Okufa kwa Laazaalo
111:1 a Mat 21:17 b Luk 10:38Awo olwatuuka omuntu ayitibwa Laazaalo eyali e Besaniya n’alwala. Besaniya ky’ekibuga Maliyamu ne Maliza bannyina ba Laazaalo mwe baali. 211:2 Mak 14:3; Luk 7:38Maliyamu oyo ye yasiiga Mukama waffe amafuta ag’akaloosa ku bigere n’abisiimuuza enviiri ze. 311:3 nny 5, 36Awo Maliyamu ne Maliza ne batumira Yesu ne bamutegeeza nti, “Mukama waffe, mukwano gwo gw’oyagala ennyo mulwadde nnyo.”
411:4 nny 40; Yk 9:3Naye Yesu bwe yakitegeera n’agamba nti, “Ekigendereddwa mu bulwadde buno si kufa, wabula kulaga kitiibwa kya Katonda, era n’okuweesa Omwana wa Katonda ekitiibwa.” 5Yesu yali mukwano gwa Maliyamu ne Maliza ne Laazaalo, naye bwe yawulira nga Laazaalo alwadde n’ayongera n’asigala we yali 6n’amalawo ennaku endala bbiri nga tanagenda gye bali. 711:7 Yk 10:40Awo ennaku bbiri bwe zaayitawo n’agamba abayigirizwa be nti, “Tuddeyo e Buyudaaya.”
811:8 a Mat 23:7 b Yk 8:59; 10:31Kyokka abayigirizwa be, ne bamugamba nti, “Labbi, mu nnaku ntono ezaakayita Abayudaaya baagezaako okukutta. Ate gy’odda?”
911:9 Yk 9:4; 12:35Yesu n’abaddamu nti, “Essaawa ez’emisana ziwera kkumi na bbiri, era omuntu bw’atambula emisana teyeesittala kubanga aba alaba. 10Wabula atambula ekiro ye yeesittala, kubanga omusana teguli mu ye.”
1111:11 a nny 3 b Bik 7:60Bwe yamala okwogera ebyo n’abagamba nti, “Mukwano gwaffe Laazaalo yeebase, naye ŋŋenda kumuzuukusa.”
12Abayigirizwa ne bamugamba nti, “Mukama waffe oba yeebase anaazuukuka.” 1311:13 Mat 9:24Naye Yesu yayogera ku kufa kwa Laazaalo, kyokka bo abayigirizwa be ne balowooza nti ayogera ku kwebaka tulo.
14Awo n’alyoka abategeereza ddala nti, “Laazaalo afudde. 15Naye ku lw’obulungi bwammwe, nsanyuse kubanga ssaaliyo, mulyoke mukkirize; kale mujje tugende gy’ali.”
1611:16 Mat 10:3; Yk 14:5; 20:24-28; 21:2; Bik 1:13Awo Tomasi eyayitibwanga Didumo11:16 Didumo okutegeeza nti mulongo n’agamba banne nti, “Ka tugende tufiire wamu naye.”
1711:17 nny 6, 39Bwe baatuuka e Besaniya Yesu n’asanga nga Laazaalo yaakamala ennaku nnya mu ntaana. 1811:18 nny 1Besaniya kyali kumpi ne Yerusaalemi, kilomita nga ssatu. 1911:19 nny 31; Yob 2:11Abayudaaya bangi baali bazze okukubagiza Maliza ne Maliyamu olw’okufiirwa mwannyinaabwe. 2011:20 Luk 10:38-42Maliza bwe yawulira nti Yesu ajja, n’agenda okumusisinkana, kyokka Maliyamu n’asigala mu nnyumba ng’atudde. 2111:21 nny 32, 37Awo Maliza n’agamba Yesu nti, “Mukama wange, singa wali wano mwannyinaze teyandifudde. 2211:22 nny 41, 42; Yk 9:31Era kaakano mmanyi nti buli ky’onoosaba Katonda, ajja kukikuwa.”
23Yesu n’agamba Maliza nti, “Mwannyoko ajja kuzuukira.”
2411:24 Dan 12:2; Yk 5:28, 29; Bik 24:15Maliza n’amuddamu nti, “Mmanyi nti alizuukira ku lunaku olw’enkomerero.”
