Saulomi Jesucristota crishca
(Hch 22:6-16; 26:12-18)
1Sauloca Apunchij Jesusta catijcunata pʼiñashpami, macana, huañuchina yuyailla carca. Chaimantami curacunata mandaj curapajman shamushpaca, 2Damascopi tandanacuna huasicunamanta, chai Jesuspaj Ñanta catijcunata preźu apamungapaj, quillcacunata cuchun mañarca. Crijcunataca cʼaricuna cachun, huarmicuna cachunpish Jerusalenman apamuna yuyaillami carca.
3Chai quillcahuan Damascoman rishpa, ñalla chayacujpica, ñapish jahua pachamanta paipaj muyundijpi achij nircallami. 4Chaipimi, Saulo pambaman urmashpaca:
—Saulo Saulo, ¿ima nishpataj ñucata pʼiñashpa llaquichihuangui?— nijta uyarca.
5Shina nijpi Sauloca:
—Apu, ¿pitaj canguiari?— nirca.
Shina nijpi, chai Rimajca:
—Ñucaca, can pʼiñashpa llaquichicushca Jesusmari cani. Canca garrocha puntapi huagra jaitashpa chugririj shinami, canllataj llaqui tucucungui— nirca.
6Chaita uyashpaca, manchaihuan chujchushpami, Sauloca:
—Apu Jesús, ¿imatataj rurachun ningui?— nirca.
Shina nijpimi, Apunchij Jesusca:
—Jatarishpa, Damascoman rilla. Chaipimi can ima rurana cashcataca huillanga— nircami.
7Saulohuan cajcunaca, rimashcallata uyashpa, pitapish mana ricushpaca, upayajtami mancharircacuna. 8Sauloca, pambamanta jatarishpapish, ñahuita pascashpaca, imata mana ricui tucurcachu. Chaimantami paihuan cajcunaca maquimanta aisashpa, Damascoman pusharcacuna. 9Chaipica, quimsa punllacamami mana ricui tucushpa, imata mana micurca, imata mana ubyarca.
10Damascopica, Jesusta crij Ananías runami causacurca. Paitami Apunchij Jesusca, muscuipi shina ricurishpaca:
—Ananías— nijpi, paica:
—Caipimi cani, Apu Jesús, ¿imatataj nipangui?— nirca.
11Shina nijpimi, Apunchij Jesusca paita cashna nirca:
—Jatari, Derecha shuti ñanta ri. Judaspaj huasiman chayashpa, Tarsomanta Saulo shuti runata tapui. Paica chai huasipimi, Diosta mañashpa shuyacun. 12Ñami cantaca, cambaj maquita paipaj jahuapi churashpa, paipaj ñahuita alliyachijta muscuipi shina ricurca— nircami.
13Chashna nijpica Ananiasca, cashnami nirca:
—Apu Jesús, taucacunamari Jerusalenpi canta catijcunata Saulo pʼiñashpa llaquichishcata parlancuna. 14Cunanpish canta mañajcunata huatashpa apangapajmari, pushaj curacunata quillcata mañashpa shamushca— nircami.
15Chashna nijpipish, Apunchij Jesusca cutinmi cashna nirca:
—Rilla, ñucami chai runataca agllarcani. Cunanmantaca, paimi shujtaj llajtacunapipish, chaicunata jatun mandajcunamanpish, israelcunamanpish ñucamanta huillanga. 16Ñucallatajmi pai ñucamanta achca llaquita apana cashcataca ricuchisha— nircami.
17Chashna nijpimi Ananiasca, Saulo tiyacun huasiman rirca. Chaipimi, Saulopaj jahuapi maquita churashpaca:
—Huauqui Saulo, ñanpi canman ricurij Apu Jesusllatajmi can cutin ricuchunpish, Diospaj jucha illaj Espirituhuan can junda cachunpish, ñucataca cambajman cacharca— nircami.
18Chashna nijpica, Saulopaj ñahui lulunmanta chalhua cara shina urmajpica, cutin ricurcallami. Ñahui ricujpica jatarishcahuan bautiźarircallami. 19Chai qʼuipami, micushpa, cutin sinchiyarirca. Chashnami Sauloca, crijcunahuan tauca punllata Damascopi carca.
