Lucas 11 – MTDS & OL

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 11:1-54

‘Ama ricuringaraiculla Diosta mañaj tucunguichijchu’ nishcami

(Mat 6:9-15; 7:7-11)

1Chai qʼuipami Jesusca, Diosta mañacurca. Pai tucui mañashca qʼuipami, shuj yachacujca cashna nirca:

—Apunchij Jesús, ñucanchijtapish Diosta mañanata yachachiari. Bautiźaj Juanpish Paipaj yachacujcunataca yachachircatajmari— nircami.

2Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Cancunaca cashna mañanguichij:

“Jahua pachapi caj ñucanchij Yaya,

Cantaca jucha illaj cashcamanta,

tucuicuna alli nichun.

Can mandana punlla shamuchun.

Jahua pachapi shinallataj,

cai pachapipish Can munashca rurarichun.

3Punllanta caraj shinallataj, cunanpish micunata carahuai.

4Ñucanchij juchacunata perdonahuai,

ñucanchijpish tucui ñucanchijta llaquichijcunataca perdonanchijmi.

Mana alli munaicuna shamujpipish,

ama urmachun saquihuanguichu” ninami canguichij— nishpami yachachirca.

5Jesusca, cashnapish nircami:

—Yuyaringapaj cashna nishun: Maijan cancuna alli rijsishcata charishpaca, chaupi tuta paipaj huasiman rishpaca: “Amigo, quimsa tandata mañachi. 6Shuj ñuca alli rijsishcamari, cunanlla carumanta ñuca huasiman chayamun. Ñucami imata mana carai tucuni” nina tucungachari. 7Chashna nijpi ucumanta caishujca: “Ama pʼiñachichu, pungupish ña huichcashcamari. Ñuca huahuacunahuan siricunica. ¿Maitataj tandata cungaraiculla jatarishari?” ninmanchari. 8Chashna nicushpapish, ama ashtahuan pʼiñachichun nishpallapish imalla mañashcataca, jatarishpa cunmanmi. Rijsishca cashcallamanta mana mañachishpapish, cunmantajmi. 9Caihuanca, caitami nisha nini: Diosta mañaichij, Paica cungami. Mashcaichij, japinguichijmi. ‘Huasiyuj’ nichij, Paica punguta pascangami. 10Maijanpish mañajca, chasquingatajmi. Mashcajpish, japingatajmi. ‘Huasiyuj’ nijtapish yaicuchingatajmi.

11¿Cancunapurapica, pi yayataj paipaj huahua tandata mañajpica, rumita cungari? ¿Chalhuata mañajpipish, mana culebrata cunmanchu? 12Shinallataj lulunta mañajpipish, ¿alacrantaca mana cunguichijmanchu? 13Cancunaca mana allicuna cashpapish, cancunapaj huahuacunamanca imatapish allitamari cunguichij. Jahua pachapi caj cancunapaj Yayacarin, Paita mañajcunamanca Paipaj jucha illaj Espirituta cungallamari— nircami.

Diospaj Espiritutami cʼamishcacuna

(Mat 12:22-30, 43-45; Mar 3:19-27)

14Chai qʼuipaca Jesusca, supai japishca shuj runamantami supaita llujshichicurca. Chai runaca, supai japishca cashcamanta mana rimaj cashca cashpapish, supaita Jesús llujshichijpica, ña rimarcallami. Chaita ricushpaca, tucui chaipi cajcunami achcata mancharircacuna. 15Ashtahuanpish maijancunaca: «Caica, supaicunata mandaj Beelzebuhuan cashpamari, supaicunataca llujshichin» ninacurcami.

16Cutin shujtajcunaca, ima pandata nijpica juchachingapajmi:

—Jahua pacha Dios cachashca cashpaca, ima señalta rurashpa ricuchiari— nircacuna.

