Hechos 27 – MTDS & NVI

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 27:1-44

Romamanmi Pablota cachashca

1Ña ñucanchijta Italiaman cachana tucushpaca, Pablotapish shujtaj preźucunatapishmi, Augusto nishca soldadocunamanta patsaj soldadocunata mandaj Juliopaj maquipi churarca. 2Paihuanmi, Adramitio pueblomanta caj shuj barcopi huichiyarcanchij. Chai barcomi, Asia llajta yacu uri pueblocunaman yaicuchij shayanacunapi shayarina carca. Macedonia llajtapi caj Tesalónica pueblomanta Aristarcomi, ñucanchijhuan chai barcopi ricurca.

3Chai cayandij punllaca, Sidonmanmi chayarcanchij. Chaipimi Julioca, Pablotaca paipaj alli rijsishcacuna imallatapish cuchun nishpa, rijsishcacunapajman richun saquirca. Pablota achcata llaquishpami chashna rurarca. 4Ña Sidonmanta rishpaca, huaira jarcacujpimi Chipre llajta alli ladota rircanchij. 5Cilicia, Panfilia llajtacuna chʼimbapura cuchata rishpaca, Licia llajtapi caj Mira pueblomanmi chayarcanchij. 6Chaipimi, patsaj soldadocunata mandajca, Alejandriamanta Italiaman ricuj barcota japishpa, ñucanchijtaca chaipi huichiyachirca. 7Huaira jarcajpi achcata shaicushpa, allimantalla rishpami, tauca punllacunapi Gnido pueblo chʼimbapurallaman chayarcanchij. Ñucanchij rina yacucunapica, sinchi huairami jarcacurca. Chaimantami Salmón chʼimbapurata rishpa, Creta llajta huashanijta muyurcanchij. 8Achcata shaicushpami allimantalla rircanchij. Chashnami Lasea pueblo uranijllapi caj “Alli Shayarina” shuti shayanaman chayarcanchij.

9Chashnami yallitaj uniyashpa, tauca punllacuna tucurca. Ayunana punllacunapish ñami tucurirca. Yacuta ashtahuan ringapajpish, yallitaj sinchimi tucurca. Chaimantami Pabloca, paicunata yuyachisha nishpa, 10cashna nirca: «Mandajcuna, cashnalla punllacunapi rishpaca, jatun llaquimari tucushun. Cai tucui imalla apacushcacunapish, yacupi chingaringamari. Ñucanchijllatajpish huañunchijman» nircami. 11Pablo chashna nijpipish patsaj soldadocunata mandajca mana uyasha nircachu. Paita uyanapaj randica, barcoyujhuan, barcota purichijhuan ima nishcatami caźurca. 12Tamya punllacuna usyaringacama chaipi canaca mana alli carcachu. Chaimantami usyaringacama tucuicuna Fenice puebloman rinata yuyarircanchij. Cretapica Chai pueblopimi barcocuna shayarij carca. Usyaringacamami chaipi cashun yuyarcanchij. Fenicemantaca inti llujshin ura ladomanpish, inti llujshin janaj ladomanpish barcocuna rinallami carca.

Mama cuchapi jatun huaira jatarishpami achcata llaquichishca

13Ashalla huichi huaira tiyajpimi, ‘Ña cunantajca rinallami’ yuyarcanchij. Chashna yuyashpami, barcota charij fierrota huichi tandashpaca, Creta llajta cʼuchuta rircacuna. 14Manaraj achcata rijpimi, ñapish janaj inti llujshin ladomanta jatun huaira shamushpaca, barcota apai callarirca. 15Barcota huaira apajpi ña mana imata rurai tucushpaca, huaira tʼangashcata richun saquircanchijllami. 16Ña mana achca huaira tiyajpimi yacu chaupipi caj Cauda shuti uchilla llajta huashanijta rircanchij. Barco aisashpa ricushca uchilla canoatapish achcata shaicushpami huichiyachircanchij. 17Chaicunata huichiyachishpaca, barco ama pʼaquirichunmi, huascacunahuan huatarcacuna. Chashna cajpipish yacu chaupipi tandanacushca, Sirte nishca tʼiyupi pambarinatami mancharcacuna. Chaimantami barcota purichij linsocunata huichi huatashpaca, huaira tʼangashcata richun saquircacuna. 18Cayandij punllapish manchanayaj huairallataj catijpimi, barcopi imallata apacushcacunataca yacupi shitai callarircacuna. 19Ña quimsa punllata chashnalla cajpimi, barcota purichingapaj imalla charishcacunatapish ñucanchij maquihuan yacupi shitarcanchij. 20Ña achca punllacunatami intipish, luźerocunapish mana ricurirca. Jatun tamya, huairallami catirca. Chaimantami, ‘Ña mana causashunchu’ yuyarcanchij.