Saulo crij tucushpaca Damascopimi huillai callarishca
20Sauloca tandanacuna huasicunapimi, ‘Cristoca, Diospaj Churimari’ nishpa, huillai callarirca.
21Chashna huillacujta uyajcunaca, upayajtami mancharircacuna. Chaimantaca paicunapurami:
«¿Caica, chai Jesusta mañajcunata Jerusalenpi llaquichij runataj shiná? Cunanpish pushaj curacunapajman preźu apangapajmari, caimanpish shamurca» ninacurcami.
22Shina nijta uyashpacarin, Sauloca ashtahuanmi mana manchashpa huillashpa catirca. Damascopi causacuj judiocunata upallachingacamami: “Jesusmari Quishpichij Cristoca” nishpa, alli huillarca.
23Ña achca punllacunata huillacujllapimi, judiocunaca Saulota huañuchinata yuyarircacuna. 24Judiocunaca paita huañuchingapajmi, Damascomanta llujshina pungucunapica tutapish, punllapish chapacurcacuna. Sauloca chaitaca yacharcallatajmi. 25Chaimantami crijcunaca, Saulotaca pata jahuata tuta shuj jatun canastapi uricuchishpa cacharcacuna.
26Jerusalenman chayashpaca, Sauloca crijcunahuanmi tandanacusha nirca. Ashtahuanpish crijcunaca, ‘Manaraj crijchu canga’ yuyashpami, mancharcacuna. 27Paicuna manchacujpipish Bernabemi Saulotaca, huillagrichun Jesús mingashcacunapajman pushamurca. Chaipimi Sauloca Apunchij Jesusta ñanpi ima shina ricushcatapish, Damascopi mana manchashpa, Apunchij Jesusmanta huillashcatapish, callarishpa parlarca. 28Chaimantami Sauloca Jerusalenpica, paicunahuan tandanacui tucurca. 29Sauloca, Jerusalenpipish mana manchashpami, Apunchij Jesustaca huillarca. Griego rimaita rimaj israelcunahuanmi, chʼimbapura rimanacurca. Chashna huillajpica, ashtahuanpish Saulotaca huañuchinatami yuyarcacuna. 30Chaita yachashpami crijcunaca, Saulotaca, Cesarea pueblocama pushashpa, Tarsoman cacharcacuna.
31Chai punllacunapica Judeapi, Galileapi, Samariapi causacuj crij tandanacushcacunaca, pi mana llaquichijpimi sumajta causarcacuna. Mandaj Diosta caźushpa causanatapish ashtahuanmi yacharcacuna. Ashtahuan crijcuna mirarishpami, jucha illaj Espíritu pushajpi, ashtahuan sinchiyashpa catircacuna.
Eneastaca alliyachishca, Dorcastaca causachishcami
32Pedroca tucui crijcunata ricushpa puricushpaca, Lida pueblopi causacuj crijcunatapish ricugrircami. 33Chaipica, Eneas shuti runatami, pusaj huatata mana cuyuri tucushpa, ungushca siricujta ricurca. 34Paitaca Pedroca, cashnami nirca: «Eneas, cantaca Jesucristomi alliyachin. Jatari, cambaj cʼatatapish, mantatapish tandai» nijpica, Eneasca jatarircallami. 35Paita alliyachijta ricushpaca, Lidapi, Saronpi causajcunapish, tucuicunami Jesusta crishpa catircacuna.
36Chai punllacunapica, Tabita shuti crij huarmimi Jope pueblopi causacurca. (“Tabita” shutica griego rimaipica, Dorcas nisha ninmi). Chai huarmica, huajchacunata llaquishpa, imatapish cushpa, allita rurashpami causarca. 37Chai huarmimi, chai punllacunataj ungushpa huañurca. Pai huañujpica armachishpami, alli pilluchishpa jahua ucupi churarcacuna. 38Pedro puricun Lida puebloca, Jopemanta cʼuchullapimi carca. Chaimantami crijcunaca, Lidapi Pedro cajta yachashpaca, «Jopeman utca shamupai» nichun, ishqui runacunata cacharcacuna.
39Chai runacunahuan Pedro rishpa ña chaiman chayajpica, huañushca siricun ucumanmi pusharcacuna. Chai ucupica viuda huarmicunami, Dorcas causacushparaj rurashca churanacunata Pedroman ricuchishpa huacarcacuna.
