Juan 21 – MTDS & PEV

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 21:1-25

Canchis yachacujcunamanmi Jesusca ricurishca

1Chai qʼuipapish Tiberias cucha cʼuchupimi Jesusca, cutin paipaj yachacujcunaman ricurirca. Chaipica cashnami tucurca: 2Simón Pedro, ishqui huacharishca Tomás, Galileapi caj Caná pueblomanta Natanael, Zebedeopaj churicuna, shujtaj ishqui yachacujcunandijmi tandalla carcacuna.

3Chaipimi, Simón Pedroca:

—Ñucaca chalhuata japinamanmi rigrini— nijpi caishujcunapish:

—Ñucanchijpish canhuan rishun— nishpami, barcopi yaicushpa chalhuanaman rircacuna. Ashtahuanpish chai tutaca, imata mana japircacunachu.

4Ñalla achijyamucujpimi Jesusca, ñapish chai cucha uripi ricurirca. Ashtahuanpish yachacujcunaca, Jesús cashcataca mana rijsircacunachu.

5Chaimantami paicunataca:

—Huahuacuna, ¿imallatapish micunapaj charinguichijchu?— nijpi paicunaca:

—¡Imata mana charinchijchu!— nircacuna.

6Shina nijpi, Jesusca:

—Barcomanta alli maquinijman linchita shitaichij, japinguichijllami— nircami.

Chashna nijpi shitashpaca, achca chalhuacuna jundajpi linchitaca, mana llujshichi tucurcacunachu. 7Chaimantami Jesús cʼuyashca yachacujca, Pedrotaca: «¡Apunchij Jesusmari!» nirca.

«Apunchij Jesusmari» nijta uyashpaca Simón Pedroca, churanata churarishpa chumbillirishcahuan, yacuman huashicurcallami. Chaicamaca churanata llujshichishcami puricurca. 8Caishuj yachacujcunaca, linchi junda chalhuata aisashpami, barcopi shamurcacuna. Allpaman chayanapajca, iscun chunga metro shinallami illarca. 9Barcomanta allpaman uriyashpaca, yanta rupacuj nina jahuapi shuj chalhua cusaricujtapish, tandatapishmi ricurcacuna.

10Jesusca:

—Cunan cancuna japishca asha chalhuacunata apamuichij— nircami.

11Simón Pedroca barcoman huichiyashpami, patsaj pichca chunga quimsa jatun chalhuacunahuan junda linchita allpaman llujshichirca. Chashna achca chalhuacunahuan junda cashpapish, linchica, mana lliquirircachu. 12Jesusca:

—Shamuichij, micunguichij— nircami.

Shina nijpipish Paitaca, Apu Jesús cashcata yachashpami, maijan yachacujpish: «¿Canca pitaj canguiari?» nishpallapish mana tapurca. 13Jesusca cʼuchuyashpami, tandata japishpa paicunaman cararca. Chalhuatapish cararcami. 14Jesusca huañushcacunapaj chaupimanta causarishca qʼuipaca, caihuanca ñami quimsa cutin Paipaj yachacujcunaman ricurirca.

Pedrotami Jesusca ‘Ñuca ovejacunata michicungui’ nishca

15Ña micushca qʼuipami Jesusca, Simón Pedrotaca:

—Jonaspaj churi Simón, ¿canca caicuna cʼuyashcatapish yallichu cʼuyahuangui?— nishpa tapurca.

Chashna nijpica:

—Ari Apu, ñuca Canta cʼuyajtaca, Canllataj yachanguimi— nircami.

Chashna nijpi:

—Ñuca malta ovejacunaman caracungui— nircami.

16Jesusca caihuanca, ishqui cutinmi:

—Jonaspaj churi Simón, ¿Ñucataca cʼuyanguitajchu?— nijpi, Pedroca:

—Ari Apu, ñuca Canta cʼuyajtaca canllataj yachanguimi— nircami.

Chashna nijpica:

—Ñuca ovejacunata michicungui— nircami.

17Jesusca caihuanca, quimsa cutinmi Pedrotaca:

—Jonaspaj churi Simón, ¿Ñucataca cʼuyanguitajchu?— nirca.

Caihuanca ña quimsa cutin: «¿Ñucataca cʼuyanguichu?» nishcamanta llaquirishpami, Pedroca:

—Apu, Canca tucuitamari yachangui. Ñuca Canta cʼuyajtaca, Canllataj yachanguimari— nircami.

Chashna nijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Ñuca ovejacunata michicungui. 18Can chairaj cashpaca, canllataj chumbilliringuillami. Maiman risha nishpapish ringuillami. Ashtahuanpish yuyajyajpica, cambaj rigracunamantami aisangacuna. Chumbillinatapish shujtajmi chumbillichinga, can mana risha nishcamanmi pushangacuna, chashnatajmi canga— nircami.

19Chashna nishpaca Jesusca, Pedro ima shina huañushpa, Taita Dios jatun cashcata ricuchina cashcatami huillarca. Chashna nishca qʼuipami Jesusca, Pedrotaca:

—Ñucata catilla— nirca.

20Pedro tigralla ricushpaca, Jesuspaj cʼuyashca yachacuj caticujtami ricurca. Chai yachacujca Jesús huañuna ñaupa, paicunahuan chishi micucujpi Paipi huancarishpa: «Apunchij Jesús, Cantaca, ¿pitaj japichigrin?» nishpa tapujllatajmi carca. 21Pedroca paita ricushpami, Jesustaca:

—Apu, cutin paica, ¿imataj tucunga?— nirca.

