Apocalipsis 18 – MTDS & BDS

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Apocalipsis 18:1-24

Babilonia jatun pueblomi urmashca

1Chaita ricushca qʼuipaca, jahua pachamanta shujtaj angeltami, imatapish rurai tucuj uriyamucujta ricurcani. Chai angelca, achijlla shamushpami, cai pachatapish achijyachirca. 2Paica, sinchita caparishpami, cashna nirca:

«Babilonia jatun puebloca urmashcamari, urmashcamari.

Supaicuna causana huasi,

mapayachij espiritucuna paca tucushpa tiyana,

pʼiñana, millanana pajarocuna tʼaźinashpa causanapajllamari saquirishca.

3Tucui llajtacunamari, yuyai chingachishpa huainayachij vinotaca,

chai huarmipaj maquimanta ubyarcacuna.

Cai pacha jatun mandajcunapish,

paihuanmi huainayashpa causarcacuna.

Cai pachapi randishpa cʼatushpa purijcunapish,

chai huarmi tucui laya achca sumajcunata randijpimi,

paiman cʼatushpa achcata charijyarcacuna» nircami.

4Chai qʼuipaca, jahua pachamantaca shujtajmi cashna nirca:

«Ñuca agllashcacuna, chai pueblomanta llujshimuichij.

Chaimanta llujshishpami,

paicuna rurashca juchacunatapish mana ruranguichij,

paicunata japij llaquicunatapish mana apana tucunguichij.

5Chai huarmipaj juchacunaca,

jahua pachacamami chayashca.

Chai huarmi millaita rurashcacunatami,

Taita Diosca yuyarishca.

6Chai huarmimanca, cancunaman pai cushca shinallataj cuichij,

pai rurashcamantaca chaupihuan yallitapish tigrachichij.

Cancunaman ubyachingapaj pai chagrushpa allichij cashca vasollapitaj,

paimancarin ashtahuan ubyanacunata chagrushpa ubyachichigari.

7Paica, jatun tucushpa, munarishcata rurashpami,

achcata cushicushpa causarca.

Cunanca, chai shinallataj jatunta llaquichishpa huacachichigari.

Paipaj shungupica:

“Ñucaca, jatun mandaj huarmi shinamari mandashpa tiyacuni.

Ashta mana viuda huarmichu cani.

Imamanta huacanata mana charishachu” nirishpami tiyacun.

8Chaimanta paitaca, shuj punllallapimi,

paita japina cai tucui llaquicuna japinga:

Ungüicuna, llaquicuna, yaricaimi japinga.

Paitaca, ninahuan rupachishpami tucuchinga.

Pai imallata rurashcamanta juchachij Mandaj Taita Diosca,

Tucuita Rurai Tucuj cashpami, chashna llaquichinga» nircami.

9Chai huarmihuan huainayashpa, achcata cushicushpa causacuj, cai pacha jatun mandajcunapish, paita rupachishca cushni llujshicujta ricushpaca, jatunta llaquirishpami huacangacuna. 10Chai llaquita manchashcamanta, paicunaca carullamanta ricushpami:

«¡Ai, ai, jatun sinchi Babilonia pueblolla!

¡Shuj horasllapimari, canta llaquichinaca chayamushca!» ningacunami.

11Shinallataj cai pachapi randishpa cʼatushpa purijcunaca, paicuna apamushcata pi randij ña mana tiyajpimi, chai pueblomantaca jatunta llaquirishpa huacangacuna. 12Paicunaca: Curita, cullquita, sumaj rumicunata, sumaj perlasta, alli lino linsocunata, sedata, morado, puca linsocunatapish, mishquita ashnaj chʼican chʼican caspicunatapish, marfilmanta rurashca tucui laya sumajcunata, alli caspicunamanta rurashca tucui laya sumajcunata, cobreta, fierrota, marmolta, 13canelata, mishquita ashnacujcunata, inciensota, mirrata, olíbano nishcata, vinota, aceiteta, ashtahuan ñutu cutata, trigota, huagracunata, ovejacunata, caballocunata, carrocunata, randishca gentecunatapishmi, almandij cʼatungapaj apamujcuna carca.

14Paicunaca, chai pueblotaca: «Can tucuita yalli munashca sumaj micunataca, ña mana micunguichu. Achcata charishcatapish, sumajta cushicunatapish canca tucuimari chingachishcangui, cunanca ña manataj cutinca japinguichu» ningacunami.

