Omukazi Eyakwatibwa ng’Ayenda
18:1 Mat 21:1Awo Yesu n’alaga ku lusozi olwa Zeyituuni. 28:2 nny 20; Mat 26:55Ku makya ennyo n’akomawo mu Yeekaalu, abantu bonna ne bajja gy’ali, n’atuula n’abayigiriza. 3Awo abannyonnyozi b’amateeka n’Abafalisaayo ne baleeta omukazi gwe baakwata ng’ayenda, ne bamuteeka wakati mu maaso g’ekibiina. 4Ne bagamba Yesu nti, “Omuyigiriza, omukazi ono akwatibbwa ng’ayenda. 58:5 Lv 20:10; Ma 22:22Amateeka Musa ge yatulagira gagamba kubakuba mayinja abali ng’ono. Noolwekyo ggwe ogamba otya ku nsonga eyo?” 68:6 a Mat 22:15, 18 b Mat 12:10Ekyo baakyogera nga bamugezesa, bafune kye banaasinziirako okumuwawaabira.
Naye Yesu n’akutama n’awandiika ku ttaka n’olunwe. 78:7 a Ma 17:7 b Bar 2:1, 22Bwe beeyongera okumubuuza, n’akutaamulukuka, n’agamba nti, “Mu mmwe atayonoonangako y’aba asooka okumukuba ejjinja.” 8N’addamu okukutama, era n’awandiika ku ttaka n’olunwe. 9Bwe baawulira ebyo, ne baseebulukuka kinnoomu, abasinga obukulu nga be basoose, okutuusa Yesu n’omukazi bwe baasigalawo bokka mu maaso g’ekibiina. 10Awo Yesu n’akutaamulukuka ate, n’abuuza omukazi nti, “Abakuwawaabira baluwa?”
118:11 a Yk 3:17 b Yk 5:14Omukazi n’amuddamu nti, “Mukama wange, tewali n’omu.”
Yesu n’amugamba nti, “Nange sikusalira musango kukusinga. Genda, naye toddangayo okwonoona.”
Yesu gwe Musana gw’Ensi
128:12 a Yk 6:35 b Yk 1:4; 12:35 c Nge 4:18; Mat 5:14Awo Yesu n’ayongera okwogera n’ekibiina, n’agamba nti, “Nze Musana gw’ensi. Angoberera taatambulirenga mu kizikiza, wabula anaabeeranga n’omusana ogw’obulamu.”
138:13 Yk 5:31Abafalisaayo ne bamugamba nti, “Weeyogerako naye by’oyogera bya bulimba.”
148:14 a Yk 13:3; 16:28 b Yk 7:28; 9:29Yesu n’abaddamu nti, “Newaakubadde neeyogerako, bye njogera bituufu, kubanga mmanyi gye nava ne gye ndaga. Naye mmwe temumanyi gye nva wadde gye ndaga. 158:15 a Yk 7:24 b Yk 3:17Mmwe musala omusango ng’abantu obuntu. Nze siriiko gwe nsalira musango. 168:16 Yk 5:30Naye singa mbadde nsala omusango, ensala yange ya mazima, kubanga siri nzekka, naye ndi ne Kitange eyantuma. 178:17 Ma 17:6; Mat 18:16Amateeka gammwe gagamba nti ssinga abajulirwa babiri bakkiriziganya ku kintu, obujulirwa bwabwe buba bwa mazima. 188:18 Yk 5:37Kale Nze nneyogerako era n’oyo eyantuma ategeeza ebyange.”
198:19 a Yk 16:3 b Yk 14:7; 1Yk 2:23Awo ne bamubuuza nti, “Kitaawo ali ludda wa?” Yesu n’abaddamu nti, “Nze temuntegeera ne Kitange temumutegeera. Singa muntegeera ne Kitange mwandimutegedde.”
208:20 a Mat 26:55 b Mak 12:41 c Mat 26:18; Yk 7:30Ebigambo ebyo Yesu yabyogerera mu kifo omuteekebwa ebirabo, bwe yali ng’ayigiriza mu Yeekaalu. Naye ne wataba amukwata, kubanga ekiseera kye kyali tekinnatuuka. 218:21 a Ez 3:18 b Yk 7:34; 13:33Awo Yesu ne yeeyongera, n’abagamba nate nti, “Nze ŋŋenda, mulinnoonya, naye mulifiira mu bibi byammwe. Gye ŋŋenda mmwe temuyinza kujjayo.”