40Pedroca, tucuicunata chai ucumanta llujshichishpami, cungurishpa Diosta mañarca. Mañashca huasha, chai huañushca huarmita ricushpami: «Tabita, jatari» nijpica, chai huarmica ñahuita pascashpa, Pedrota ricushcahuan tiyarircalla. 41Pedroca, maquimanta japishpa jatarichishpami, crijcunatapish viudacunatapish cayarca. Paicunamanca, chai huarmitaca causajtami ricuchirca. 42Tucui Jope pueblopimi, chaitaca yachaj chayarcacuna. Chaimantami, achcacuna Apunchij Jesusta crirca. 43Pedroca Jopepica, carata cʼacushpa ñutujllata ruraj Simonpaj huasipimi, tauca punllacunata poźacurca.
Convertirea lui Saul
1Între timp însă, Saul încă sufla amenințare și ucidere împotriva ucenicilor Domnului. S‑a dus la marele preot 2și a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc, astfel încât, dacă i‑ar găsi pe unii care sunt adepți ai Căii2 Nume pe care primii creștini l‑au dat creștinismului (vezi 16:17; 18:25-26; 19:9, 23; 22:4; 24:14, 22; 2 Pet. 2:2)., atât bărbați, cât și femei, să‑i aducă legați la Ierusalim. 3În timp ce era pe drum și se apropia de Damasc, a strălucit deodată împrejurul lui o lumină din cer.
4El a căzut la pământ și a auzit un glas care‑i zicea:
– Saul, Saul, de ce Mă persecuți?
5El a întrebat:
– Cine ești, Doamne5 Termenul grecesc poate fi înțeles și ca o adresare din politețe, însă în acest context și conform tradiției rabinice, o voce care se auzea din ceruri nu putea fi decât vocea lui Dumnezeu.?
Isus i‑a răspuns:
– Eu sunt Isus, Cel pe Care tu Îl persecuți! Îți este greu să lovești cu călcâiul în pinteni!5 Un idiom care arăta cât de absurd este omul încăpățânat și împotrivitor, care se rănește singur în încercarea lui de a se opune lui Dumnezeu. Vezi și 26:14.
6Tremurând și plin de frică, a întrebat:
– Doamne, ce vrei să fac?
Domnul i‑a zis:
– Ridică‑te, intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci!
7Bărbații care‑l însoțeau în călătorie s‑au oprit amuțiți; auzeau într-adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni. 8Saul s‑a ridicat de la pământ și, cu toate că ochii îi erau deschiși, nu vedea nimic. Prin urmare, l‑au luat de mână și l‑au dus în Damasc. 9Timp de trei zile n‑a văzut, n‑a mâncat și nici n‑a băut nimic.
10În Damasc era un ucenic pe nume Ananias.
Domnul i‑a vorbit într‑o viziune:
– Ananias!
El a răspuns:
– Iată‑mă, Doamne!
11Domnul i‑a zis:
– Scoală‑te, du‑te pe strada numită „Dreaptă“ și caută în casa lui Iuda un om din Tars, pe nume Saul. Căci iată, chiar acum el se roagă 12și a văzut într‑o viziune un om pe nume Ananias, intrând și punându‑și mâinile peste el ca să‑și recapete vederea.
13Ananias a răspuns:
– Doamne, am auzit de la mulți despre toate relele pe care omul acesta le‑a făcut sfinților Tăi în Ierusalim. 14Chiar și aici are autoritate din partea conducătorilor preoților să‑i lege pe toți cei ce cheamă Numele Tău!
15Dar Domnul i‑a zis:
– Du‑te, pentru că el este un vas al Meu pe care l‑am ales ca să ducă Numele Meu atât înaintea neamurilor și regilor, cât și înaintea fiilor lui Israel. 16Căci Eu îi voi arăta cât trebuie să sufere de dragul Numelui Meu.
17Ananias a plecat, a intrat în casa unde era Saul și, punându‑și mâinile peste el, a zis: „Frate Saul, m‑a trimis Domnul – Isus, Cel Care ți S‑a arătat pe drumul pe care veneai – ca să‑ți recapeți vederea și să fii umplut de Duhul Sfânt.“ 18Imediat, de pe ochii lui au căzut un fel de solzi, iar el și‑a recăpătat vederea. Apoi s‑a ridicat, a fost botezat 19și, după ce a mâncat ceva, i‑au revenit puterile.