21Ña tauca punllacunatami, mana micurcanchij. Chaimantami Pabloca, tucui chaipi cajcunapaj chaupipi shayarishpa, cashna nirca: «Uyaichij, ñuca nishcata caźushpa, Cretamantaca manamari llujshinachu carcanguichij. Chaimanta mana shamushca cashpaca, mana cashna llaquita tucunchijmanchu carca. Imatapish mana shitanchijmanchu carca. 22Cunanllapish ñuca nishcata uyaichigari. Cʼari cʼari caichijlla, shujllapish mana huañunguichijchu. Cai barcollami huashicunga. 23Ñucaca Diospajmi cani, Paitami servicuni. Chaimantami cunan tuta Taita Diospaj ángel ñucapajman shamurca. 24Paimi ñucataca: “Pablo, ama manchaichu. Canca, Cesarpajman chayanatajmi cangui. Canmantami Taita Diosca, tucui canhuan rijcunata, huañuimanta quishpichinga” nirca. 25Chaimanta, tucuicuna ama manchaichijchu. Taita Diosca, Paipaj angelta huillanaman cachashcata pajtachina cashcata crinimi. 26Shina cajpipish yacu chaupipi caj mai llajtamanpish chayanatajmi canchij» nircami.

Adria shuti cuchapimi tʼiyupi barco pambarishca

27Ña chunga chuscu tutatami, Adria shuti mama cuchapica, huaira apashcata huambucurcanchijlla. Ñapish chai chaupi tutataca barcota purichijcunaca, ña allpaman chayacushcata yuyarcacuna. 28Chaimantami barcomanta yacu ucu allpaman medishpaca, quimsa chunga sujta rigra jundalla illashcata ricurcacuna. Cutin ashtahuan chaininijman medijpica, ishqui chunga canchis rigra jundallami illashca carca. 29Chaimantaca, rumicunapi barco ama huajtarichunmi, barcota charij chuscu fierrocunahuan huashaman cacharishpa, ña utca achijyachun shuyarcacuna. 30Barcota purichijcunaca, chai barcota shitashpa rinatami yuyarcacuna. Chashna yuyaihuanmi, barcota charij ñaupaj fierrocunata uriyachicuj shinalla, uchilla canoataraj yacuman uriyachi callarircacuna. 31Chaimantami Pabloca patsaj soldadocunata mandajtapish, caishuj soldadocunatapish: «Cai barcota purichijcuna shitashpa rijpica, cancunaca huañunguichijmi» nirca. 32Chashna nijpi soldadocunaca, huatashca huascacunata pʼitishpami, chai uchilla canoataca, yacupi richun saquircacuna.

33Ña achijyamujpimi Pabloca, tucuicunata cashna nirca: «Imallatapish micupaichij. Ña ishqui semanatamari imata mana micushca, mana dormishcapish canguichij. 34Chaimanta cunanca, ama ima tucungapaj imallatapish micupaichigari. Cancunaca, shuj ajchallapish mana chingaringuichijchu» nircami. 35Chashna nishpa Pabloca, tandata japishpami, tucuicunapaj ñaupajpi Taita Diosta pagui nirca. Chai qʼuipaca chaupishpami micui callarirca. 36Pai micujta ricushpaca, paicunapish micunachishpami, tucuicuna micurcacuna. 37Chai barcopica, 276mi carcanchij. 38Ña mana nijta micushpaca, barco pʼanguillayachun nishpami, trigotaca yacuman shitarcacuna.