15Tucui chaicunata cʼatushpa, randishpa chai pueblopi achcata charijyajcunaca, chai llaquita manchashcamanta carullamanmi jatunta llaquirishpa, caparirishpa huacashpa shayacungacuna.

Paicunaca, cashnami ningacuna:

16«¡Ai, ai, chai jatun pueblolla!

Alli lino churanata, morado, amsa puca churanacunata churashca,

curihuan, sumaj rumicunahuan, sumaj perlas-huanpish sumajyachishpa allichirishcami carca.

17Pai achcata charishcacunaca, shuj horallapimari tucui chingarishca» ningacunami.

Shinallataj barcocunata purichijcunata mandajcunapish, barcopi purijcunapish, jatun barcota purichijcunapish, mama cuchapi imacunata rurajcunapish carullamanmi shayarircacuna. 18Chai jatun pueblo rupacuj cushnita ricushpaca: «¿Ima shujtaj pueblotaj cai jatun pueblo shinaca tiyarcari?» nishpami caparircacuna. 19Chashna jatunta llaquirishpami, allpata umapi shitarishpa, pechopi huajtarishpa:

«¡Ai, ai, chai jatun pueblolla!

Pai achcata charishcahuanmari, mama cuchapi jatun barcocunahuan purijcunapish achcata charijyarcacuna.

¡Cungaimantamari ñapish tucui shitashca saquirishca!» nishpa huacarcacuna.

20¡Chai pueblo chashna tucushcamantaca, jahua pachapish,

cancunapish, Diospajlla cajcunapish, huillagrichun mingashcacunapish, Dios ima nishcata huillajcunapish, cushicuichij!

¡Cancunata llaquichishcamantami, Taita Diosca cancunamanta shayarishpa, paitapish chashna llaquichishca!

21Chai qʼuipaca, imatapish rurai tucuj angelmi, molino rumi shina jatun rumita marcashpa, cashna nishpa mama cuchapi shitarca:

«Babilonia jatun pueblolla,

canpish cai rumita shinallatajmi shitashca cangui.

Chaimantaca, cutinca manataj ricuringuichu.

22Cai pueblopica, arpapi tocajcunapish,

flautapi tocajcunapish, trompetapi tocajcunapish

ña manataj ashtahuan uyaringachu.

Canpi causacuj tucui imata rurajcunapish

ña mana ashtahuan tiyangachu,

molino cutashcapish ña manataj ashtahuan uyaringachu.

23Caipica, achijyachij lamparacunapish,

ña mana ashtahuanca tiyangachu.

Novio, novia caźarashpa cushicushcapish,

ña manataj ashtahuan uyaringachu.

Ñaupaca, caipi randishpa, cʼatushpa causajcunami,

tucui llajtacunata yalli charijcuna carca.

Canca brujiashpami,

tucui llajtacunapi causajcunata umashpa causarcangui.

24Dios ima nishcata huillajcunapaj yahuarpish,

Diospajlla cajcunapaj yahuarpish,

tucui cai pachapi huañuchishcacunapaj yahuarta jichashcapish,

canpica ricunallami siricun» nircami.

La Bible du Semeur

Apocalypse 18:1-24

Deuxième parole : la chute de Babylone18.0 Voir les prophéties de l’Ancien Testament sur la chute de Babylone (Es 3 ; 21 ; 47 ; Jr 50) et de Tyr (Ez 26 ; 27).

1Après cela, je vis un autre ange descendre du ciel. Il détenait un grand pouvoir, et toute la terre fut illuminée du rayonnement de sa gloire. 2Il cria d’une voix forte :

Elle est tombée, elle est tombée,

la grande Babylone18.2 Es 21.9..

Et elle est devenue

un antre de démons,

repaire de tous les esprits impurs,

repaire de tous les oiseaux impurs18.2 Voir Es 13.21. Certains manuscrits insèrent : repaire de toutes les bêtes impures.,

et détestables.

3Car tous les peuples

ont bu le vin

de sa prostitution furieuse.

Les rois de la terre, avec elle,

se sont livrés à la débauche,

et les commerçants de la terre

ont fait fortune

grâce à son luxe

démesuré.

