Corintopi Pablo huillashcami
1Chai qʼuipami Pabloca, Atenasmanta Corintoman rirca. 2Chaipimi Ponto llajtamanta Aquila shuti israel runahuan tuparca. Roma llajtata jatun mandaj Claudiomi, tucui chaipi causacuj israelcunataca llujshishpa richun mandashca carca. Chaimantami, chai punllacunalla, Aquilaca paipaj huarmi Priscilandij, Italiamanta shamushca carca. Pabloca paicunapajmanmi rirca. 3Aquila huarmindijca, carpata ruraj cajpimi, Pablopish chaillatataj paicunahuan tandalla rurangapaj saquirirca. 4Pabloca, tucui sabadocunami tandanacuna huasiman rishpa, judiocunapish, griegocunapish crichun, paicunahuan rimanacushpa, alli yachachij carca.
5Silas-huan, Timoteohuan Macedoniamanta chayamujpicarin, Pabloca punllantami judiocunamanca:
—Jesusmi Quishpichij Cristo— nishpa, Diospaj Shimitaca huillacurcalla.
6Chashna huillacujpimi, judiocunaca pʼiñarishpa cʼamircacuna. Pabloca paicuna mana chasquisha nijpimi, paipaj churanata chaspirishpa, cashna nirca:
«¡Cancuna chingarinaman rijpica, cancunapaj jahuallatajmi canga! Ñucataca, imata mana ninachu canguichij. Cunantajmi mana israelcunapajman rigrini» nircami.
7Chaimanta llujshishpaca, Taita Diosta manchaj, Justo shuti runapaj huasimanmi rirca. Paica, tandanacuna huasi cʼuchullapimi causarca. 8Tandanacuna huasipi mandaj Crispo shuti runapish, paipaj tucui huasi ucupurandijmi Apunchij Jesusta crirca. Chashnallataj Corintopi causajcunapish, achcacunami Pablo huillashcata crishpa bautiźarircacuna.
9Shuj tutami Apunchij Jesusca, Pabloman muscuipi shina ricurishpa, cashna nirca:
«Ama manchashpa huillacuilla, amataj upallaichu. 10Ñucami canhuan cani. Pi canta llaquichinaman shamujpipish, manataj saquishachu. Cai pueblopica achcacunatami ñucapaj agllashcata charini» nircami.
11Chaimantami Pabloca, Diospaj Shimita yachachishpa, huata sujta quillata Corintopi causarca.
12Acaya llajtata Galión mandacujpimi, judiocunaca shuj yuyailla tandanacushpa, Pablota japishpa chai mandajpajman pusharcacuna.
13Paipaj ñaupajpimi:
—Cai runaca, manamari Mandashcapi nishca shina, Diosta adoranata yachachinchu— nishpa juchachircacuna.
14Pablo ña rimagrijpimi, Galionraj judiocunata cashna nirca:
—Judiocunalla, cai runa ima mana allita ruraj, huañuchij cajpica, cancuna juchachishpa huillashcataca uyaimanmi. 15Ashtahuanpish shuj laya yachachishcata, shujtaj shutita rimashcallatamari juchachicunguichij. Cancunapaj Mandashcamanta pʼiñanacui tiyashcataca, cancunallataj allichichijlla, ñucaca imata mana ni tucunichu— nircami.
16Chashna nishcahuan tucuicunata chai ucumanta llujshichishpa cacharcallami. 17Chaimanta llujshishpaca, tandanacuna huasipi mandaj Sostenesta japishpami, griegocunaca, mandashpa tiyana huasi ñaupajllapitaj macarcacuna. Chashna rurajpipish, Galionca mana imata nircachu.
Antioquiamanmi Pabloca huillanman rishca
18Pabloca, Corintopi unaita saquirircarajmi.
Chai qʼuipami, crijcunata ‘Shujtaj punllacama’ nishpa, Priscilandij Aquilandij Siriaman rina tucurca. Chaiman ringapaj barcopi manaraj huichiyashpami, Cencrea pueblopi umataca lluchuta rutuchirca. Diospajta rurana tucushcata ña pajtachishcamantami, paica chashna rurarca. 19Pabloca Efesoman chayashpami, paihuan rijcunataca chaipi saquirca. Cutin paica tandanacuna huasiman rishpami, judiocunahuan rimanacurca. 20Chai judiocuna paita ‘Caipi ashtahuan saquiripai’ nicujpipish, paica mana uyarcachu.