Saul, în Damasc și în Ierusalim
Saul a rămas câteva zile cu ucenicii în Damasc 20și imediat a început să‑L proclame pe Isus în sinagogi, spunând că este Fiul lui Dumnezeu. 21Toți cei ce‑l auzeau se minunau și ziceau: „Nu este el acela care‑i distrugea în Ierusalim pe cei ce chemau Numele acesta?! Și n‑a venit el aici ca să‑i ducă legați la conducătorii preoților?!“ 22Dar Saul se întărea tot mai mult și le provoca nedumerire iudeilor care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Cristosul.
23După mai multe zile, iudeii au uneltit să‑l omoare, 24însă Saul a aflat despre uneltirea lor. Zi și noapte ei supravegheau porțile, ca să‑l omoare. 25Dar într‑o noapte, ucenicii l‑au luat și l‑au coborât prin zid, dându‑l jos într‑un coș.
26Când a ajuns în Ierusalim, a încercat să li se alăture ucenicilor, dar toți se temeau de el, pentru că nu credeau că este un ucenic. 27Atunci Barnabas l‑a luat și l‑a dus la apostoli. Le‑a istorisit cum, pe drum, Saul Îl văzuse pe Domnul, și El îi vorbise, și cum, în Damasc, vorbise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. 28Astfel, începând de atunci, Saul venea și se ducea împreună cu ei în Ierusalim, vorbind cu îndrăzneală în Numele Domnului. 29De asemenea, vorbea și purta dispute cu iudeii eleniști29 Vezi nota de la 6:1., dar ei încercau să‑l omoare. 30Când au aflat frații lucrul acesta, l‑au dus la Cezareea30 Vezi nota la 8:40. și l‑au trimis în Tars.
31Astfel, Biserica era răspândită prin toată Iudeea, Galileea și Samaria, se bucura de pace și era întărită31 Lit.: zidită; în acest context verbul grecesc are sensul de a consolida, a întări.; ea umbla în frică de Domnul și se înmulțea prin încurajarea Duhului Sfânt.
Petru, în Lida și în Iafo
32În timp ce călătorea prin toate regiunile, Petru s‑a coborât și la sfinții care locuiau în Lida. 33Acolo a găsit un om pe nume Enea, care de opt ani zăcea în pat, pentru că era paralizat. 34Petru i‑a zis: „Enea, Isus Cristos te vindecă! Ridică‑te și strânge‑ți patul!“ Și el s‑a ridicat imediat. 35Toți locuitorii din Lida și din Șaron l‑au văzut și s‑au întors la Domnul.
36În Iafo era o ucenică pe nume Tabita, care tradus înseamnă „Gazelă“36, 39 Gr.: Dorcas. Atât Tabita (aramaică), cât și Dorcas (greacă) înseamnă gazelă.. Viața ei era plină de fapte bune și de milosteniile pe care le făcea. 37În vremea aceea37 Lit.: în zilele acelea., ea s‑a îmbolnăvit și a murit. Au spălat‑o și au pus‑o în camera de sus. 38Lida este aproape de Iafo. Prin urmare, când ucenicii au auzit că Petru este în Lida, au trimis doi bărbați să‑l roage: „Nu întârzia să vii până la noi!“ 39Petru s‑a ridicat și a plecat împreună cu ei. Când a ajuns, l‑au condus în camera de sus. Toate văduvele au stat lângă el, plângând și arătându‑i cămășile39 Cămașă lungă de corp, care se purta pe sub haina propriu-zisă. și hainele pe care le făcea Gazela39 Gr.: Dorcas pe când era cu ele. 40Petru i‑a scos afară pe toți, s‑a pus în genunchi și s‑a rugat. Apoi s‑a întors spre trup și a zis: „Tabita, scoală‑te!“ Ea a deschis ochii și, când l‑a văzut pe Petru, s‑a ridicat. 41El i‑a dat mâna și a ridicat‑o; apoi i‑a chemat pe sfinți și pe văduve și le‑a înfățișat‑o vie. 42Acest fapt a devenit cunoscut prin toată cetatea Iafo și mulți au crezut în Domnul. 43Petru a rămas mai multe zile în Iafo, la un anume Simon, un tăbăcar.