2511:25 Yk 1:4Yesu n’amugamba nti, “Nze kuzuukira n’obulamu; akkiriza nze newaakubadde ng’afudde, aliba mulamu, 26na buli muntu omulamu akkiriza nze talifa emirembe n’emirembe. Ekyo okikkiriza?”
2711:27 a Luk 2:11 b Mat 16:16 c Yk 6:14Maliza n’amugamba nti, “Mukama wange nzikiriza nti ggwe Kristo Omwana wa Katonda, ajja mu nsi.”
2811:28 Mat 26:18; Yk 13:13Awo Maliza bwe yamala okwogera ebyo, n’ava eri Yesu n’agenda eri Maliyamu n’amuzza ku bbali mu kyama ng’agamba nti, “Omuyigiriza azze, akuyita.” 29Maliyamu olwawulira ekyo n’asitukiramu n’agenda eri Yesu. 3011:30 nny 20Yesu yali akyali mu kifo Maliza we yamusisinkana nga tannatuuka mu kibuga. 3111:31 nny 19Abayudaaya abaali bazze okukubagiza abaali mu nnyumba ne Maliyamu bwe baamulaba ng’ayimiridde mangu ng’afuluma ne bamugoberera ne balowooza nti agenda ku ntaana akaabire eyo.
3211:32 nny 21Maliyamu bwe yatuuka awali Yesu n’afukamira ku bigere bye, nga bw’agamba nti, “Mukama wange, singa wali wano mwannyinaze teyandifudde.”
3311:33 a nny 38 b Yk 12:27Yesu bwe yamulaba ng’akaaba era n’Abayudaaya abaali naye nga bakaaba n’anyolwa mu mutima, n’ajjula obuyinike. 34N’abuuza nti, “Mwamuteeka wa?”
Ne bamugamba nti, “Mukama waffe jjangu olabeyo.”
3511:35 Luk 19:41Yesu n’akaaba amaziga.
3611:36 nny 3Awo Abayudaaya ne bagamba nti, “Ng’abadde amwagala nnyo!”
3711:37 a Yk 9:6, 7 b nny 21, 32Naye abamu ku bo ne bagamba nti, “Ono eyazibula amaaso ga muzibe, lwaki teyaziyiza musajja ono kufa?”
Yesu Azuukiza Laazaalo
3811:38 a nny 33 b Mat 27:60; Luk 24:2; Yk 20:1Awo Yesu ne yeeyongera okujjula obuyinike. N’atuuka ku ntaana. Yali mpuku ng’eggaliddwawo n’ejjinja. 3911:39 nny 17Yesu n’agamba nti, “Muggyeewo ejjinja.”
Naye Maliza, mwannyina w’omufu, n’amugamba nti, “Kaakano awunya nnyo, kubanga yaakamala ennaku nnya mu ntaana.”
4011:40 a nny 23-25 b nny 4Yesu n’amuddamu nti, “Saakugambye nti bw’onokkiriza onoolaba ekitiibwa kya Katonda?”
4111:41 a Yk 17:1 b Mat 11:25Ne baggyawo ejjinja. Awo Yesu n’atunula waggulu n’agamba nti, “Kitange nkwebaza olw’okumpulira. 4211:42 a Yk 12:30 b Yk 3:17Mmanyi nti bulijjo ompulira, naye kino nkyogedde olw’abantu bano abayimiridde wano, balyoke bakkirize nti ggwe wantuma.”
4311:43 Luk 7:14Bwe yamala okwogera bw’atyo, n’akoowoola mu ddoboozi ery’omwanguka nti, “Laazaalo fuluma.” 4411:44 a Yk 19:40 b Yk 20:7Awo Laazaalo n’ava mu ntaana, ng’amagulu ge n’emikono bizingiddwa mu ngoye eziziikibwamu abafu, nga n’ekiremba kisibiddwa ku maaso ge.
Yesu n’abagamba nti, “Mumusumulule atambule.”
