1 Corintios 10 – MTDS & NVI-PT

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

1 Corintios 10:1-33

Rurashcalla dioscunata ama adoraichijchu

1Huauqui, panicuna, ñucanchij ñaupa yayacuna ima shina tucushcata yuyarichigari. Paicunaca tucuicunami, pʼuyu ucupi rircacuna. Tucuicunallatajmi Puca cucha jatun yacutapish chʼimbarcacuna. 2Chashnami tucuicunallataj, pʼuyupipish, yacupipish Moises-huan tandalla bautiźarircacuna. 3Diospaj Espíritu cushca micunatapish, tucuicunallatajmi micujcuna carca. 4Diospaj Espíritu cushca ubyanatapish, tucuicunami chaillatataj ubyajcuna carca. Diospaj Espíritu cushca jatun Rumipish, paicunahuanmi purij carca. Chai Rumimanta llujshicuj yacutapish, tucuicunami ubyajcuna carca. Chai jatun Rumica, Cristollatajmi carca. 5Chashna cajpipish paicunapuramantaca, achcacunami Taita Diospi pʼiñai tucurcacuna. Chaimantami chaicunaca, chai shitashca pamballapitaj huañurcacuna.

6Ama ñucanchijpish paicuna shinallataj mana allita munachunmi, yuyachingapaj chashna tucurca. 7Ama cancunapish paicunapuramanta maijancuna shinallataj, rurashcalla dioscunata adoraichijchu. Dios Quillcachishcapica, paicunamantami: «Tucuicunami micungapaj, ubyangapaj tiyarircacuna. Chai qʼuipa jatarishpaca, pugllarcacunami» nicun. 8Shinallataj ama paicunapuramanta maijancuna shina huainayashunchijchu. Chaicunaca shuj punllallami, 23.000 huañurcacuna. 9Paicunapuramanta maijancunaca Mandaj Diostaca, paicuna munashca shinami, ‘Caita chaita rurai’ nircacuna. Ñucanchijpish ama chashnallataj rurashunchijchu. Chashna nijcunataca, culebracuna canishpami huañuchirca. 10Paicunapuramanta maijancuna shina ama Diosta cʼamishunchij. Paicunataca, huañuchij angelmi huañuchirca.

11Paicuna chashna tucushcaca, ñucanchijta yuyachingapajmi chashna tucurca. Cunan punllacuna ñucanchijta yachachingapajmari Diosca tucui chaicunata quillcachishca. 12Maijanpish alli puricushpaca, ama urmangapaj yuyaipi purichun. 13Shujtaj runacunata japij llaquicunallatajmi, cancunatapish japin. Shina cajpipish Taita Diosca, pai rurasha nishcata pajtachij cashpami, cancuna mana mishai tucuipaj llaquicuna japichunca mana saquinga. Cancunata urmachisha nij llaquicuna shamujpipish, Diosllatajmi cancuna ama urmachun, chaimanta llujshinata ricuchinga.

Rurashcalla dioscunaman cujcunaca supaicunamanmi cuncuna

14Chashna cajpica ñuca cʼuyashca crijcuna, rurashcalla dioscunata adoranataca, caruman manchanguichij. 15Cancuna ña alli yuyaiyujcuna cajpimi, caicunataca nini: Cancunallataj ñuca imata nisha nishcataca, yuyaita japichijlla. 16Ñucanchijman Dios cushca copamanta, Paita pagui nishpa ubyashpaca, Cristo jichashca yahuarmantami paihuan shujlla tucunchij. Shinallataj tandata chaupinacushpa micushpapish, Cristopaj cuerpohuanmari shujlla tucunchij. 17Chai shujlla tandata tucuicunallataj chaupishpa micushpami, ñucanchijca achcacuna cashpapish, shujlla cuerpo tucunchij.

18Israelcuna paicunapaj aicha causaipi imata rurashcataca yuyarichigari. Diosman cushpa huañuchishca animalpaj aichata micushpaca, ¿manachu altarmanta micun? 19¿Ima nishpataj cashna nini? ¿Rurashcalla dioscunaca diostaj cajpi, chaicunaman cushca aichapish ima alli cana cajpichu chashnaca nini, imashi? 20Mana, chaicunaca imapish mana canchu. Riquichij, Diosta mana caźujcuna chai dioscunaman animalcunata cushpa huañuchishpaca, mana Taita Diosman cunchu. Ashtahuanpish supaicunamanmari cun. Chaimantamari, ama chai aichacunata micushpa, supaicunahuan shujlla tucugrichijchu nicuni. 21Apunchij Jesuspaj copamantapish, supaicunapaj copamantapish mana ubyai tucunguichijchu. Shinallataj Apunchij Jesuspaj meźamantapish, supaicunapaj meźamantapish mana micui tucunguichijchu. 22¿Chashna rurashpachu Apunchij Jesustaca pʼiñachishun? ¿Chashna rurangapajca, Paita yalli sinchicunachari canchigari?

Apunchij Jesusmi ñucanchijtaca cacharichirca

23«Ñucaca imata rurasha nishpapish, rurai tucunillami» ninguichari. Shina cajpipish munarishcata ruranaca mana allichu. «Imata ruranapish mana jarcashcachu.» Shina nishpa, ima, japi tucushcata ruranaca, mana sinchi crijta ruranchu. 24Pi ama quiquinllata yuyarishpa, imatapish ruraichijchu, ashtahuanpish shujtajcunapaj alli canata ruraichij.

25Aicha cʼatupi aichata randicushpaca, ama imata yuyashpa tapuichijchu, randishpa micuichijlla. 26«Cai pachapish, tucui imalla tiyajcunapish Mandaj Diospajmi.»