Troisième parole : le châtiment de Babylone

4Puis j’entendis encore une autre voix venant du ciel qui disait :

Sortez du milieu d’elle, membres de mon peuple18.4 Jr 51.45., afin de ne pas participer à ses péchés et de ne pas être frappés avec elle des fléaux qui vont l’atteindre. 5Car ses péchés se sont amoncelés jusqu’au ciel, et Dieu s’est souvenu de toutes ses actions injustes. 6Traitez-la comme elle a traité les autres, payez-la au double de ses méfaits. Et, dans la coupe où elle donnait à boire aux autres, versez-lui une mixture deux fois plus forte. 7Autant elle a vécu dans la splendeur et le luxe, autant donnez-lui de tourments et de malheurs. « Je trône ici en reine, se disait-elle, je ne suis pas veuve, non jamais je ne connaîtrai le deuil ! »

8Voilà pourquoi, en un seul jour, elle verra tous les fléaux fondre sur elle : épidémie, deuil et famine. Elle-même sera consumée par le feu, car le Dieu qui a prononcé la sentence sur elle est un puissant Seigneur.

Quatrième, cinquième et sixième paroles : lamentations sur la ruine de Babylone

9Alors les rois de la terre qui ont partagé sa vie de débauche et de luxe pleureront et se lamenteront sur elle, en voyant monter la fumée de la ville embrasée. 10Ils se tiendront à bonne distance, de peur d’être atteints par ses tourments : « Malheur ! Malheur ! gémiront-ils, la grande ville, ô Babylone, ville puissante ! Une heure a suffi pour l’exécution de ton jugement ! »

11Les marchands de la terre, eux aussi, pleurent et mènent deuil sur elle, car il n’y a plus personne pour acheter leurs marchandises : 12leurs cargaisons d’or, d’argent, de pierres précieuses et de perles, leurs étoffes de fin lin, de pourpre, de soie et d’écarlate, leurs bois aromatiques et leurs bibelots d’ivoire, tous les objets en bois précieux, en bronze, en fer et en marbre, 13la cannelle et autres épices, les parfums, la myrrhe et l’encens, le vin et l’huile, la farine et le froment, les ovins et bovins, les chevaux et les chariots, les corps et les âmes d’hommes.

14– Les objets de tes passions ont fui bien loin de toi. Raffinements et splendeurs sont perdus pour toi ! Plus jamais on ne les retrouvera !

15Les marchands qui s’étaient enrichis par leur commerce avec elle se tiendront à bonne distance, de peur d’être atteints par ses tourments. Ils pleureront et mèneront deuil. 16Ils diront :

Quel malheur ! Quel malheur ! La grande ville qui se drapait de fin lin, de pourpre et d’écarlate, parée de bijoux d’or, de pierres précieuses et de perles ! 17En une heure, tant de richesses ont été réduites à néant !

Tous les capitaines des bateaux et leur personnel, les marins et tous ceux qui vivent du trafic sur mer, se tenaient aussi à bonne distance 18et se répandaient en cris à la vue de la fumée qui montait de la ville embrasée, disant : Quelle ville pouvait rivaliser avec la grande cité ?

19Ils se jetaient de la poussière sur la tête18.19 Geste symbolique du deuil et de la consternation dans l’Ancien Testament (voir Ez 27.30)., ils criaient, pleuraient et se lamentaient :

Malheur ! Malheur ! La grande ville, dont la prospérité avait enrichi tous les armateurs des mers ! En une heure, elle a été réduite à néant !

20Réjouis-toi de sa ruine, ciel ! Et vous, membres du peuple saint, apôtres et prophètes, réjouissez-vous ! Car en la jugeant, Dieu vous a fait justice.

Septième parole : plus de trace de la grande cité mondaine

21Alors un ange puissant prit une pierre semblable à une grosse meule et la jeta dans la mer en disant :

Ainsi, avec la même violence, sera précipitée Babylone, la grande ville, et on ne la retrouvera plus18.21 Voir Jr 51.64. !

22Ah ! Babylone ! On n’entendra plus chez toi la musique des harpistes et des chanteurs ! Ni flûte, ni trompette ne résonnera plus dans tes murs ! On n’y verra plus d’artisan d’aucun métier ! Le bruit de la meule s’y taira pour toujours. 23La lumière de la lampe n’y brillera plus. Le jeune époux et sa femme ne s’y feront plus entendre. Tout cela arrivera parce que tes marchands étaient les puissants de la terre, parce qu’avec tes sortilèges, tu as trompé tous les peuples, 24et que chez toi on a vu couler le sang des prophètes et des membres du peuple saint, ainsi que de tous ceux qu’on a égorgés sur la terre.