, a caminhar sobre a água. 26Os discípulos, ao verem-no caminhar sobre a água, ficaram assustados, dizendo ser um fantasma. E gritaram com medo. 27Imediatamente Jesus lhes disse: “Está tudo bem, sou eu, não tenham medo!”

28Então Pedro gritou-lhe: “Senhor, se realmente és tu, manda-me ir ter contigo caminhando sobre a água.” 29Jesus disse-lhe: “Vem!” Pedro saiu do barco e caminhou por cima da água em direção a Jesus. 30Mas, ao olhar em torno de si sentindo o vento forte, ficou apavorado e começou a afundar-se. “Senhor, salva-me!” 31Jesus estendeu-lhe logo a mão e socorreu-o: “Homem de pequena fé, porque duvidaste?” 32Quando subiram para o barco, o vento cessou. 33Os outros prostraram-se diante de Jesus, dizendo: “És realmente o Filho de Deus!”

Jesus cura doentes em Genezaré

(Mc 6.53-56)

34Quando chegaram a Genezaré, do outro lado do lago, 35os habitantes daquela terra reconheceram-no, espalharam a notícia da sua chegada por toda a região e trouxeram-lhe todos os doentes. 36Estes pediam-lhe que os deixasse tocar nem que fosse na borda da sua roupa. E todos os que lhe tocavam ficavam curados.