Mateo 14 – MTDS & NVI

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Mateo 14:1-36

Bautiźaj Juanta huañuchishcata parlashcami

(Mar 6:14-29; Luc 9:7-9)

1Chai punllacunami, Galilea llajtata mandaj Herodesca, Jesús imallata rurashcata uyarca. 2Chaimantami Herodesca, paipaj servijcunataca cashna nirca:

—Chai runaca, Bautiźaj Juanmari canga. Paimari huañushcacunapaj chaupimanta causarimushpa, milagrocunata ruracunga— nircami.

3Juantaca, Herodías huarmi nishcata uyashpami, Herodesca cadenahuan huatashpa carcelpi churachishca carca. Chai Herodiasca, Herodespaj huauqui Felipepaj huarmimi carca. 4Juanca, Herodesta:

—Chai huarmihuan pushanacushpa causanaca, mandashcapi ricujpica mana allichu— nishcamantami, carcelpi carca.

5Herodesca Juantaca huañuchisha yuyarcami. Shina cashpapish, tucuicunami Juantaca, ‘Dios ima nishcata huillajmi’ nijcuna carca. Chaimanta paicunata manchashpa mana huañuchirca. 6Herodesca, pai huacharishca punlla pajtajpimi fiestata ruracurca. Chaipi cajcunapaj ñaupajpimi, Herodiaspaj ushushica bailarca. Pai bailacujtaca, Herodesca achcatami ricunachirca. 7Chaimantami Herodesca, chai solterataca:

—Canmanca imata mañajpipish cushallami, mana llullanichu, cushatajmi— nirca.

8Shina nijpi chai solteraca, mama yachachishcamantami Herodestaca:

—Bautiźaj Juanpaj umata platopi cuhuai— nirca.

9Jatun mandaj Herodes chaita uyashpaca, anchatami llaquirirca. Llaquiricushpapish, chaipi cajcunapaj ñaupajpi: “Mana llullanichu, imata mañajpipish cushatajmi” nishcamantami, pai nishcata ama pʼaquingapaj, chaita cuchun mandarca. 10Chaimantami Juanpaj umataca, carcelpi pʼitimuchun cacharca. 11Juanpaj umata pʼitishpa platopi apamushpaca, chai solteramanmi curca. Chaitaca, paipaj mamamanmi curca.

12Chashna huañuchijpimi Juanpaj yachacujcuna shamushpaca, paipaj cuerpota apashpa pambagrircacuna. Chaimantaca, imalla tucushcatami Jesusman huillagrircacuna.

Jesusca pichca huaranga runacunamanmi carashca

(Mar 6:30-44; Luc 9:10-17; Juan 6:1-13)

13Juanta huañuchishcata yachashpami Jesusca, pi mana causan shitashcaman Pailla shuj barcopi rirca. Chaita yachashpaca gentecunaca, cutintajmi achcacuna pueblocunamanta llujshishpa, chaquillahuan Jesuspajman rircacuna. 14Jesusca barcomanta llujshicushpa, chai tucui gentecunata ricushpa llaquishpami, mashnalla ungushcacunataca alliyachirca. 15Ña tutayamugrijpimi, Jesuspaj yachacujcuna shamushpaca:

—Cai shitashcapi canchijca, ñamari tutayamunpish, tucuicuna micunata randigrichun pueblocunaman cachaiari— nircacuna.

16Shina nijpi Jesusca:

—¿Imapajtaj ringari? Cancunallataj caraichijlla— nircami.

17Shina nijpimi yachacujcunaca:

—Cai pichca tanda, ishqui chalhuallatamari charinchij— nircacuna.

18Chashna nijpi Jesusca:

—Shinashpaca chaita apamuichij— nirca.