39Ña achijyajpica barcota purichijcunaca, mai llajtapi cashcatapish mana yacharcacunachu. Shina cashpapish, chaipi barco shayarinalla yuyachijpimi, chaiman cʼuchuyachishun yuyarcacuna. 40Yacuman cacharishca fierrocunata charicuj huascacunata pʼitishpa, chai fierrocunataca yacullapitajmi saquircacuna. Barcota pushaj caspitapish cacharishpa, barcota purichij ñaupaj lado linsotapish chutajpimi, huairaca barcota allpaman cʼuchuyachi callarirca. 41Allpaman ñalla cʼuchuyacushpaca, ishqui ladomanta yacu tupanacushpa tandachishca tʼiyupimi, ñaupaj ladoca pambarirca. Chaimanta mana llujshi tucujpimi, barco huasha ladotaca yacu jatarishpa, huajtashpa pʼaquirca.

42Chashna tucucujpimi, soldadocunaca preźu apacushcacunataca, ama huambushpa miticugrichun, huañuchishun nircacuna. 43Patsaj soldadocunata mandajca, Pablota paicuna ama huañuchichunmi, huambunata yachajcunaraj, huambushpa allpaman llujshichun nirca. 44Caishujcunatapish, tablacunapi, barco pʼaquirishca caspicunapi huambushpa llujshichunlla nircami.

Chashnami shujllapish mana huañushpa, tucuicuna allpaman llujshircacuna.

Nueva Versión Internacional

Hechos 27:1-44

Pablo viaja a Roma

1Cuando se decidió que navegáramos rumbo a Italia, entregaron a Pablo y a algunos otros presos a un centurión llamado Julio, quien pertenecía al batallón imperial. 2Subimos a bordo de un barco, con matrícula de Adramitio, que estaba a punto de zarpar hacia los puertos de la provincia de Asia, y nos hicimos a la mar. Nos acompañaba Aristarco, un macedonio de Tesalónica.

3Al día siguiente, hicimos escala en Sidón, y Julio, con mucha amabilidad, permitió a Pablo visitar a sus amigos para que lo atendieran. 4Desde Sidón zarpamos y navegamos al abrigo de Chipre, porque los vientos nos eran contrarios. 5Después de atravesar el mar frente a las costas de Cilicia y Panfilia, arribamos a Mira de Licia. 6Allí el centurión encontró un barco de Alejandría que iba para Italia, y nos hizo subir a bordo. 7Durante muchos días la navegación fue lenta y a duras penas llegamos frente a Gnido. Como el viento nos era desfavorable para seguir el rumbo trazado, navegamos al amparo de Creta, frente a Salmona. 8Seguimos con dificultad a lo largo de la costa y llegamos a un lugar llamado Buenos Puertos, cerca de la ciudad de Lasea.

9Se había perdido mucho tiempo y era peligrosa la navegación por haber pasado ya la fiesta del ayuno.27:9 Es decir, el día del Perdón (Yom Kippur) el cual se celebraba en septiembre u octubre, de manera que se acercaba el invierno. Así que Pablo advirtió:

10«Señores, veo que nuestro viaje va a ser desastroso y que va a causar mucho perjuicio tanto para el barco y su carga como para nuestras propias vidas».

11Pero el centurión, en vez de hacerle caso, siguió el consejo del timonel y del dueño del barco. 12Como el puerto no era adecuado para invernar, la mayoría decidió que debíamos seguir adelante, con la esperanza de llegar a Fenice, puerto de Creta que da al suroeste y al noroeste, y pasar allí el invierno.

