Gálatas 4 – MTDS & OL

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Gálatas 4:1-31

1Caitamari nisha nini: Yayapaj imalla tiyashcata japinapaj tiyacuj huahuaca, imalla yayapaj tiyashcata pai japina cashpapish, jatunyangacamaca, servijcunapura shinallatajmi. 2Ashtahuancarin yaya tucuita paipaj maquipi churana punlla chayangacamaca, churica huiñachijcunapaj, yachachijcunapaj maquillapimi purin. 3Ñucanchijpish chashnallataj huahua shina cashpaca, cai pachapaj ruranacunata catishpa, chai yuyaicunallapimi huatashca shina carcanchij. 4Ashtahuanpish ña punlla pajtajpimi, Taita Diosca Paipaj Churita cacharca. Paimi shuj huarmipi huacharirca. Pai huacharijpica, Mandashcaca Paitapish mandarcami. 5Paimi ñucanchijtaca, Mandashca ucupi causacujta cacharichishpa, quiquin huahuata rurangapaj shamurca. 6Cancuna, Diospaj huahuacuna cajpimi, Taita Diosca Paipaj Churipaj Espirituta cancunapaj shunguman cacharca. Chaimanta Paimi, cancunapaj shungupica Diostaca: (“¡Abba!”) “¡Ñuca Yayito!” nishpa caparicun. 7Chaimanta cunanca, ña Diospaj huahuami cangui, ña mana servij shinallachu cangui. Chashna ña Diospaj huahua cashcamantaca, Cristomantami Taita Dios imalla charishcata japigringui.

Pabloca Galacia crijcunatami achcata llaquishca

8Cancunaca, Taita Diosta ñaupa manaraj rijsishpaca, manapish dioscunatami servij carcanguichij. 9Chashna cashca cashpapish, cunanca Taita Diosta rijsinguichijmari, Diospish cancunata rijsinmari. Chashna cashca jahuaca, ¿ima nishpataj chai manapish cana, upa yuyaicunallapi crishpa, cutinllataj huatarishun ninguichigari? 10Ñaupa jatun nishca punllacunata, quillacunata, mushuj quilla, mushuj huatatapish cunancamamari huaquichicunguichijraj. 11Ñuca cancunata yachachishca yanga yuyachijpi, achcatami llaquirini.

12Huauqui, panicuna, ñucapish cancuna shina tucushcamanta, cancunapish ñuca shina tucupaichigari. Mana ñucata ima shina llaquichishcamanta chashna nicunichu. 13Cancunallataj yachanguichijmi. Ñuca cancunaman alli huillaita punta huillashpaca, ungushca, nanaihuan cashpami, cancunamanca huillarcani. 14Ñuca aichapi chashna ungushcalla cajpipish, mana millarcanguichijchu, ashtahuanpish uyarcanguichijllami. Millanapaj randica, Diospaj angelta shina, Cristo Jesusta shinamari chasquihuarcanguichij. 15Cancuna, chashna cushi cashcaca, ¿imataj tucurcari? Cancunapi ñuca quiquin ricushcatami yuyachisha nini: Cancunaca ima shina llujshichishpa cunalla cajpica, cancunapaj quiquin ñahuitapish llujshichishpa ñucaman cunguichijmanllami carca. 16¿Cashcatataj cancunaman huillashcallamantachu, cancunapaj ricuipica pʼiñanayaj tucurcani?

17Chai caishujcunaca cancunataca, ñucanchijllata uyashca canman yuyacuncunamari. Chashna yuyashpaca, mana cancunapaj ima allipajca yuyacuncunachu. Ashtahuanpish ñucanchijmanta chʼicanyashpa, paicunallata cʼuyashpa catichunmari yuyacuncuna. 18Alli shunguhuan shujtajcuna yuyailla canaca allimi. Shina cashpapish mana ñuca cancunahuan cajllapichu, chashna yuyarina canguichij. 19Ñuca huahuacunalla, cancunamantaca cutintajmi huachana nanaihuan shina cani. Cancuna Cristo shina tucujta ricuna yuyaihuan huañucunica. 20Cunantaj ñuca quiquin cancunahuan chaipi cashpaca, sumajtachari rimaiman. Cancunataca, sumajta rimanachari alli canman, mana cashpaca sinchita rimanachari alli canman imachari, mana yachanichu.