22Awo Abayudaaya ne bagamba nti, “Agenda kwetta kyava agamba nti, ‘Nze gye ndaga, mmwe temuyinza kujjayo?’ ” 238:23 Yk 3:31; 17:14Yesu n’abagamba nti, “Mmwe muli ba ku nsi, naye Nze ndi wa mu ggulu. Mmwe muli ba ku nsi kuno, Nze siri wa ku nsi kuno. 248:24 Yk 4:26; 13:19Kyenvudde mbagamba nti mulifiira mu bibi byammwe, kubanga bwe mutakkiriza nti nze wuuyo, Omwana wa Katonda, mulifiira mu bibi byammwe.”
25Ne bamubuuza nti, “Ggwe ani?”
Yesu n’abaddamu nti, “Lwaki mbategeeza? 268:26 a Yk 7:28 b Yk 3:32; 15:15Nnina bingi eby’okuboogerako n’okubasalira omusango okubasinga, kyokka eyantuma wa mazima, era ebyo bye nawulira okuva gy’ali bye ntegeeza ensi.”
27Kyokka tebaategeera Kitaawe gw’ayogerako. 288:28 Yk 3:14; 5:19; 12:32Awo Yesu n’abagamba nti, “Bwe mulimala okuwanika Omwana w’Omuntu ne mulyoka mutegeera nti nze wuuyo, era siriiko kye nkola ku bwange, naye njogera ebyo Kitange bye yanjigiriza. 298:29 a nny 16; Yk 16:32 b Yk 4:34; 5:30; 6:38Era oyo eyantuma ali nange, tandekanga bw’omu, kubanga bulijjo nkola by’ayagala.” 308:30 Yk 7:31Yesu bwe yayogera ebigambo ebyo bangi ne bamukkiriza.
Abaana ba Ibulayimu
318:31 Yk 15:7; 2Yk 9Awo Yesu n’agamba Abayudaaya abaamukkiriza nti, “Bwe munywerera ku kigambo kyange muba bayigirizwa bange ddala. 328:32 Bar 8:2; Yak 2:12Era mulitegeera amazima, n’amazima galibafuula ba ddembe.” 338:33 nny 37, 39; Mat 3:9Ne bamuddamu nti, “Ffe tuli bazzukulu ba Ibulayimu, tetubangako baddu ba muntu n’omu. Oyinza otya okugamba nti, ‘Mulifuuka ba ddembe?’ ”
348:34 Bar 6:16; 2Pe 2:19Yesu n’abaddamu nti, “Ddala ddala mbagamba nti buli akola ekibi aba muddu wa kibi. 358:35 Bag 4:30Omuddu taba wa lubeerera mu maka, naye omwana ye, aba waamu ennaku zonna. 36Kale, Omwana bw’alibafuula ab’eddembe, mulibeerera ddala ba ddembe. 378:37 nny 39, 40Weewaawo ntegeera nga muli bazzukulu ba Ibulayimu, naye ate abamu ku mmwe musala amagezi okunzita, kubanga ekigambo kyange temukikkiriza. 388:38 Yk 5:19, 30; 14:10, 24Nze mbategeeza ebyo Kitange bye yandaga, nammwe mukola ebyo kitammwe bye yababuulira.” 398:39 nny 37; Bar 9:7; Bag 3:7Ne bamuddamu nti, “Kitaffe ye Ibulayimu.” Yesu n’abaddamu nti, “Singa mubadde baana ba Ibulayimu mwandikoze ebyo Ibulayimu bye yakola. 408:40 nny 26Naye kaakano, Nze ababuulidde ebyo byennyini bye nawulira okuva eri Katonda musala amagezi okunzita. Ekifaanana ng’ekyo Ibulayimu teyakikola. 418:41 a nny 38, 44 b Is 63:16; 64:8Mukola emirimu gya kitammwe.”
Ne bamuddamu nti, “Ffe tetwazaalibwa mu bwenzi, Kitaffe gwe tulina ali omu, ye Katonda.”