17Ashtahuanpish paicuna imata yuyacushcata yachashpami, Jesusca cashna nirca: «Maijan llajtata mandajcunapura pʼiñanacushpa chaupirishpa, caishuj chaishuj macanacushpaca, paicuna mandacushcaca chingarinmanllami. Shinallataj quiquin huasi ucupura pʼiñanacushpapish, chʼicanyarinllami. 18Chashnallataj Satanaspish, pai mandacushca supaicunallatataj llujshichishpa cachacushpaca, paicunapura pʼiñanacushca cashpallamari chashna ruranman. Shinashpaca, paica ña mana mandashpa cati tucunmanchu. Ñucataca ‘Beelzebuhuan cashpami, supaicunata llujshichin’ ninguichijmi. 19Beelzebuhuan cashpa supaicunata Ñuca llujshichijpica, cutin cancunapaj yachacujcunaca, ¿pihuan cashpataj supaicunataca llujshichin? Riquichij, paicuna chashna rurashpaca, paicunallatajmari cancuna Ñucata panda juchachicushcata ricuchin. 20Ñucaca, Taita Dios-huan cashpami supaicunataca llujshichini. Caicunata Ñuca rurashcami, ña Taita Dios cancunata mandai callarishcata ricuchin. 21Shuj cʼari cʼari runa, alli macanacunata maquipi aisashca paipaj huasita chaparacujpica, ima huaquichishcapish tiyacunllami. 22Chashna cajpipish paita yalli sinchi shujtaj runa shamushpaca, mitsaringapaj pai charicushca macanacunatapish quichunllami. Chashna mishashpami quichushcacunataca chaupin. 23Pipish Ñucata mana cʼuyajca, Ñucata pʼiñajmi. Maijanpish mana Ñucahuan tucushpa tandachijca, Ñuca tandachishcatapish tsirapanllami. 24Mapa supai shuj runamanta llujshishpaca, mai shitashca pambacunapimi samarinata mashcashpa purin. Maipi tiyanata mana japishpaca: “Ñuca ñaupa causashcallamantaj tigrashalla” nishpami chaillamantaj tigran. 25Ña tigrashpaca chai runataca, pʼichashpa allichishca huasi ucuta shinami ricun. 26Chashnata ricushpaca, paita yalli millai canchis supaicunata pushashpami, chai runapi yaicushpa causan. Chashna rurajpica chai runaca, ñaupata yalli millaimi tucun» nircami.

27Jesús chashna nicujpi ñapish Paita uyacujcunapaj chaupimanta shuj huarmica, Jesustaca:

—Canta huachaj, Canta chuchuchishpa huiñachij huarmica, cushimi canga— nishpami caparirca.

28Chashna nijpipish, Jesusca:

—Diospaj Shimita uyashpa caźujcunamari, ashtahuan cushicuncuna— nircami.

Jesustaca shuj señaltami ricuchichun mañashcacuna

(Mat 12:38-42; Mar 8:12)

29Ashtahuan achcacuna tandanacumujpimi, Jesusca cashna nirca: «Cai millai runacunaca, shuj señaltamari ricuchichun mañancuna. Chaitaca manataj ricungacunachu. Ashtahuanpish Dios ima nishcata huillaj Jonás shina tucushcallatami ricungacuna. 30Jonasca, Nínive pueblopi causajcunapajca, shuj señalmi tucurca. Chashnallataj, Runa Aichayuj Ñucapish cunan causajcunapajca shuj señalmi tucusha. 31Dios llaquichina punllapica, ura llajtata jatun mandaj huarmimi cai runacunataca, ‘Mana allitamari rurashcanguichij’ nishpa juchachinga. Chai huarmica, Salomón yachachishcata uyangaraicumi, chai maitajshi caru llajtamanta shamurca. Ñucacarin Salomontapish yallimari cani. 32Chashnallataj Dios llaquichina punllapica, Ninivepi causajcunapishmi cai runacunataca, ‘Mana allitamari rurashcanguichij’ nishpa juchachingacuna. Paicunaca Jonás huillajpica, Diosman cutirircacunamari. Ñucacarin caipica, Jonastapish yallimari cani.

Ñahuicunaca cuerpopaj luzmi

(Mat 5:15; 6:22-23)

33Pipish luzta japichishpaca, mana maipi pacashpa churanchu, cajón ucupipish mana churanchu. Ashtahuanpish huasiman yaicujcuna achijllapi cachun, lamparata tiyachinapimi churan. 34Cambaj ñahuicunaca, cuerpopaj luz shinami. Ima allillapi cambaj ñahuita churashpaca, tucui cambaj cuerpohuanmi achijllapi puringui. Ashtahuanpish cambaj ñahuihuan mana allita ricuracushpaca, tucui cambaj cuerpohuanmi amsapi causacungui. 35Chaimanta, alli yuyaihuan causangui. ‘Achijpimi puricuni’ yuyashpapish, amsallapi causacunguiman. 36Ima amsapi can mana yaicurijpica, cambaj tucui cuerpomi achijllapi puringa. Huasi ucupi lamparata japichijpi, tucuita achijyachicuj shinallatajmi achijllapi causangui» nircami.