Agarhuan Sarahuan chʼimbapurashpami yuyachishca

21Mandashcapi nishcata pajtachishpa catishun nijcuna, huillahuaichij. Mandashca imallata nishcataca, ¿manachu uyashcanguichij? 22Dios Quillcachishcapica: ‘Abrahamca, ishqui churitami charirca’ ninmi. Shujtaca, paita servij huarmihuanmi charirca. Caishujtaca, paipaj quiquin huarmihuanmi charirca. 23Servij huarmihuan charishca churica, aichallamantami huacharirca. Ashtahuanpish quiquin huarmihuan charishca churica, Diosllataj cusha nishcata pajtachishcami carca.

24Chaihuanca, cashnami yuyachisha nicun: Chai ishqui huarmicunaca, ishqui chʼican ari ninacuitami ricuchin. Shuj ruranataca, Sinaí urcupimi ari nirca. Chaitaca, Agar huarmimi ricuchin. Chai huarmipaj huahuacunaca, huatashca shina causangapajllami huacharirca. 25Agarca, Arabia llajtapi tiyacuj Sinaí urcutapish, cunan tiyaj Jerusalén pueblotapishmi ricuchin. Chai puebloca, tucui chaipi causajcunandij huatashcarajmi. 26Ashtahuanpish jahua pachapi tiyacuj Jerusalenca, mana huatashcachu. Ñucanchijca, chai llajtapaj huahuacunami canchij. 27Chaitamari Dios Quillcachishcapica, cashna nicun:

«Cushicui, mana chichuj, mana huachaj huarmi.

Huachana nanaita mana rijsishpapish,

jatunta cushicushpa, caparishpa asilla.

Shitashca huarmi cashpapish,

canmari cusayuj huarmita yalli

achca huahuayuj tucungui» nicunmi.

28Chashna cajpica huauqui, panicuna, ñucanchijca Dios cusha nishcata pajtachishpa cushca Isaac shinamari canchij. 29Chai punllacunapica, Diospaj Espiritumanta huacharishca Isaactaca, aichallamanta huacharishca churimi pʼiñashpa llaquichirca. Cunanpish chashnallatajmi tucucun. 30Shina cajpipish Dios Quillcachishcapica, ¿ima nintaj? “Servij huarmitaca, paipaj churindijta llujshichishpa cachailla. Chai huarmipaj churica, quiquin huarmihuan charishca churihuanca, yaya imalla charishcacunataca mana japingachu” ninmi. 31Chaimanta huauqui, panicuna, ñucanchijca mana chai servij huarmipaj huahuacuna shinachu canchij. Ashtahuanpish quiquin huarmipaj huahuacuna shinami canchij.

O Livro

Gálatas 4:1-31

1Pensem assim: um herdeiro, enquanto for criança, não tem vantagens, em relação aos criados da casa, no que diz respeito às riquezas que virá a receber mais tarde. 2Na realidade ele continua dependente da autoridade dos administradores dos bens e dos seus educadores, até ao tempo determinado pelo pai.

3Assim acontecia connosco quando éramos como essa criança: estávamos submetidos à força das leis e cerimónias judaicas e àqueles princípios rudimentares pelos quais se regem os que não são cristãos. 4Contudo, quando chegou o tempo determinado, Deus enviou o seu Filho, nascido de uma mulher, e sujeito à Lei judaica, 5para comprar a liberdade para nós que estávamos sob as imposições dessa Lei, a fim de poder adotar-nos como filhos. 6E visto que agora somos seus filhos, Deus enviou aos nossos corações o Espírito de seu Filho, pelo qual temos o direito de nos dirigirmos a Deus e de lhe falar como a um Pai que amamos. 7Assim já não somos como meros servos, mas somos filhos. E toda a herança de Deus nos pertence.