428:42 a 1Yk 5:1 b Yk 16:27; 17:8 c Yk 7:28 d Yk 3:17Yesu n’abagamba nti, “Singa Katonda ye Kitammwe mwandinjagadde, kubanga nava gy’ali okujja gye muli, sajja ku bwange wabula ye yantuma. 43Lwaki temutegeera bye njogera? Kubanga temwagala kuwulira bigambo byange. 448:44 a 1Yk 3:8 b nny 38, 41 c Lub 3:4Kubanga Setaani ye kitammwe era nammwe mwagala okukola ebyo kitammwe by’ayagala. Okuva ku lubereberye mutemu era tanywerera mu mazima, era mu ye temuli mazima. Bw’ayogera eby’obulimba ayogera ebiva mu bibye, kubanga mulimba era kitaawe w’abalimba. 458:45 Yk 18:37Naye kubanga njogera mazima kyemuva mutanzikiriza. 46Ani mu mmwe annumiriza ekibi? Bwe njogera amazima, kiki ekibagaana okunzikiriza? 478:47 Yk 18:37; 1Yk 4:6Buli muntu wa Katonda awulira ebigambo bya Katonda. Naye mmwe temuwulira kubanga temuli ba Katonda.”
488:48 a Mat 10:5 b nny 52; Yk 7:20Awo Abayudaaya ne baddamu Yesu nti, “Tetuli batuufu okugamba nti oli Musamaliya, era oliko dayimooni?”
49Yesu n’abaddamu nti, “Nze siriiko dayimooni, naye nzisaamu Kitange ekitiibwa naye mmwe temunzisaamu kitiibwa. 508:50 nny 54; Yk 5:41Naye Nze sinoonya kussibwamu kitiibwa, waliwo omu ye akisaanira era y’alamula. 518:51 Yk 11:26Ddala ddala mbagamba nti, Buli anywerera ku kigambo kyange talifa emirembe n’emirembe.”
52Awo Abayudaaya ne bamuddamu nti, “Kaakano tutegeeredde ddala nti oliko dayimooni. Ibulayimu yafa era ne bannabbi baafa, ate ggwe ogamba nti, ‘Buli anywerera ku kigambo kyange talifa emirembe n’emirembe.’ 538:53 Yk 4:12Ggwe mukulu okukira jjajjaffe Ibulayimu eyafa? Bannabbi nabo baafa. Ggwe weeyita ani?”
548:54 a nny 50 b Yk 16:14; 17:1, 5Yesu n’addamu nti, “Singa Nze neegulumiza okwegulumiza kwange tekubaamu nsa, angulumiza ye Kitange mmwe gwe muyita Katonda wammwe, 558:55 a nny 19 b Yk 7:28, 29 c Yk 15:10mmwe temumumanyi. Nze mmumanyi. Bwe ŋŋamba nti simumanyi mba mulimba nga mmwe bwe muli. Nze mmumanyi era n’ekigambo kye nkikuuma. 568:56 a nny 37, 39 b Mat 13:17; Beb 11:13Kitammwe Ibulayimu yasanyuka okulaba olunaku lwange. Yamanya nti nzija era ne kimusanyusa.”
57Abayudaaya ne bamugamba nti, “Tonnaweza na myaka amakumi ataano egy’obukulu n’ogamba nti walaba Ibulayimu?”
588:58 a Yk 1:2; 17:5, 24 b Kuv 3:14Yesu n’abaddamu nti, “Ddala ddala mbagamba nti Ibulayimu yali tannabaawo, Nze nga wendi.” 598:59 a Lv 24:16; Yk 10:31; 11:8 b Yk 12:36Awo ne bakwata amayinja okumukuba, kyokka Yesu ne yeekweka n’afuluma mu Yeekaalu.
Femeia prinsă în adulter
1Isus S‑a dus spre Muntele Măslinilor. 2Dis‑de‑dimineață a venit iarăși în Templu și tot poporul a venit la El. Isus S‑a așezat și a început să‑i învețe. 3Cărturarii3 Lit.: scribii, în sensul de erudiți, experți în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei [peste tot în carte]. și fariseii au adus o femeie care fusese prinsă în adulter și au pus‑o să stea în mijlocul lor.
4Ei I‑au zis:
– Învățătorule, această femeie a fost prinsă chiar în timp ce comitea adulterul. 5În Lege, Moise ne‑a poruncit să omorâm cu pietre astfel de femei.5 O aluzie la Lev. 20:10 și Deut. 22:22-24. Tu deci ce zici?
6Spuneau lucrul acesta ca să‑L pună la încercare, pentru ca să aibă cu ce să‑L acuze.