Mandashcata yachachijcunata, fariseocunatami Jesusca juchachishca

(20:45-47; Mat 23:1-36; Mar 12:38-40)

37Jesús chashna rimashca qʼuipami, shuj fariseoca paipaj huasipi micunaman pusharca. Chai runapaj huasiman chayashpaca, meźapimi tiyarirca. 38Micungapaj paicuna ruraj cashca shina, mana maquita millashpa tiyarijta ricushpami, chai fariseoca mancharirca. 39Ashtahuanpish Apunchij Jesusca, cashnami nirca:

—Riquichij fariseocuna, cancunaca vasocunatapish, platocunatapish jahuallatamari maillanguichij. Shungupica shuhuana, millaita rurana yuyaicunahuan jundamari canguichij. 40¡Rumi shungucuna! Ucutapish, jahuatapish chai Diosllatajmari rurarca. 41Cancuna imalla charishcacunamantaca, shujtajcunamanpish caraichij. Chashna rurashpami ucupish, jahuapish chuyajlla canguichij.

42Fariseocunalla, ¡ai, imachari tucunguichij! Cancunaca mentata, rudata, ima shujtaj granocunatapish patsajmanta chungataca Diosman cunguichijtajmari. Chashna rurashpapish allita ruranata, Taita Diosta cʼuyanatamari cungarishcanguichij. Diosman cunatapish mana saquishpami, caicunataraj rurana carcanguichij.

43Fariseocunalla, ¡ai, imachari tucunguichij! Cancunaca tandanacuna huasicunapipish, punta alli tiyarinapi tiyarinatami munanguichij. Plazacunapipish manchaihuan alabaduchunmi munanguichij.

44Mandashcata yachachijcuna, fariseocuna, mishqui shimi jayaj shungucunami canguichij, ¡ai, imachari tucunguichij! Cancunaca huañushcata pambashpa, lápida rumita mana churashca jutcu shinami canguichij. Mana yachashpaca, pambashca jahuata pipish jahuata purinllami— nircami.

45Chashna nijpica, Mandashcata yachachijcunamanta shujmi:

—Yachachij, Can chashna nishpaca, ñucanchijtapishmari cʼamicungui— nirca.

46Chashna nijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Mandashcata yachachijcunalla, cancunapish, ¡ai, imachari tucunguichij! Cancunacarin pi mana aparipaj quipita apachij shinamari shujtajcunataca, ‘Caita chaita rurai’ ninguichij. Cancunallatajca chaicunataca, shuj dedollahuanpish mana cuyuchinguichijchu.

47¡Ai, imachari tucunguichij! Cancunapaj ñaupa yayacunaca, Dios ima nishcata huillajcunata huañuchircacunami, cutin cancunaca chaicunata pambashca bovedacunatami allichinguichij. 48Chashna rurashpaca, cancunapaj ñaupa yayacuna rurashcatami alli ninguichij. Cancunapaj yayacunami, Dios ima nishcata huillajcunataca huañuchircacuna. Cutin cancunaca, chaicunata pambashca bovedacunata allichijcunami canguichij. 49Chaimantami Taita Diosca tucuita yachaj cashpa, cashna nishca: “Ñuca ima nishcata huillajcunatapish, huillagrichun mingashcacunatapish cachashami. Chaicunamanta maijancunataca huañuchingacunami, maijancunataca pʼiñashpa mana ricusha ningacunachu” nishcami. 50Chashna rurashcamantaca, Diosca Pai ima nishcata tucui huillajcunata huañuchishcamantami cai runacunata llaquichinga. Dios ima nishcata huillajcunataca, cai pachata rurashcamantapachami huañuchishcacuna. Chai tucuicunapaj yahuarmantaca, cunan punlla runacunata llaquichinga. 51Abelta huañuchishca yahuarmanta callarishpaca, Diospaj huasihuan, altarhuan chaupipi huañuchishca Zacariaspaj yahuarcamami, Diosca cunan punlla runacunata llaquichinga.

52Mandashcata yachachijcunalla, ¡ai, imachari tucunguichij! Cancunami Diospajta yachanata ama yachachun, llaveta pacashpa churashcanguichij. Cancunallatajpish mana yachashun ninguichijchu, yachashun nijcunatapish, mana yachachun saquinguichijchu— nircami.