A preocupação de Paulo pelos gálatas

8Antes de conhecerem a Deus, vocês, os gentios, serviam como escravos aqueles que por natureza não são deuses. 9Agora que conhecem o verdadeiro Deus (ou melhor, que Deus vos reconhece como seus filhos), como é possível que queiram voltar atrás e tornar-se novamente escravos desses princípios rudimentares, fracos e sem valor? 10Respeitam determinados dias e meses, períodos lunares e anos. 11Receio bem que todo o meu trabalho em vosso benefício tenha sido em vão!

12Irmãos, peço-vos que se libertem, como eu, que também fui como vocês. Sempre nos entendemos bem. 13Lembram-se que nessa altura me encontrava muito doente, quando vos anunciei o evangelho pela primeira vez. 14E até podiam ter sido levados a não se interessarem e a afastarem-se de uma pessoa enfraquecida, como era o meu caso; mas não. Antes me receberam e cuidaram de mim como se eu fosse um anjo de Deus, como se fosse Jesus Cristo mesmo. 15E então, que é feito desses tempos felizes que vivemos juntos? Não estou a exagerar! Naquela altura senti que me teriam dado até os vossos próprios olhos, se isso fosse possível. 16Seria então agora que iriam considerar-me vosso inimigo pelo facto de vos dizer a verdade?

17Podem ter a certeza que essa gente que anda a fazer tudo para ganhar a vossa simpatia não está a agir para o vosso bem. No fundo, o que pretendem é fazer com que se afastem de mim e que o vosso zelo se concentre neles enquanto pessoas. 18Na verdade, é bom serem zelosos em fazer o bem, especialmente quando eu não estou presente. 19Eu estou a sofrer de novo por vossa causa, meus filhos, como uma mãe que espera o seu filho que vai nascer; pois desejo ardentemente que Cristo viva na vossa vida. 20Bem que gostaria de estar agora junto de vocês e aí saberia encontrar a melhor maneira de vos falar. Porque na verdade eu nem sei o que pensar a vosso respeito.

Agar e Sara

21Digam-me, os que insistem em submeter-se à obediência à Lei judaica: não compreendem o seu verdadeiro significado? 22Diz lá que Abraão teve dois filhos: um da escrava e outro de sua mulher que era livre. 23Mas houve uma diferença entre o nascimento do filho desta última e o da escrava: o filho da mulher escrava nasceu duma tentativa humana de fazer cumprir a promessa de Deus. Mas o filho da mulher livre nasceu em cumprimento do propósito de Deus, da sua promessa.

24Ora estas duas mulheres representam duas alianças. Uma é a do monte Sinai, o tipo de aliança feita com Agar, que dá à luz filhos para a escravidão. 25Ora, Agar é o monte Sinai na Arábia e representa a Jerusalém existente agora, pois tanto ela como os seus filhos vivem na escravidão. 26Mas Sara, a mulher livre, representa a Jerusalém celestial. Ela é a nossa mãe. 27Isto é o que Isaías escreveu:

“Alegra-te tu, mulher que não tiveste filhos.

Expande a tua alegria com cânticos,

tu que não estás de parto!

Porque tu que foste abandonada

terás mais filhos do que a que tem marido.”4.27 Is 54.1.

28Pois vocês, irmãos, são esses filhos prometidos por Deus, tal como Isaque. 29E tal como acontecia naquele tempo, em que o filho nascido segundo a ordem natural perseguia aquele que veio ao mundo segundo o Espírito de Deus, assim é também agora.

30Mas que diz a Escritura? “Manda embora essa escrava e o seu filho, pois este não será herdeiro juntamente com o filho da mulher livre!”4.30 Gn 21.10. 31Portanto, meus irmãos, nós não somos filhos da escrava, mas da mulher livre.