Isus însă S‑a aplecat și a început să scrie cu degetul pe pământ.
7Cum ei continuau să‑L întrebe, El S‑a ridicat și le‑a zis:
– Acela dintre voi care este fără păcat să arunce primul cu piatra în ea!
8Apoi S‑a aplecat din nou și a continuat să scrie pe pământ.
9Auzind aceste cuvinte și fiind mustrați de cugetul lor, au ieșit afară unul câte unul, începând de la cei bătrâni, până la cei din urmă, iar Isus a rămas singur cu femeia care stătea în mijloc.
10Isus S‑a ridicat și a întrebat‑o:
– Femeie, unde sunt acei acuzatori ai tăi? Nimeni nu te‑a condamnat?
11Ea a răspuns:
– Nimeni, Doamne!
Isus i‑a zis:
– Nici Eu nu te condamn. Du‑te și, de acum înainte, să nu mai păcătuiești!
Veridicitatea mărturiei lui Isus
12Isus le‑a vorbit din nou, zicând:
– Eu sunt Lumina lumii. Cel ce Mă urmează pe Mine nu va umbla niciodată în întunecime, ci va avea Lumina vieții.
13Fariseii I‑au zis:
– Tu mărturisești despre Tine Însuți, deci mărturia Ta nu este adevărată.
14Isus a răspuns și le‑a zis:
– Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, totuși mărturia Mea este adevărată, pentru că Eu știu de unde vin și unde Mă duc, dar voi nu știți nici de unde vin și nici unde Mă duc. 15Voi judecați după înfățișare. Eu nu judec pe nimeni. 16Și chiar dacă aș judeca, judecata Mea este adevărată, pentru că Eu nu sunt singur, ci sunt împreună cu Tatăl Care M‑a trimis. 17Chiar în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată.17 Vezi Deut. 17:6. 18Sunt Eu Cel Care mărturisesc despre Mine Însumi, și apoi despre Mine mai mărturisește și Tatăl Care M‑a trimis.
19Atunci ei L‑au întrebat:
– Unde este Tatăl Tău?
Isus a răspuns:
– Voi nu Mă cunoașteți nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M‑ați cunoaște pe Mine, L‑ați cunoaște și pe Tatăl Meu.
20Aceste cuvinte le‑a spus în vistierie20 Cu referire la locul unde se aflau cutiile pentru darurile ce luau drumul vistieriei. Mișna (culegere de texte legislative, reflectând cinci secole de tradiție: 300 î.Cr.–200 d.Cr.) atestă existența a 13 astfel de cutii în Templu., în timp ce dădea învățătură în Templu, dar nu L‑a arestat nimeni, pentru că încă nu‑I sosise ceasul.
21El le‑a zis iarăși:
– Eu Mă duc, iar voi Mă veți căuta, însă veți muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni.
22Atunci iudeii au zis:
– Doar n‑o avea de gând să Se omoare, de zice: „Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni“?
23El le‑a zis:
– Voi sunteți de jos; Eu sunt de sus. Voi sunteți din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta. 24De aceea v‑am spus că veți muri în păcatele voastre. Căci dacă nu credeți că Eu sunt24 Vezi Ex. 3:14 și nota aferentă., veți muri în păcatele voastre.
25Ei L‑au întrebat:
– Cine ești Tu?
Isus le‑a răspuns:
– Ceea ce vă tot spun de la început. 26Eu am multe de zis și de judecat cu privire la voi, însă Cel Ce M‑a trimis este adevărat, iar Eu, ceea ce am auzit de la El, aceea spun lumii.
27Ei nu și‑au dat seama că le vorbea despre Tatăl.
28Isus le‑a zis:
– Când Îl veți înălța pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt și că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci spun aceste lucruri așa cum M‑a învățat Tatăl. 29Iar Cel Ce M‑a trimis este cu Mine. El nu M‑a lăsat singur, pentru că Eu fac întotdeauna ceea ce Îi este plăcut.
30În timp ce spunea aceste lucruri, mulți au crezut în El.
Urmașii lui Avraam
31Atunci Isus le‑a zis iudeilor care crezuseră în El:
– Dacă rămâneți în Cuvântul Meu, atunci sunteți într-adevăr ucenicii Mei. 32Veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va elibera.