La tempestad

13Cuando comenzó a soplar un viento suave del sur, creyeron que podían conseguir lo que querían, así que levaron anclas y navegaron junto a la costa de Creta. 14Poco después se nos vino encima un viento huracanado, llamado Nordeste, que venía desde la isla. 15El barco quedó atrapado por la tempestad y no podía hacerle frente al viento, así que nos dejamos llevar a la deriva. 16Mientras pasábamos al abrigo de un islote llamado Cauda, a duras penas pudimos sujetar el bote salvavidas. 17Después de subirlo a bordo, amarraron con sogas todo el casco del barco para reforzarlo. Temiendo que fueran a encallar en los bancos de arena de la Sirte, echaron el ancla flotante y dejaron el barco a la deriva. 18Al día siguiente, dado que la tempestad seguía arremetiendo con mucha fuerza contra nosotros, comenzaron a arrojar la carga por la borda. 19Al tercer día, con sus propias manos arrojaron al mar los aparejos del barco. 20Como pasaron muchos días sin que aparecieran ni el sol ni las estrellas, y la tempestad seguía azotándonos, perdimos al fin toda esperanza de salvarnos.

21Llevábamos ya mucho tiempo sin comer, así que Pablo se puso en medio de todos y dijo:

—Señores, debían haber seguido mi consejo y no haber zarpado de Creta; así se habrían ahorrado este perjuicio y esta pérdida. 22Pero ahora los exhorto a cobrar ánimo, porque ninguno de ustedes perderá la vida; solo se perderá el barco. 23Anoche se me apareció un ángel del Dios a quien pertenezco y sirvo, 24y me dijo: “No tengas miedo, Pablo. Tienes que comparecer ante el césar y Dios te ha concedido la vida de todos los que navegan contigo”. 25Así que ¡ánimo, señores! Confío en Dios que sucederá tal y como se me dijo. 26Sin embargo, tenemos que encallar en alguna isla.

El naufragio

27Ya habíamos pasado catorce noches a la deriva por el mar Adriático27:27 En la antigüedad el nombre Adriático se refería a una zona que se extendía muy al sur de Italia. cuando a eso de la medianoche los marineros presintieron que se aproximaban a tierra. 28Echaron la sonda y encontraron que el agua tenía unos treinta y siete metros de profundidad. Más adelante volvieron a echar la sonda y encontraron que tenía cerca de veintisiete metros27:28 treinta y siete … veintisiete metros. Lit. veinte … quince brazas. de profundidad. 29Temiendo que fuéramos a estrellarnos contra las rocas, echaron cuatro anclas por la popa y se pusieron a rogar que amaneciera. 30En un intento por escapar del barco, los marineros comenzaron a bajar el bote salvavidas al mar, con el pretexto de que iban a echar algunas anclas desde la proa. 31Pero Pablo advirtió al centurión y a los soldados: «Si esos no se quedan en el barco, no podrán salvarse ustedes». 32Así que los soldados cortaron las amarras del bote salvavidas y lo dejaron caer al agua.

33Estaba a punto de amanecer cuando Pablo animó a todos a tomar alimento: «Hoy hace ya catorce días que ustedes están con la vida en un hilo y siguen sin probar bocado. 34Les ruego que coman algo, pues lo necesitan para sobrevivir. Ninguno de ustedes perderá ni un solo cabello de la cabeza». 35Dicho esto, tomó pan y dio gracias a Dios delante de todos. Luego lo partió y comenzó a comer. 36Todos se animaron y también comieron. 37Éramos en total doscientas setenta y seis personas en el barco. 38Una vez satisfechos, aligeraron el barco echando el trigo al mar.

39Cuando amaneció, no reconocieron la tierra, pero vieron una bahía que tenía playa, donde decidieron encallar el barco a como diera lugar. 40Cortaron las anclas y las dejaron caer en el mar, desatando a la vez las amarras de los timones. Luego izaron a favor del viento la vela de proa y se dirigieron a la playa. 41Pero el barco fue a dar en un banco de arena y encalló. La proa se encajó en el fondo y quedó varada, mientras la popa se hacía pedazos al embate de las olas.

42Los soldados pensaron matar a los presos para que ninguno escapara a nado. 43Pero el centurión quería salvarle la vida a Pablo y les impidió llevar a cabo el plan. Dio orden de que los que pudieran nadar saltaran primero por la borda para llegar a tierra, 44y de que los demás salieran valiéndose de tablas o de restos del barco. De esta manera todos llegamos sanos y salvos a tierra.