53Chashna nijpica Mandashcata yachachijcunapish, fariseocunapish achcatami pʼiñarircacuna. Chaimantami Jesustaca achcata rimarichun, caita chaita tapushpa pʼiñachi callarircacuna. 54‘Ima mana allita nijpica, imallatapish juchachishunpishchari’ yuyashpami, chashna tapurcacuna.

O Livro

Lucas 11:1-54

Jesus ensina sobre oração

(Mt 6.9-13; 7.7-11)

1Numa ocasião em que Jesus se tinha retirado para orar, um dos discípulos, quando ele terminou, disse-lhe: “Senhor, ensina-nos a orar, como João fez com os seus discípulos.”

2Foi assim que Jesus os ensinou a orar:

“Pai, que o teu santo nome seja honrado.

Venha o teu reino.

3Dá-nos o pão para o nosso alimento diário.

4Perdoa-nos os nossos pecados,

pois nós próprios perdoamos os que nos ofendem.

E não deixes que caiamos em tentação.”

5Ensinou-lhes mais: “Quem dentre vocês pode imaginar uma situação como a que vos vou contar? Alguém vai a casa de um amigo à meia-noite e diz-lhe: ‘Amigo, cede-me três pães, 6pois acaba de chegar um amigo e não tenho nada para lhe dar a comer.’ 7Não responderia ele lá de dentro: ‘Não me incomodes agora. A porta da rua já está trancada e eu e os meus filhos já estamos deitados. Não posso levantar-me para te valer!’? 8Digo-vos que ele acabará por levantar-se e dar o que o outro quiser, embora não o faça por amizade, mas por causa do incómodo.

9O mesmo se passa com a oração: Peçam e receberão o que pedirem. Procurem que hão de achar. Batam que a porta há de abrir-se. 10Porque todo aquele que pede recebe. Quem procura acha. Se baterem, a porta abrir-se-á.

11Quem de entre vocês que seja pai, se o seu filho lhe pedir peixe, lhe dará uma serpente em vez do peixe? 12Se pedir um ovo, dão-lhe um escorpião? 13Se vocês, que são pecadores, sabem dar coisas boas aos vossos filhos, porventura não dará muito mais o vosso Pai, que está nos céus, o Espírito Santo àqueles que lho pedirem!”

Jesus e Satanás

(Mt 12.22-30, 43-45; Mc 3.22-27)

14Certa vez, estava Jesus a expulsar de um homem um demónio que era mudo. Depois de o demónio ter saído, o mudo recuperou a fala e as multidões ficaram maravilhadas. 15Mas houve entre eles quem dissesse: “Expulsa os demónios pelo poder de Belzebu11.15 Belzebu. Nome habitualmente designativo de Satanás, príncipe dos demónios. Na origem, era uma expressão honorífica para designar Baal, a divindade suprema cananeia (Baal-Zebul), e que significaria Baal ou Senhor Príncipe. Os Hebreus alteraram o nome, por meio de um jogo paronímico, para Beel-Zebub(Senhor das Moscas), uma referência sarcástica aos deuses de outros povos., líder dos demónios.” 16Outros, para o porem à prova, pediram-lhe que fizesse um sinal do céu.

17Jesus, conhecendo os seus pensamentos, respondeu: “Todo o reino dividido fica deserto. E uma casa dividida contra si mesma desabará. 18Ora, se Satanás está dividido contra si próprio, como subsistirá o seu reino? Pois vocês dizem que expulso os demónios pelo poder de Belzebu. 19E se expulso os demónios pelo poder de Belzebu, a que poder recorrem os vossos, quando fazem o mesmo? Por esta razão, eles serão os vossos juízes! 20Mas, se expulso os demónios pelo dedo de Deus, então é porque o reino de Deus já está no vosso meio. 21Pois quando o homem forte e bem armado guarda a sua casa o seu domínio está seguro, 22até que alguém ainda mais forte o ataque e derrote, lhe tire as armas em que confiava e leve os seus bens.

23Quem não é por mim é contra mim; quem não ajunta comigo espalha.

24Quando um espírito impuro é expulso de um homem, vai para lugares áridos, procurando onde ficar; não encontrando lugar, diz: ‘Vou voltar para a morada que deixei.’ 25E descobre que a sua antiga morada está varrida e arranjada. 26Então, o demónio vai buscar outros sete espíritos, ainda piores do que ele próprio, e todos entram na tal pessoa para morar dentro dela. E deste modo fica pior do que antes.”