27Maijan manaraj crij carangapaj cayajpica, ama imata yuyashpa, ama imata tapushpa, imata carajpipish japishpa micuichijlla. 28«Cai aichaca, rurashcalla dioscunaman cushcami» nishpa maijan huillajpitajca, ama micunguichijchu. Chashna huillajpaj yuyaita ama pandachichunmi, chashna nini. 29(Mana cambaj yuyaimantachu, caishujpaj yuyaita ama pandachichunmi, chashna nini). ¿Caishujpaj yuyaita ama pandachingaraicullachu ñuca yuyashcataca, mana rurai tucuni? 30Imata micushpapish Diosta pagui nishpami micuni. Shina cajpica, ¿Ima nishpataj Taita Diosta pagui nishpa micushcataca, ‘Mana alli’ nishpa ñucata juchachingacuna?

31Cancunaca caitami yuyaipi cacharina canguichij: Imata micusha nishpa, imata ubyasha nishpa, imata rurasha nishpapish: ‘Caihuanca ¿Taita Dios cushicungachu, imashi?’ nishpa, chaitaraj yuyarichij. 32Israelcunatapish, mana israelcunatapish, Diospajlla tandanacuj crijcunatapish, ama ñitcachichijchu. 33Ñucaca pihuan cashpapish, paicunapura shinami tucuni. Achcacunata quishpichingapajmi, paicunapaj alli canata rurani, mana ñuca quiquinpajlla alli canata ruranichu. Cancunapish chashna causaichigari.

Nova Versão Internacional

1 Coríntios 10:1-33

Exemplos da História de Israel

1Porque não quero, irmãos, que vocês ignorem o fato de que todos os nossos antepassados estiveram sob a nuvem e todos passaram pelo mar. 2Em Moisés, todos eles foram batizados na nuvem e no mar. 3Todos comeram do mesmo alimento espiritual 4e beberam da mesma bebida espiritual; pois bebiam da rocha espiritual que os acompanhava, e essa rocha era Cristo. 5Contudo, Deus não se agradou da maioria deles; por isso os seus corpos ficaram espalhados no deserto.

6Essas coisas ocorreram como exemplos10.6 Ou como tipos; também no versículo 11. para nós, para que não cobicemos coisas más, como eles fizeram. 7Não sejam idólatras, como alguns deles foram, conforme está escrito: “O povo se assentou para comer e beber, e levantou-se para se entregar à farra”10.7 Êx 32.6. 8Não pratiquemos imoralidade, como alguns deles fizeram e num só dia morreram vinte e três mil. 9Não devemos pôr o Senhor à prova, como alguns deles fizeram e foram mortos por serpentes. 10E não se queixem, como alguns deles se queixaram e foram mortos pelo anjo destruidor.

11Essas coisas aconteceram a eles como exemplos e foram escritas como advertência para nós, sobre quem tem chegado o fim dos tempos. 12Assim, aquele que julga estar firme, cuide-se para que não caia! 13Não sobreveio a vocês tentação que não fosse comum aos homens. E Deus é fiel; ele não permitirá que vocês sejam tentados além do que podem suportar. Mas, quando forem tentados, ele mesmo providenciará um escape, para que o possam suportar.

As Festas Idólatras e a Ceia do Senhor

14Por isso, meus amados irmãos, fujam da idolatria. 15Estou falando a pessoas sensatas; julguem vocês mesmos o que estou dizendo. 16Não é verdade que o cálice da bênção que abençoamos é a participação no sangue de Cristo e que o pão que partimos é a participação no corpo de Cristo? 17Como há somente um pão, nós, que somos muitos, somos um só corpo, pois todos participamos de um único pão.

18Considerem o povo de Israel: os que comem dos sacrifícios não participam do altar? 19Portanto, que estou querendo dizer? Será que o sacrifício oferecido a um ídolo é alguma coisa? Ou o ídolo é alguma coisa? 20Não! Quero dizer que o que os pagãos sacrificam é oferecido aos demônios e não a Deus, e não quero que vocês tenham comunhão com os demônios. 21Vocês não podem beber do cálice do Senhor e do cálice dos demônios; não podem participar da mesa do Senhor e da mesa dos demônios. 22Porventura provocaremos o ciúme do Senhor? Somos mais fortes do que ele?

A Liberdade do Cristão

23“Tudo é permitido”, mas nem tudo convém. “Tudo é permitido”, mas nem tudo edifica. 24Ninguém deve buscar o seu próprio bem, mas sim o dos outros.

25Comam de tudo o que se vende no mercado, sem fazer perguntas por causa da consciência, 26pois “do Senhor é a terra e tudo o que nela existe”10.26 Sl 24.1.

27Se algum descrente o convidar para uma refeição e você quiser ir, coma de tudo o que for apresentado, sem nada perguntar por causa da consciência. 28Mas, se alguém disser: “Isto foi oferecido em sacrifício”, não coma, tanto por causa da pessoa que o comentou, como da consciência10.28 Alguns manuscritos dizem por motivos de consciência, porque “do Senhor é a terra e tudo o que nela existe”., 29isto é, da consciência do outro, não da sua própria. Pois por que minha liberdade deve ser julgada pela consciência dos outros? 30Se participo da refeição com ação de graças, por que sou condenado por algo pelo qual dou graças a Deus?

31Assim, quer vocês comam, quer bebam, quer façam qualquer outra coisa, façam tudo para a glória de Deus. 32Não se tornem motivo de tropeço, nem para judeus, nem para gregos, nem para a igreja de Deus. 33Também eu procuro agradar a todos, de todas as formas. Porque não estou procurando o meu próprio bem, mas o bem de muitos, para que sejam salvos.