19Gentecunataca tucuicunatami, qʼuihua pambapi tiyarichun mandarca. Chai qʼuipaca chai pichca tandata, ishqui chalhuata japishpami, jahua pachata huichilla ricushpa, Diosta pagui nirca. Chai huashaca chai tandata chaupishpa chaupishpami, yachacujcunaman curca. Paicunami tucui chaipi cajcunaman cararcacuna. 20Chai tucui gentecunami mana nijta micurcacuna. Puchushcataca, chunga ishqui canasta jundatami yachacujcunaca tandarca. 21Micujcunaca cʼaricunallami pichca huaranga carca. Huarmicunata, huambracunataca mana yuparcacunachu.

Yacu jahuatami Jesusca purishca

(Mar 6:45-56; Juan 6:15-21)

22Chaicunaman carashca qʼuipami Jesusca, paipaj yachacujcunataca ‘Barcopi cucha chʼimbanijman ñaupacuichij’ nishpa cacharca. Jesusca, chai tucui gentecunata ‘Cayacamachij’ ningapajmi saquirirca. 23Paicunata ‘Cayacama’ nishpa urcuman huichiyashpaca, tutacamami pailla chaipi Diosta mañarca. 24Yachacujcunaca, ñami chaupi cuchata barcopi ricurca. Ñaupajmanta achca huaira shamushpami, yacuta caiman chaiman cuyuchijpi, yacuca barcopi huajtaricurca. 25Ñapish pacarimuitaca, Jesusca yacu jahuata purishpami, paicunapajman cʼuchuyarca. 26Yacu jahuata shamucujta ricushpaca, yachacujcunaca achcata chujchushpa mancharishpami:

—¡Ayamari shamucun!— nishpa caparircacuna.

27Paicuna chashna caparicujpimi, Jesusca:

—Upalla caichij, ñucamari cani. ¡Ama mancharichijchu!— nirca.

28Chashna nijpi Pedroca:

—Apunchij Jesús canllataj cashpaca, yacu jahuata cambajman shamuchun ñucata cayai— nircami.

29Shina nijpi Jesusca:

—Shamui— nijpi Pedroca, barcomanta llujshishpa, yacu jahuata Jesuspajman puri callarirca.

30Shina cashpapish achca huaira shamujpimi, Pedroca mancharca. Chaimantaca, yacupi huashicui callarishpami:

—¡Apunchij Jesús, quishpichihuaiari!— nishpa caparirca.

31Shina caparijpi Jesusca, Pedrota utca maquimanta japishpami:

—¿Ima nishpataj manchangui? ¡Ñucata tucui shunguhuan cringuimanca!— nirca.

32Paicuna ña barcoman yaicujpica, huairaca casijlla tucurcallami. 33Chaimantami barcopi cajcunaca, Jesuspajman cʼuchuyashpa:

—Canca, Diospaj Churitajmari cashcangui— nishpa adorarcacuna.

34Ña cuchata chʼimbashpaca, Genesaret llajtamanmi chayarcacuna. 35Chaipi causajcuna Jesusta rijsishpaca, tucui chai muyundij llajtapimi huashan huashan huillanacurcacuna. Chaimantami, tucui ungushcacunata Jesuspajman apamurcacuna. 36Tucui ungushcacunami Jesustaca: “Cambaj churana filollapipish tuparipachun saquihuai” nircacuna. Pipish Jesuspaj churanata tuparijca, alliyarcallami.

Nueva Versión Internacional

Mateo 14:1-36

Decapitación de Juan el Bautista

14:1-12Mr 6:14-29

1En aquel tiempo Herodes, el tetrarca, se enteró de lo que decían de Jesús, 2y comentó a sus sirvientes: «¡Ese es Juan el Bautista; ha resucitado! Por eso tiene poder para realizar milagros».

3En efecto, Herodes había arrestado a Juan. Lo había encadenado y metido en la cárcel por causa de Herodías, esposa de su hermano Felipe. 4Es que Juan había estado diciéndole: «No te es lícito tenerla por mujer». 5Herodes quería matarlo, pero tenía miedo a la gente, porque consideraban a Juan como un profeta.