21«Ñalla pajtamucuj fiestapajmari, Jerusalenpitaj cana cani. Taita Dios munajpica, cutin cancunata ricunaman tigramushami, shujtaj punllacama» nircami. Chashna nishpaca, barcopi huichiyashcahuan, Efesomanta rircallami.
22Cesareaman chayashpa barcomanta uriyashpaca, tandanacushca crijcunata ‘¿Allillachu canguichij?’ ningapajmi, paicunapajmanraj rirca. Chai qʼuipami, Antioquiaman uriyarca.
23Antioquiamantaca, huaquin punllacuna qʼuipami, Galacia, Frigia llajtacunapi causacuj crijcunataca, callarishpa ricugrirca. Tucui paicunatami ashtahuan alli catichun, yuyaita cushpa cunarca.
24Chai punllacunallami Alejandriapi huacharishca, judiocunapura Apolos shuti runaca, Efesoman shamushca carca. Paica Dios Quillcachishcacunata alli yachaj cashpami, alli huillaj carca. 25Paimanca, Juan bautiźashcacamallami, Apunchij Jesuspaj Ñanta catinamantaca, alli yachachishcacuna carca. Chaicamalla yachashca cashpapish, tucui shunguhuanmi Apunchij Jesusmanta alli yachachirca. 26Paimi tandanacuna huasipica, mana manchashpa, alli huillai callarirca. Apolos huillashcata Priscilahuan, Aquilahuan uyashpaca, paillata chʼican pushashpami, Taita Diosta ima shina catinata ashtahuan alli yachachircacuna.
27Apolosca, Acaya llajtaman rishalla nircami. Shina nijpica, Efesopi causaj crijcunaca, ‘Alli catipanguilla’ nishpami, Acayapi causacuj crijcuna paita alli chasquichun, shuj quillcata cacharcacuna. Acayaman chayashpaca, mana cʼuyaipajta Dios cʼuyajllapi crishcacunaman alli yachachishpami, tucui paicunapaj allita rurarca. 28Judiocuna, ‘Mana chashnachu’ nicujpipish, tucuicunapaj ñaupajpimi, Dios Quillcachishcacunata ricuchishpaca:
—Jesusmari Quishpichij Cristoca— nishpa, alli yachachirca.
În Corint
1După aceea a plecat din Atena și s‑a dus în Corint. 2Acolo a întâlnit un iudeu pe nume Akyla, originar din Pont, care venise de curând din Italia împreună cu soția lui, Priscila2 Luca folosește diminutivul, Priscila, în timp ce Pavel folosește numele nediminutivat, Prisca (vezi Rom. 16:3-4; 1 Cor. 16:19; 2 Tim. 4:19)., deoarece Claudiu2 Vezi nota de la 11:28. poruncise ca toți iudeii să plece din Roma2 Edictul respectiv fusese dat în anul 49 d.Cr. (vezi Suetoniu, Viața lui Claudiu, 25).. Pavel s‑a dus la ei 3și, fiindcă aveau aceeași meserie, a rămas la ei și lucrau împreună. Căci meseria lor era aceea de a face corturi. 4În fiecare zi de Sabat, Pavel purta discuții în sinagogă și‑i convingea atât pe iudei, cât și pe greci.
5Dar atunci când Silas și Timotei s‑au coborât acolo din Macedonia, Pavel s‑a dedicat în întregime predicării, depunând mărturie înaintea iudeilor că Isus este Cristosul. 6Când i s‑au împotrivit și l‑au batjocorit, el și‑a scuturat praful de pe haine, zicând: „Sângele vostru să fie asupra capului vostru! Eu sunt curat. De acum încolo mă voi duce la neamuri!“
7Și, după ce a ieșit de acolo, a intrat în casa unuia pe nume Titius7 Unele mss conțin: Titus. Iustus, om devotat lui Dumnezeu, a cărui casă era lângă sinagogă. 8Crispos, conducătorul sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată familia lui și, de asemenea, mulți dintre corintenii care îl auziseră pe Pavel, au crezut și ei și au fost botezați. 9Noaptea, Domnul i‑a vorbit lui Pavel într‑o viziune: „Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea, 10căci Eu sunt cu tine și nimeni nu va pune mâna pe tine ca să‑ți facă rău. Vorbește, fiindcă am mult popor în această cetate!“ 11Astfel, Pavel a stat acolo un an și șase luni și i‑a învățat Cuvântul lui Dumnezeu.