22Shina nijpi, Jesusca:

—Ñuca munajpica paica Ñuca tigramungacama causacuchunpish, canca, ¿imatataj nisha ningui? Canca Ñucata catilla— nircami.

23Jesús chashna nishcatami, crijcunapurapica, “Chai yachacujca mana huañungachu” nishpa huashan parlanacurcacuna. ‘Mana huañungachu’ nishpaca, Jesusca mana nircachu, ashtahuanpish: «Ñuca munajpica paica Ñuca tigramungacama causacuchunpish, canca, ¿imatataj nisha ningui? Canca Ñucata catilla» nircallami.

24Cai yachacujllatajmi tucui caicunataca huillan, paillatajmi caicunataca quillcarca. Paica chashnataj tucushcata ricushpami huillarca.

25Jesusca shujtaj achca allicunatami rurarca. Chai tucuita, callarishpa quillcasha nijpica, cai pachapica librocunata maipi churangapajca, mana pajtanmanchu yuyanimi. Chashna cachun.

La Parola è Vita

Giovanni 21:1-25

1Più tardi, Gesù apparve di nuovo ai discepoli nei pressi del lago di Galilea. Ecco come accadde.

2Un gruppo di noi era là: Simon Pietro, Tommaso, «il Gemello», Natanaele (di Cana in Galilea), mio fratello Giacomo ed io, oltre ad altri due discepoli.

3Simon Pietro disse: «Vado a pescare».

«Veniamo anche noi», rispondemmo tutti. Così andammo, ma non prendemmo niente per tutta la notte. 4Allʼalba scorgemmo un uomo sulla spiaggia, ma non riuscivamo a capire chi fosse.

5«Ragazzi, non avete niente da mangiare?» chiese. «No», rispondemmo.

6Allora Gesù disse: «Gettate la rete alla destra della barca e troverete del pesce!» Calammo la rete e, un attimo dopo, non riuscivamo a tirarla su, tanto era carica di pesce!

7Il discepolo che Gesù amava disse a Pietro: «Ma è il Signore!» A queste parole, Simon Pietro indossò la tunica, perché era nudo, e si tuffò in acqua. 8Noi altri, invece, rimanemmo sulla barca a tirare la rete piena di pesce; eravamo circa a 100 metri dalla riva. 9Quando giungemmo alla spiaggia, trovammo un fuoco acceso su cui arrostiva del pesce, e cʼera anche del pane.

10«Portate qui un poʼ di quel pesce, che avete appena preso!» disse Gesù. 11Allora Simon Pietro salì sulla barca e tirò in secca la rete. Cʼerano centocinquantatré grossi pesci e, benché fossero tanti, la rete non si era strappata.

12«Ora venite a mangiare!» ci invitò Gesù; e nessuno di noi ebbe il coraggio di chiedergli se era proprio lui, perché, ormai, ne eravamo certi. 13Allora Gesù ci diede il pane e i pesci.

14Era la terza volta, dalla sua risurrezione, che Gesù cʼera apparso.

15Dopo aver mangiato, Gesù disse a Simon Pietro: «Simone, figlio di Giovanni, mi ami più di questi altri?»

«Sì», rispose Pietro, «Tu sai che ti amo».

«Allora, pascola i miei agnelli!» disse Gesù.

16Poi ripeté la domanda: «Simone, figlio di Giovanni, mi ami veramente?» «Sì, Signore», disse Pietro, «lo sai che ti amo».

«Allora pascola le mie pecore!»

17Di nuovo Gesù gli chiese: «Simone, figlio di Giovanni, mi ami tu?»

A Pietro dispiacque che Gesù gli avesse fatto questa domanda per ben tre volte, e sbottò: «Signore, tu conosci ogni cosa. Tu sai che ti amo!»

Gesù disse: «Allora pascola le mie pecorelle. 18Quando eri giovane, potevi fare quello che volevi e andare dove volevi. Quando sarai vecchio, invece, tenderai le mani ed altri ti guideranno per portarti dove non vorresti». 19Gesù gli disse questo per far capire con quale morte Pietro avrebbe glorificato Dio. Poi gli disse: «Seguimi!»

20Pietro, voltandosi, sʼaccorse che li seguiva il discepolo che Gesù amava, lo stesso che la sera dellʼultima cena, appoggiato sul suo petto, gli aveva chiesto: «Maestro, chi di noi ti tradirà?» 21Allora Pietro chiese a Gesù: «Che ne sarà di lui, Signore?».

22Gesù rispose: «Se voglio che viva fino al mio ritorno, che te ne importa? Intanto, tu seguimi!»

23Per queste parole si sparse la voce fra i credenti che quel discepolo non sarebbe morto. Ma questo non era affatto ciò che Gesù aveva detto! Infatti, egli disse soltanto: «Se voglio che lui viva fino al mio ritorno, che te ne importa?»

24Sono io quel discepolo! Ho visto queste cose e le ho raccontate qui. Tutti noi sappiamo che questo racconto risponde a verità. 25Gesù fece molte altre cose: se si scrivessero tutte, una per una, il mondo intero non basterebbe a contenere i libri che si dovrebbero scrivere.