27Enquanto falava, uma mulher de entre a multidão gritou: “Bendita seja a tua mãe, o ventre de que nasceste e o peito que te deu leite!”

28Ao que ele respondeu: “Benditos são antes todos aqueles que ouvem a Palavra de Deus e a põem em prática!”

O sinal de Jonas

(Mt 12.38-42)

29Jesus expôs os seguintes ensinamentos: “Esta geração é uma má geração; pede um sinal, mas não receberá nenhum, a não ser o de Jonas! 30Pois como Jonas foi um sinal de Deus para o povo de Nínive, assim também o Filho do Homem o será para esta geração.

31No dia do juízo dos homens a rainha de Sabá há de levantar-se e condenar esta geração, porque fez uma viagem longa e difícil para escutar a sabedoria de Salomão. Mas aqui está quem é superior a Salomão. 32Também os homens de Nínive se levantarão para condenar esta geração, porque se arrependeram ao ouvir a pregação de Jonas. E agora está aqui alguém que é superior a Jonas.

A luz do corpo

33Ninguém acende uma lâmpada para escondê-la, mas coloca-a num candeeiro, para que aqueles que entrarem em casa vejam a luz. 34Os olhos são a luz do teu corpo. Se forem puros, o teu corpo terá luz. Se forem maus, haverá escuridão. 35Vigiem, pois, para que nada impeça a luz de brilhar em vocês. 36Se estiverem cheios de luz interior, sem recantos escuros, então também todo o vosso íntimo ficará na luz como se o clarão duma lâmpada vos iluminasse.”

Jesus denuncia os fariseus e os especialistas na Lei

(Mt 23.1-36)

37Enquanto falava, um fariseu pediu-lhe que fosse comer a sua casa. Quando Jesus chegou, acomodou-se para a refeição. 38Mas o fariseu surpreendeu-se que eles não cumprissem o ritual da lavagem das mãos. 39Mas o Senhor disse-lhe: “Ora, vocês, fariseus, lavam o copo e o prato por fora, mas por dentro estão cheios de roubo e maldade. 40Loucos! Não foi Deus que fez tanto o interior como o exterior? 41Uma forma de mostrar pureza é exercer generosidade para com os pobres.

42Mas ai de vocês, fariseus! Porque, embora tenham o cuidado de dar a Deus o dízimo da hortelã, da arruda e de todos os vegetais, esquecem por completo a justiça e o amor de Deus. Vocês devem praticar o dízimo, sim, mas sem pôr de parte as coisas mais importantes.

43Como vos lamento, fariseus! Amam tanto os assentos presidenciais nas sinagogas e as saudações que vos dirigem nas praças! 44Ai de vocês, porque são como as sepulturas escondidas: as pessoas caminham por cima delas sem o saberem.”

45“Mestre”, observou um especialista na Lei que se encontrava ali, “insultaste também a minha atividade com o que acabaste de dizer.”

46“Sim”, replicou-lhe Jesus, “Ai de vocês, peritos na Lei, porque sobrecarregam as pessoas com fardos insuportáveis em que vocês próprios nem sequer com um só dos vossos dedos estão dispostos a tocar! 47Ai de vocês, pois levantam monumentos aos profetas que os vossos pais mataram. 48Vocês próprios são testemunhas de como concordam com eles, porque levantam os túmulos dos mesmos profetas que os nossos pais mataram. 49Isto é o que Deus diz na sua sabedoria: ‘Mandar-vos-ei profetas e apóstolos, mas vocês matarão alguns deles, a outros expulsá-los-ão.’

50Esta geração será considerada responsável pelo assassínio dos profetas desde a fundação do mundo; 51desde o assassínio de Abel ao de Zacarias, que foi morto no templo, entre o altar e o santuário. Sim, digo-vos que serão pedidas contas a esta geração.

52Ai de vocês, que são tidos como peritos na Lei! Esconderam do povo a chave do conhecimento e não entram nem deixam entrar os outros.”

53Os especialistas na Lei e os fariseus ficaram furiosos. A partir dali atacavam-no ferozmente com toda a espécie de perguntas. 54E tentavam fazê-lo tropeçar e dizer algo que servisse para o mandarem prender.