Hechos 4 – MTDS & CST

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 4:1-37

Mandajcunapajmanmi Pedrota Juanta pushashca

1Paicuna chai tucui gentecunaman huillacujpirajmi curacunapish, Diospaj huasita cuidajcunata mandajpish, saduceocunapish paicunapajman ñapish chayamurca. 2Jesustaca, ‘Huañushcacunapaj chaupimanta causarishcami’ nishpa, chai gentecunaman yachachijpimi, yallitaj pʼiñarishpa shamurcacuna. 3Chaimantami, Pedrotapish, Juantapish japishcahuan preźu churarcacuna. Ña chishi cashcamantami, cayandij tutamantacama chaipi saquircacuna. 4Chashna rurajpipish, paicuna huillashcata uyajcunaca achcacunami crirca. Cʼaricunallami pichca huaranga shina carca.

5Cayandij punllaca, Jerusalenpica mandajcunapish, cunaj yuyajcunapish, Mandashcata yachachijcunapishmi tandanacurcacuna. 6Curacunata mandaj Anaspish, Caifaspish, Juanpish, Alejandropish, curacunata mandajpaj caishuj huasi ucupuracunapish chaipimi carca. 7Pedrota, Juanta, paicunapaj ñaupajman pushashpami:

—¿Pi mandajpitaj, pipaj shutipitaj chai runataca alliyachircanguichij?— nishpa tapurcacuna.

8Chashna tapujpi Pedroca, jucha illaj Espirituhuan junda cashpami, cashna nirca:

—Israelcunata mandajcunapish, cunaj yuyajcunapish, ñucata uyahuaichij. 9Cunan ñucanchijtaca, shuj ungushca runata alliyachishcamantami juchachincuna. ¡Ima shina alliyachishcatapishmari tapuncuna! 10Cancuna tapushcataca cancunapish, tucui israelcunapish yachachun cunan huillasha. Nazaretmanta Jesucristotaca, cancunami chacatashpa huañuchircanguichij. Cancuna huañuchijpipish, Taita Diosmi paitaca, huañushcacunapaj chaupimanta causachirca. Pai causacushpa alliyachijpimi, cai runaca cancunapaj ñaupajpi shayacun. 11Chai Jesustaca, huasita shayachij cancunami, rumita mana nishpa shitaj shina shitarcanguichij. Chai Rumillatajmari huasita rurangapaj Callari Rumi tucushca. 12Pi shujtaj Quishpichijca mana tiyanchu. Cai pachapi causajcunata quishpichichunca, Diosca pi shujtajtaca mana cushcachu. Jesusllamantami ñucanchijca quishpiri tucunchij— nircami.

13Pedropish Juanpish mana manchashpami allita rimarcacuna. Chaimantami mandajcunaca, yachanamanpish mana rishca, yanga runacunalla cashpapish, Jesus-huan cashcamanta chashna yachashcata ricurcacuna. 14Chai alliyashca runapish, Pedrohuan Juanhuan shayacujta ricushpami, paicunataca imata mana ni tucurcacuna. 15Paicunataca, mandajcunapura tandanacushcamanta canllaman llujshichishpami, paicunalla parlanacurcacuna. 16Cashnami ninacurca: «Cai runacunataca, ¿imatataj rurashun? Tucuicunapaj ñaupajpimari, cai señalta rurashcacuna. Caitaca ñamari tucui Jerusalenpi yachancuna. ¿Ima shinataj ‘Mana chashnachu’ nishunpish? 17Chashna cajpipish, paicuna chashna rurashcata ama pi ashtahuan yachachun paicunataca: “Cunanmantapacha, pajta piman chai runapaj shutita huillanguichijman” nishpa manchachishunchij» nircacunami.

18Chashna yuyarinacushpa, paicunata cayashpaca, chai Jesusmantaca amataj piman ashtahuan huillachunpish, ama yachachichunpish jarcarcacuna. 19Shina nijpipish Pedroca, Juandijmi paicunataca cashna nirca:

—Cancunallataj alli yuyarichij. ¿Taita Diospaj ñaupajpica, Paita caźunapaj randica, cancunataraj caźunachu ashtahuan alli canga yuyanguichij? 20Ñucanchij imalla ricushcata, uyashcata huillanataca manataj saqui tucunchijchu— nircacunami.

21Chashna nicujpipish, mandajcunaca manchachishun nishpami:

—Pajta chai Runamanta piman huillanguichijman— nircacuna.

Chashna nishpapish, paicuna chashna rurashcamanta tucuicuna Taita Diosta alabacujpimi, mana ima shina macai tucushpa cacharircallacuna. 22Dios milagrota rurashpa alliyachishca runaca, ñami chuscu chunga huatayuj carca.

