1Ama ñitcarishpa Ñucamanta saquirichunmi, caicunataca huillani. 2Cancunataca tandanacuna huasicunamanta llujshichishpa cachangacunami. Maijanpish cancunata huañuchishpaca, ‘Taita Dios munashcatami ruranchij’ yuyangacunami. Chai punllaca, ñallami chayamunga. 3Yayatapish, Ñucatapish mana rijsishcamantami chashnaca rurangacuna. 4Chai punlla chayamujpica, cancunaman Ñuca ña huillashcata yuyarichunmi cunanman huillacuni. Ñuca cancunahuanraj cashpami, caicunataca manaraj callarimantapacha huillarcani.
Diospaj Espíritu shamushpami tucuita yachachinga
5Cunanca Ñucata Cachajpajmanmi ricuni. Cancunaca pi mana Ñucataca: “¿Maimantaj ricungui?” nishpallapish tapunguichijchu. 6Ashtahuanpish Ñuca caicunata nijpica, shungu allashpamari llaquiringuichij. 7Mana cancunata inquitangaraiculla caita nicunichu: Ñuca rinamari cancunapajca alli. Ñuca mana rijpica, Cushichijca manataj cancunapajmanca shamungachu. Ashtahuanpish Ñuca rishpamari, paita cachasha. 8Pai shamushpaca, cai pachapi causajcunamanca, jucha tiyashcatapish, Dios-huan alli tucuna tiyashcatapish, llaquichina punlla chayamushcatapishmi, chashnataj cashcata ricuchinga. 9Jucha tiyashcata nishpaca, Ñucata mana crishca, jucha cashcatami ricuchinga. 10Dios-huan alli tucunamantaca, paihuan alli tucuna tiyachun, Yayapajman Ñuca ricujpi cancuna Ñucata ña mana ashtahuan ricuna cashcatami ricuchinga. 11Llaquichina punlla chayamushcamantaca, cai pachata mandajta ña jatun llaquipi churashcatami ricuchinga.
12Cancunamanca achca huillanacunata charinirajmi. Ashtahuanpish cunanca, manarajmari tucuita huaquichi tucunguichijchu. 13Shina cajpipish, Cashcatataj huillaj Espíritu shamushpamari, tucuita alli yachachinga. Paipaj quiquin yuyaillamantaca, mana rimangachu. Ashtahuanpish tucui imalla uyamushcatami cancunamanca rimanga. Shamuj punllacunapi imalla tucuna cashcatapishmi, yachaj chayachinga. 14Pai, Ñucapajta japishpa cancunaman yachaj chayachishpami, Ñuca jatun cashcata ricuchinga. 15Yaya tucui charishcaca, Ñucapajmi. Chaimantami ‘Paica Ñucapajta japishpa, cancunamanca yachachinga’ nircani.
16Ñucataca ashallahuanca ña mana ricunguichijchu. Chai qʼuipaca, Ñucataca cutinmi ashacama ricunguichij, Ñucaca Yayapajmanmi ricuni— nircami.
Jesusca ‘Minchacama’ nishpami rishca
17Chashna nijpi yachacujcunamanta maijancunaca, caishuj chaishujmi:
«“Ñucataca ashallahuanca ña mana ricunguichijchu. Chai qʼuipaca, cutinmi ashacama ricunguichij, Ñucaca Yayapajmanmi ricuni” nishpaca, ¿imatataj nisha ninchu, imamí? 18“Ashallahuanca cutinmi ricunguichij” nishcatamari mana entendi tucunchij. ¿Imatataj nisha ninchu, imamí?» ninacurcami.
19Jesusca, paicuna tapushun yuyacushcata yachashpami cashna nirca:
—¿“Ashallahuanca Ñucataca, ña mana ricunguichijchu, chai qʼuipaca cutinmi ashacama ricunguichij” nishcatachu cancunapuralla tapunacucunguichij, imamí? 20Cancunaca anchata llaquirishpa huacanguichijmi. Ashtahuanpish cai pachapaj cajcunaca cushicungami. Cancunapaj llaquica cushicuimanmi tigranga, chaica chashnatajmi. 21Huarmica huachana pajtajpica, achcatami nanachin. Shina cashpapish huahuata huachashca qʼuipaca, nanaihuan huañucushcata cungarishpami, cai pachapi huahuayuj tucushcamantaca, achcata cushicun. 22Chashnallatajmi cancunapish, cunanca llaquilla canguichij. Cutin Ñuca ricuj shamujpica, cancunapaj shunguca cushicungami. Chai cushicuitaca, pipish manataj quichungachu. 23Chai punllaca Ñucataca, imata ña mana tapucunguichijchu. Ñucamanta tucui imatapish Yayata mañajpica paica cungallami, chaica chashnatajmi. 24Cunancamaca, imata manaraj Ñuca shutipi mañashcanguichijchu. Mañaichijlla, chasquinguichijmi. Chasquishpami jatunta cushicunguichij.
25Cancunamanca caicunataca, parlocunahuan yuyachishpallami huillacurcani. Shina cajpipish parlocunallahuan yuyachishpa yachachina punllacuna tucurijpica, Ñuca Yayamantaca tucuitami alli huillasha. 26Chai punllapica, ña mana Ñucallataj cancunamantaca Yayata mañashachu. Ashtahuanpish cancunallatajmari Ñuca shutipi mañanguichij. 27Cancunaca Ñucataca cʼuyarcanguichijmi, Taita Diospajmanta shamushcatapish crircanguichijmi. Chaimantami cancunataca, Yayaca cʼuyan. 28Yayapajmantami cai pachamanca shamurcani. Cai pachata saquishpami, cutin Yayapajllamantaj tigragrini— nircami.