6En el cumpleaños de Herodes, la hija de Herodías bailó delante de todos; y tanto agradó esto a Herodes 7que prometió bajo juramento darle cualquier cosa que pidiera. 8Instigada por su madre, le pidió: «Dame en una bandeja la cabeza de Juan el Bautista».

9El rey se entristeció; sin embargo, a causa de sus juramentos y en atención a los invitados, ordenó que le dieran lo que pedía 10y ordenó decapitar a Juan en la cárcel. 11Llevaron la cabeza en una bandeja y se la dieron a la muchacha, quien se la entregó a su madre. 12Luego llegaron los discípulos de Juan, recogieron el cuerpo y le dieron sepultura. Después fueron y avisaron a Jesús.

Jesús alimenta a los cinco mil

14:13-21Mr 6:32-44; Lc 9:10-17; Jn 6:1-13

13Cuando Jesús recibió la noticia, se retiró él solo en una barca a un lugar solitario. Las multitudes se enteraron y lo siguieron a pie desde los poblados. 14Cuando Jesús desembarcó y vio tanta gente, tuvo compasión de ellos y sanó a los que estaban enfermos.

15Al atardecer se le acercaron sus discípulos y dijeron:

—Este es un lugar apartado y ya se hace tarde. Despide a la gente, para que vayan a los pueblos y se compren algo de comer.

16—No tienen que irse —contestó Jesús—. Denles ustedes mismos de comer.

17Ellos objetaron:

—No tenemos aquí más que cinco panes y dos pescados.

18—Tráiganmelos acá —dijo Jesús.

19Y mandó a la gente que se sentara sobre la hierba. Tomó los cinco panes y los dos pescados y, mirando al cielo, los bendijo. Luego partió los panes y se los dio a los discípulos, quienes los repartieron a la gente. 20Todos comieron hasta quedar satisfechos y los discípulos recogieron doce canastas llenas de pedazos que sobraron. 21Los que comieron fueron unos cinco mil hombres, sin contar a las mujeres y a los niños.

Jesús camina sobre el agua

14:22-33Mr 6:45-51; Jn 6:15-21

14:34-36Mr 6:53-56

22Enseguida Jesús hizo que los discípulos subieran a la barca y se adelantaran al otro lado, mientras él despedía a la multitud. 23Después de despedir a la gente, subió a la montaña para orar a solas. Al anochecer, estaba allí él solo 24y la barca ya estaba bastante lejos14:24 bastante lejos. Lit. a muchos estadios. de la tierra, zarandeada por las olas, porque el viento le era contrario.

25En la madrugada,14:25 la madrugada. Lit. la cuarta vigilia de la noche. Jesús se acercó a ellos caminando sobre el lago. 26Cuando los discípulos lo vieron caminando sobre el agua, quedaron aterrados.

—¡Es un fantasma! —dijeron.

Y llenos de miedo comenzaron a gritar. 27Pero Jesús dijo enseguida:

—¡Cálmense! Soy yo. No tengan miedo.

28—Señor, si eres tú —respondió Pedro—, mándame que vaya a ti sobre el agua.

29—Ven —dijo Jesús.

Pedro bajó de la barca y caminó sobre el agua en dirección a Jesús. 30Pero al sentir el viento fuerte, tuvo miedo y comenzó a hundirse. Entonces gritó:

—¡Señor, sálvame!

31Enseguida Jesús le tendió la mano y, sujetándolo, lo reprendió:

—¡Hombre de poca fe! ¿Por qué dudaste?

32Cuando subieron a la barca, el viento se calmó. 33Los que estaban en la barca lo adoraron diciendo:

—Verdaderamente tú eres el Hijo de Dios.

34Después de cruzar el lago, desembarcaron en Genesaret. 35Los habitantes de aquel lugar reconocieron a Jesús y divulgaron la noticia por todos los alrededores. Le llevaban todos los enfermos, 36le suplicaban que les permitiera tocar siquiera el borde de su manto y quienes lo tocaban quedaban sanos.