Pavel înaintea proconsulului Galio
12În timp ce Galio era proconsul12 Vezi nota de la 13:7. Cunoaștem, dintr‑o inscripție descoperită la Delfi, că acest Galio a fost proconsul al Ahaiei între anii 51–52 d.Cr. al Ahaiei, iudeii s‑au ridicat într‑un singur gând împotriva lui Pavel, l‑au dus înaintea scaunului de judecată 13și au zis: „Acesta incită oamenii să se închine lui Dumnezeu într‑un fel care este împotriva Legii13 Sau: împotriva legii, fiind vorba despre legea romană. Iudaismul avea statutul de religio licita (religie acceptată de stat; vezi lucrarea lui Tertulian, Apologeticul), pe când creștinismul, delimitându‑se de iudaism, a devenit religio illicita (religie interzisă de stat).!“ 14Pavel tocmai voia să deschidă gura să vorbească, dar Galio le‑a zis iudeilor: „Dacă ar fi vorba de vreun delict sau de vreo ticăloșie gravă, v‑aș îngădui plângerea, iudeilor; 15dar, întrucât este o dispută cu privire la cuvinte, la nume și la Legea voastră, vă privește! Eu nu vreau să fiu judecător al acestor lucruri!“ 16Și i‑a alungat de la scaunul de judecată. 17Atunci ei l‑au apucat pe Sostenes, conducătorul sinagogii, și l‑au bătut chiar în fața scaunului de judecată, fără ca lui Galio să‑i pese de aceasta.
Pavel se întoarce în Antiohia
18Pavel a rămas destul de multe zile acolo. Apoi și‑a luat rămas bun de la frați și a plecat pe mare spre Siria, împreună cu Priscila și Akyla, după ce și‑a18 Gramatical, acțiunea se poate referi la Akyla, însă interpretarea tradițională optează pentru Pavel. ras capul în Chencrea18 Chencrea era portul de răsărit care deservea orașul Corint. Corintul era situat pe un istm, între Golful Corint, spre vest, și Golful Saronic, spre est, având câte un port la fiecare dintre cele două golfuri., căci făcuse un jurământ18 Poate fi vorba despre un jurământ de nazireat (vezi Num. 6:1-21) sau despre un jurământ personal, prin care Pavel își arăta mulțumirea față de ajutorul lui Dumnezeu în perioade dificile. Tăierea părului marca încheierea jurământului.. 19Când au ajuns în Efes, i‑a lăsat acolo pe însoțitorii săi, iar el a intrat în sinagogă și a purtat discuții cu iudeii. 20Aceștia l‑au rugat să rămână la ei mai mult timp, dar el n‑a acceptat, 21ci și‑a luat rămas bun de la ei, zicând: „Trebuie neapărat să țin la Ierusalim sărbătoarea care vine. Dacă Dumnezeu vrea, mă voi întoarce din nou la voi.“ Și a plecat din Efes pe mare. 22S‑a dat jos în Cezareea22 Vezi nota de la 8:40., s‑a suit la Ierusalim și a salutat biserica, iar apoi a coborât în Antiohia22 Cu referire la capitala Siriei antice.. 23După ce a petrecut un timp acolo, a plecat străbătând din loc în loc ținutul Galatiei și al Frigiei și întărindu‑i pe toți ucenicii.
Apollos
24Un iudeu pe nume Apollos, originar din Alexandria, care era un vorbitor elocvent24 Sau: un bărbat învățat. și tare în Scripturi, a venit în Efes. 25El era instruit în ce privește Calea Domnului, vorbea cu un duh înfocat și dădea învățătură cu acuratețe despre lucrurile privitoare la Isus, deși cunoștea numai botezul lui Ioan. 26A început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă, iar când Priscila și Akyla l‑au auzit, l‑au luat acasă și i‑au explicat și mai amănunțit Calea lui Dumnezeu. 27Pentru că el voia să treacă în Ahaia27 Provincie romană care avea capitala la Corint., frații l‑au încurajat și au scris ucenicilor să‑l primească bine. Când a ajuns, el le‑a fost de mare ajutor celor ce, prin har, deveniseră credincioși. 28Căci el îi înfrunta pe iudei în public, dovedind pe baza Scripturilor că Isus este Cristosul.