Ashtahuan huillangapajmi Diosta mañashcacuna

23Mandajcuna ña cacharijpica Pedroca, Juandijllatajmi caishuj crijcunapajman tigrarcacuna. Paicunamanmi pushaj curacuna, cunaj yuyajcuna imalla nishcata parlarcacuna. 24Chaita parlajpica, tucuicunami shuj yuyailla Taita Diosta cashna nishpa mañarcacuna: «Tucuita Mandaj Jatun Dioslla, Quiquinmi jahua pachata, cai pachata, mama cuchata, chaicunapi tucui ima tiyajtapish rurarcangui. 25Quiquinta servij ñucanchij yaya Davidman yuyaita cushpami, cashna huillachishcangui:

“Llajtacunaca, ¿ima nishpataj ñucata pʼiñashpa jatarincuna?

Gentecunaca, ¿ima nishpataj yangacunallata yuyashpa huaicacuncuna?

26Cai pachata jatun mandajcunapish, shujlla yuyaimari tucuncuna,

mandajcunapish huaicamari, Mandaj Diostapish,

Pai churashca Cristotapish cʼariyancuna” nishcami.

27Chashna nishca shinatajmari cai pueblopica, jucha illaj Quiquinpaj Churi Jesusta huañuchingapaj, Herodes-huan, Poncio Pilatohuan, israelcunaca mana israelcunahuan shuj yuyailla tucushpa tandanacurcacuna. 28Chashna ruranata ñaupaman Quiquin yuyarishca shinallatajmi, paicunaca rurarcacuna. 29Mandaj Dioslla, cunanca paicuna manchachishun yuyashpa jarcashcata ricuhuaiari. Ñucanchijmanca Quiquin mandashcata rurajcunami canchij. Cunanca imata mana manchashpa Quiquinmanta huillangapaj yuyaita cuhuaiari. 30Quiquinta Servij, jucha illaj Jesusmanta ungushcacunata alliyachingapaj, señalcunatapish, mancharinacunatapish rurangapaj, ñucanchijpi Quiquinpaj maquita churahuai» nishpami mañarcacuna.

31Chashna mañashca qʼuipaca, paicuna tandanacushpa tiyacun huasica cuyurircami. Jucha illaj Espíritu tucui chaipi cajcunapi jundajpimi, paicunaca mana manchashpa, Diospaj Shimita huillarcacuna.

Crijcunaca imalla charishcacunatami caishuj chaishuj raquinacushcacuna

32Crijcunaca achcacuna cashpapish, tucuicunami shuj shungulla, shuj yuyailla carcacuna. Ima charishcatapish pi mana “Caica ñucapajmi, chaica ñucapajmi” nijcunachu carca. Ashtahuanpish tucui ima charishcacunapish tucuicunapajmi carca. 33Huillagrichun mingashcacunapish, mana manchashpami, ‘Apunchij Jesusca causarircami’ nishpa huillarcacuna. Diosca mana cʼuyaipajta cʼuyashpami, imatapish allicunataca tucuicunaman yallijta curca. 34Chashna cajpimi, paicunapuraca pipish ima illajlla mana causarca. Maijanpish charijcunaca allpacunata, huasicunata cʼatushpami, cullquita apamujcuna carca. 35Chai cullquitaca, huillagrichun Jesús mingashcacunapaj ñaupajpi churajcuna carca. Paicunami, pipaj ima illajpica, pajtanata ricushpa raquijcuna carca.

36Chipremanta José shuti levita runapish, paicunahuanmi carca. Paitaca, huillagrichun Jesús mingashcacunaca, Bernabetami shutichirca. Bernabé shutica, “Cushichij” nisha ninmi. 37Chai runaca, paipaj allpata cʼatushpami, cullquitaca huillagrichun Jesús mingashcacunaman curca.

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Hechos 4:1-37

Pedro y Juan ante el Consejo

1Mientras Pedro y Juan hablaban a la gente, se presentaron los sacerdotes, el capitán de la guardia del templo y los saduceos. 2Estaban muy disgustados porque los apóstoles enseñaban a la gente y proclamaban la resurrección, que se había hecho evidente en el caso de Jesús. 3Prendieron a Pedro y a Juan y, como ya anochecía, los metieron en la cárcel hasta el día siguiente. 4Pero muchos de los que oyeron el mensaje creyeron, y el número de estos, contando solo a los hombres, llegaba a unos cinco mil.