29Shina nijpi yachacujcunaca, cashnami nirca:
—Cunantajca, ña mana ima parlocunahuan yuyachishpa huillanguichu, entendinallatamari huillangui. 30Cunantajca, tucui imatapish yachaj cashcatami ricunchij. Pi mana imata tapujllapitaj, tucuita huillanguillamari. Chaimantami cantaca, Taita Diospajmanta shamushcata crinchij— nircacunami.
31Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—¿Cunanchu cringuichij? 32Cunanca Ñucallata saquishpa, cancuna urata janajta rina horasmari chayamucun. Ñami chayamushcapish. Shina cajpipish mana Ñucalla cashachu. Ñuca Yayaca Ñucahuanmari. 33Ñucamanta cushicuchunmi, tucui caicunataca huillani. Cai pachapica, llaquita apanguichijmi. Chashna cajpipish cai pachataca ñami misharcani, Ñucapi shunguta churaichijlla— nircami.
1V‑am spus aceste lucruri ca să nu vă poticniți. 2Vă vor exclude din sinagogi. Mai mult, vine vremea2 Lit.: vine ora. când oricine vă va omorî va crede că‑I aduce închinare2 Sau: că oferă o slujbă. lui Dumnezeu. 3Vor face aceste lucruri pentru că nu L‑au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. 4V‑am spus însă aceste lucruri, pentru ca atunci când va veni timpul lor, să vă aduceți aminte că Eu vi le‑am spus. Nu v‑am spus aceste lucruri de la început, pentru că eram cu voi.
Lucrarea Duhului Sfânt
5Dar acum Mă duc la Cel Ce M‑a trimis și niciunul dintre voi nu Mă întreabă: „Unde Te duci?“ 6Însă, pentru că v‑am spus aceste lucruri, întristarea v‑a umplut inima. 7Totuși, vă spun adevărul: vă este de folos să plec, pentru că dacă nu plec, Apărătorul7 Vezi nota de la 14:16. nu va veni la voi, dar dacă Mă duc, Îl voi trimite la voi. 8Și când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, în ce privește dreptatea și în ce privește judecata. 9Cu privire la păcat: deoarece ei nu cred în Mine; 10cu privire la dreptate: deoarece Eu Mă duc la Tatăl și nu Mă mai vedeți; 11cu privire la judecată: deoarece conducătorul lumii acesteia a fost judecat.
12Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. 13Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi și vă va înștiința despre lucrurile care urmează să vină. 14El Mă va proslăvi pe Mine, pentru că va lua din ce este al Meu și vă va înștiința. 15Tot ce are Tatăl este al Meu; de aceea am spus că va lua din ce este al Meu și vă va înștiința.
16Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi iarăși încă puțin și Mă veți vedea, pentru că Mă duc la Tatăl.
Întristarea ucenicilor se va preface în bucurie
17Unii dintre ucenicii Lui și‑au zis unul altuia:
– Ce vrea să ne spună prin: „Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi iarăși încă puțin și Mă veți vedea.“? Și prin: „Pentru că Mă duc la Tatăl.“?
18Ei au zis:
– Ce vrea să spună prin „încă puțin“? Nu știm despre ce vorbește.
19Isus a înțeles că voiau să‑L întrebe și le‑a zis:
– Vă întrebați unii pe alții ce am vrut să spun prin: „Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi iarăși încă puțin și Mă veți vedea.“? 20Adevărat, adevărat vă spun că voi veți plânge și vă veți jeli, dar lumea se va bucura. Voi veți fi întristați, dar întristarea voastră se va preface în bucurie. 21Femeia, când naște, se întristează, pentru că i‑a venit timpul, dar, după ce s‑a născut copilașul, nu‑și mai aduce aminte de necaz, de bucurie că s‑a născut un om pe lume. 22Și voi sunteți triști acum, dar vă voi vedea din nou, iar inima voastră se va bucura.22 Posibil o aluzie la Is. 66:14. Vezi și Is. 66:7 la care probabil face aluzie v. 21. Și nimeni nu vă va lua bucuria! 23În ziua aceea nu Mă veți ruga nimic. Adevărat, adevărat vă spun că orice‑I veți cere Tatălui în Numele Meu, vă va da. 24Până acum n‑ați cerut nimic în Numele Meu. Cereți și veți primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.
25V‑am spus aceste lucruri în alegorii25, 29 Vezi nota de la 10:6.. Vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în alegorii, ci vă voi vorbi25 Sau: vă voi comunica. deschis despre Tatăl. 26În ziua aceea veți cere în Numele Meu și nu vă spun că Eu Îl voi ruga pe Tatăl pentru voi, 27căci Tatăl Însuși vă iubește, pentru că M‑ați iubit și ați crezut că Eu am ieșit de la Dumnezeu27 Unele mss conțin: de la Tatăl.. 28Am ieșit de la Tatăl și am venit în lume. Acum las lumea și Mă duc la Tatăl.
29Ucenicii Lui I‑au zis:
– Iată că acum vorbești deschis și nu mai spui nicio alegorie. 30Acum cunoaștem că știi toate lucrurile, și n‑ai nevoie să Te întrebe cineva. De aceea credem că ai ieșit de la Dumnezeu.
31Isus le‑a răspuns:
– Acum credeți? 32Iată că vine ceasul, și a și venit, să fiți risipiți fiecare la ale lui, iar pe Mine să Mă lăsați singur. Și totuși nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine. 33V‑am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri. Dar îndrăzniți! Eu am învins lumea.
