The Message

Psalm 17

A David Prayer

11-2 Listen while I build my case, God,
    the most honest prayer you’ll ever hear.
Show the world I’m innocent—
    in your heart you know I am.

Go ahead, examine me from inside out,
    surprise me in the middle of the night—
You’ll find I’m just what I say I am.
    My words don’t run loose.

4-5 I’m not trying to get my way
    in the world’s way.
I’m trying to get your way,
    your Word’s way.
I’m staying on your trail;
    I’m putting one foot
In front of the other.
    I’m not giving up.

6-7 I call to you, God, because I’m sure of an answer.
    So—answer! bend your ear! listen sharp!
Paint grace-graffiti on the fences;
    take in your frightened children who
Are running from the neighborhood bullies
    straight to you.

8-9 Keep your eye on me;
    hide me under your cool wing feathers
From the wicked who are out to get me,
    from mortal enemies closing in.

10-14 Their hearts are hard as nails,
    their mouths blast hot air.
They are after me, nipping my heels,
    determined to bring me down,
Lions ready to rip me apart,
    young lions poised to pounce.
Up, God: beard them! break them!
    By your sword, free me from their clutches;
Barehanded, God, break these mortals,
    these flat-earth people who can’t think beyond today.

I’d like to see their bellies
    swollen with famine food,
The weeds they’ve sown
    harvested and baked into famine bread,
With second helpings for their children
    and crusts for their babies to chew on.

15 And me? I plan on looking
    you full in the face. When I get up,
I’ll see your full stature
    and live heaven on earth.

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 17

Psalmul 17

O rugăciune a lui David

Ascultă-mi, Doamne, cauza dreaptă,
    ia aminte la strigătul meu!
Pleacă-Ţi urechea la rugăciunea mea
    nerostită de buze înşelătoare!
Să iasă dinaintea Ta sentinţa dată mie!
    Ochii Tăi să vadă ceea ce este drept!

Dacă vei cerceta inima mea noaptea, când mă vizitezi,
    dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic,
        căci mi-am propus să nu păcătuiesc cu gura.
Cu privire la faptele omului,
    eu m-am ţinut departe de căile celor violenţi,
        după cuvântul buzelor Tale.
Paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale;
    astfel, picioarele nu mi se clatină.

Eu Te chem, căci îmi răspunzi, Dumnezeule!
    Pleacă-Ţi urechea spre mine şi ascultă-mi cuvântul!
Arată-Ţi marea îndurare, Tu, Care prin dreapta Ta,
    îi scapi de împotrivitorii lor pe cei ce caută adăpost.
Păzeşte-mă ca pe lumina ochilor,
    ascunde-mă la umbra aripilor Tale
de cei nelegiuiţi, care vor să mă spulbere,
    de duşmanii mei de moarte, care mă împresoară.

10 Ei sunt plini de grăsime;
    gurile lor vorbesc cu aroganţă.
11 Acum se ţin de paşii mei, mă înconjoară,
    mă pândesc ca să mă doboare la pământ.
12 Parcă ar fi un leu care tânjeşte să sfâşie,
    un pui de leu care aşteaptă în desiş.

13 Ridică-Te, Doamne, înfruntă-l şi trânteşte-l!
    Scapă-mă de cel rău cu sabia Ta!
14 Scapă-mă Doamne, cu mâna Ta, de astfel de oameni,
    de oamenii acestei lumi care-şi au partea în viaţa aceasta!
Tu le umpli pântecele cu bunătăţile Tale, fiii lor se satură
    şi păstrează ce rămâne pentru copiii lor.
15 Eu însă, în nevinovăţia mea, voi vedea faţa Ta!
    Când mă voi trezi mă voi sătura de chipul Tău.