5Al día siguiente se reunieron en Jerusalén los gobernantes, los ancianos y los maestros de la ley. 6Allí estaban el sumo sacerdote Anás, Caifás, Juan, Alejandro y los otros miembros de la familia del sumo sacerdote. 7Hicieron que Pedro y Juan comparecieran ante ellos y comenzaron a interrogarlos:

―¿Con qué poder, o en nombre de quién, hicisteis esto?

8Pedro, lleno del Espíritu Santo, les respondió:

―Gobernantes del pueblo y ancianos: 9Hoy se nos procesa por haber favorecido a un inválido, ¡y se nos pregunta cómo fue sanado! 10Sabed, pues, todos vosotros y todo el pueblo de Israel que este hombre está aquí delante de vosotros, sano gracias al nombre de Jesucristo de Nazaret, crucificado por vosotros, pero resucitado por Dios. 11Jesucristo es

»“la piedra que desechasteis vosotros los constructores,

y que ha llegado a ser la piedra angular”.4:11 Sal 118:22

12De hecho, en ningún otro hay salvación, porque no hay bajo el cielo otro nombre dado a los hombres mediante el cual podamos ser salvos».

13Los gobernantes, al ver la osadía con que hablaban Pedro y Juan, y al darse cuenta de que eran gente sin estudios ni preparación, quedaron asombrados y reconocieron que habían estado con Jesús. 14Además, como vieron que los acompañaba el hombre que había sido sanado, no tenían nada que alegar. 15Así que les mandaron que se retiraran del Consejo, y se pusieron a deliberar entre sí: 16«¿Qué vamos a hacer con estos sujetos? Es un hecho que por medio de ellos ha ocurrido un milagro evidente; todos los que viven en Jerusalén lo saben, y no podemos negarlo. 17Pero, para evitar que este asunto siga divulgándose entre la gente, vamos a amenazarlos para que no vuelvan a hablar de ese nombre a nadie».

18Los llamaron y les ordenaron terminantemente que dejaran de hablar y enseñar acerca del nombre de Jesús. 19Pero Pedro y Juan replicaron:

―¿Es justo delante de Dios obedeceros a vosotros en vez de obedecerlo a él? ¡Juzgadlo vosotros mismos! 20Nosotros no podemos dejar de hablar de lo que hemos visto y oído.

21Después de nuevas amenazas, los dejaron irse. Por causa de la gente, no hallaban manera de castigarlos: todos alababan a Dios por lo que había sucedido, 22pues el hombre que había sido milagrosamente sanado tenía más de cuarenta años.

La oración de los creyentes

23Al quedar libres, Pedro y Juan volvieron a los suyos y les relataron todo lo que les habían dicho los jefes de los sacerdotes y los ancianos. 24Cuando lo oyeron, alzaron unánimes la voz en oración a Dios: «Soberano Señor, creador del cielo y de la tierra, del mar y de todo lo que hay en ellos, 25tú, por medio del Espíritu Santo, dijiste por boca de nuestro padre David, tu siervo:

»“¿Por qué se sublevan las naciones

y en vano conspiran los pueblos?

26Los reyes de la tierra se rebelan

y los gobernantes se confabulan

contra el Señor

y contra su ungido”.4:26 ungido. Lit. Cristo; Sal 2:1-2.

27En efecto, en esta ciudad se reunieron Herodes y Poncio Pilato, con los gentiles y con el pueblo4:27 el pueblo. Lit. los pueblos. de Israel, contra tu santo siervo Jesús, a quien ungiste 28para hacer lo que de antemano tu poder y tu voluntad habían determinado que sucediera. 29Ahora, Señor, toma en cuenta sus amenazas y concede a tus siervos el proclamar tu palabra sin temor alguno. 30Por eso, extiende tu mano para sanar y hacer señales y prodigios mediante el nombre de tu santo siervo Jesús».

31Después de haber orado, tembló el lugar en que estaban reunidos; todos fueron llenos del Espíritu Santo, y proclamaban la palabra de Dios sin temor alguno.

Los creyentes comparten sus bienes

32Todos los creyentes eran de un solo sentir y pensar. Nadie consideraba suya ninguna de sus posesiones, sino que las compartían. 33Los apóstoles, a su vez, con gran poder seguían dando testimonio de la resurrección del Señor Jesús. La gracia de Dios se derramaba abundantemente sobre todos ellos, 34pues no había ningún necesitado en la comunidad. Quienes poseían casas o terrenos los vendían, llevaban el dinero de las ventas 35y lo entregaban a los apóstoles para que se distribuyera a cada uno según su necesidad.

36José, un levita natural de Chipre, a quien los apóstoles llamaban Bernabé (que significa: Consolador4:36 Consolador. Lit. Hijo de consolación.), 37vendió un terreno que poseía, llevó el dinero y lo puso a disposición de los apóstoles.