33Ei I‑au răspuns:
– Suntem sămânța lui Avraam și niciodată n‑am slujit ca sclavi nimănui. Deci cum spui Tu: „Veți fi liberi“?!
34Isus le‑a răspuns:
– Adevărat, adevărat vă spun că oricine face păcatul34 Cu sensul de: oricine trăiește în păcat; este vorba despre păcat ca mod de viață. este sclav al păcatului. 35Și sclavul nu rămâne pe veci în casă, însă fiul rămâne pe veci. 36Deci, dacă Fiul vă eliberează, veți fi cu adevărat liberi. 37Știu că sunteți sămânța lui Avraam, dar cu toate acestea căutați să Mă omorâți, pentru că nu pătrunde în voi Cuvântul Meu. 38Eu spun ceea ce am văzut la38 Sau: pe când eram cu; sau: în prezența. Tatăl, iar voi faceți ceea ce ați auzit de la tatăl vostru38 Unele mss conțin: Tatăl. Voi să faceți ceea ce ați auzit de la Tatăl!.
39Ei au răspuns și I‑au zis:
– Tatăl nostru este Avraam!
Isus le‑a zis:
– Dacă ați fi copiii lui Avraam, ați face39 Unele mss conțin: Dacă sunteți copiii lui Avraam, atunci faceți. faptele lui Avraam. 40Însă acum încercați să Mă omorâți pe Mine, un Om Care v‑am spus adevărul pe care l‑am auzit de la Dumnezeu. Așa ceva Avraam n‑a făcut. 41Voi faceți deci faptele tatălui vostru.
Atunci I‑au zis:
– Noi nu suntem născuți din curvie41 Termenul grecesc se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă.. Avem un singur Tată: pe Dumnezeu!
42Isus le‑a zis:
– Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, atunci M‑ați iubi, pentru că Eu de la Dumnezeu am ieșit și am venit. Căci Eu n‑am venit de la Mine Însumi, ci El M‑a trimis. 43De ce nu înțelegeți vorbirea Mea? Pentru că nu puteți asculta Cuvântul Meu. 44Voi sunteți de la tatăl vostru, diavolul, și doriți să împliniți poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaș și n‑a stat în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbește din ale lui, pentru că este mincinos și tatăl minciunii44 Lit.: ei.! 45Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeți. 46Care dintre voi Mă poate dovedi vinovat de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu Mă credeți? 47Cel care este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu. Voi de aceea nu ascultați, pentru că nu sunteți din Dumnezeu.
Isus este înainte de Avraam
48Iudeii au răspuns și I‑au zis:
– Nu zicem noi bine că ești samaritean48 Vezi nota de la 4:9. și că ai demon?!
49Isus a răspuns:
– Eu nu am demon, ci Îl cinstesc pe Tatăl Meu, iar voi Mă necinstiți pe Mine. 50Totuși, Eu nu caut slava Mea; este Unul Care o caută și judecă. 51Adevărat, adevărat vă spun că, dacă păzește cineva Cuvântul Meu, în veci nu va vedea moartea!
52Atunci iudeii I‑au zis:
– Acum știm că ai demon! Avraam a murit, profeții – de asemenea, și Tu zici: „Dacă păzește cineva Cuvântul Meu, în veci nu va gusta moartea!“ 53Doar nu ești Tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit?! Și profeții au murit! Cine pretinzi Tu că ești?!
54Isus a răspuns:
– Dacă Eu Mă slăvesc pe Mine Însumi, slava Mea nu înseamnă nimic. Tatăl Meu este Cel Care Mă slăvește, Cel despre Care voi spuneți: „Este Dumnezeul nostru!“, 55deși nu‑L cunoașteți. Eu însă Îl cunosc, iar dacă aș spune că nu‑L cunosc, aș fi și Eu un mincinos ca voi. Dar Îl cunosc și păzesc Cuvântul Lui. 56Avraam, tatăl vostru, s‑a bucurat nespus de mult că are să vadă ziua Mea; și a văzut‑o și s‑a bucurat.
57Atunci iudeii I‑au zis:
– N‑ai nici cincizeci de ani și l‑ai văzut pe Avraam?!
58Isus le‑a răspuns:
– Adevărat, adevărat vă spun că, mai înainte să se fi născut Avraam, Eu sunt58 Vezi Ex. 3:14 și nota aferentă.!
59Atunci au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S‑a ascuns și a ieșit din Templu.