4511:45 a nny 19 b Yk 2:23 c Kuv 14:31; Yk 7:31Bangi ku Bayudaaya abajja ne Maliyamu bwe baalaba Yesu ky’akoze ne bamukkiriza. 46Naye abalala ne bagenda eri Abafalisaayo ne babategeeza Yesu kye yakola.
4711:47 a nny 57 b Mat 26:3 c Mat 5:22 d Yk 2:11Awo bakabona abakulu n’Abafalisaayo ne batuuza olukiiko ne bagamba nti, “Tukole ki? Kubanga omuntu ono akola ebyamagero bingi. 48Bwe tumuleka bw’atyo, abantu bonna bajja kumukkiriza bamugoberere, n’ekirivaamu Abaruumi bagenda kujja bazikirize ekifo ekitukuvu n’eggwanga lyaffe.”
4911:49 a Mat 26:3 b nny 51; Yk 18:13, 14Awo omu ku bo, Kayaafa eyali Kabona Asinga Obukulu mu mwaka ogwo, n’abagamba nti, “Mmwe temuliiko kye mumanyi. 5011:50 Yk 18:14Temulaba nti kirungi omuntu omu afe, eggwanga lyonna lireme kuzikirira?”
51Ekyo Kayaafa teyakyogera ku bubwe, wabula ye nga Kabona Asinga Obukulu, yayogera eby’obunnabbi nti Yesu yali anaatera okufiirira eggwanga, 5211:52 Is 49:6; Yk 10:16ate si ggwanga lyokka naye n’okukuŋŋaanya abaana ba Katonda abaasaasaana. 5311:53 Mat 12:14Okuva ku lunaku olwo abakulembeze b’Abayudaaya ne basala amagezi okutta Yesu.
5411:54 Yk 7:1Noolwekyo, Yesu n’alekayo okutambula mu Buyudaaya mu lwatu, wabula n’avaayo n’alaga mu kifo ekiriraanye eddungu, mu kibuga ekiyitibwa Efulayimu, n’abeera eyo n’abayigirizwa be.
5511:55 a Kuv 12:13, 23, 27; Mat 26:1, 2; Mak 14:1; Yk 13:1 b 2By 30:17, 18Embaga y’Abayudaaya ejjuukirirwako Okuyitako yali eneetera okutuuka, abantu bangi ne bava mu byalo ne bambuka e Yerusaalemi okukola omukolo ogw’okwetukuza ng’embaga tennatuuka. 5611:56 Yk 7:11Bwe baali bakuŋŋaanidde mu Yeekaalu, ne banoonya Yesu, ne beebuuzaganya nti, “Mulowooza mutya? Yesu tajje ku mbaga?” 57Bakabona abakulu n’Abafalisaayo baali balagidde nti, Omuntu yenna bw’amanya Yesu wali abategeeze, balyoke bamukwate.
Moartea lui Lazăr
1Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora acesteia, era bolnav. 2Maria era cea care L‑a uns pe Domnul cu parfum și I‑a șters picioarele cu părul ei. Fratele ei, Lazăr, era bolnav. 3Surorile au trimis la Isus să‑I spună: „Doamne, iată că cel pe care‑l iubești este bolnav!“ 4Dar Isus, când a auzit, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie slăvit prin ea.“
5Isus îi iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr. 6Prin urmare, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai rămas două zile în locul unde era.
7După aceea, Isus le‑a zis ucenicilor:
– Să ne ducem din nou în Iudeea!
8Ucenicii I‑au răspuns:
– Rabbi8 Vezi nota de la 1:38., iudeii tocmai căutau să Te omoare cu pietre, și Tu Te duci iarăși acolo?!
9Isus a răspuns:
– Nu sunt douăsprezece ore de lumină în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina acestei lumi. 10Dar dacă cineva umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.
11După ce a spus acestea, le‑a zis:
– Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar Mă duc să‑l trezesc.
12Ucenicii I‑au zis:
– Doamne, dacă doarme, atunci se va face bine.
13Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre somnul obișnuit.
14Atunci Isus le‑a spus deschis:
– Lazăr a murit. 15Și Mă bucur pentru voi că n‑am fost acolo, ca să credeți. Dar să mergem la el!
16Atunci Toma, căruia i se zicea „Didymos“16 Atât Toma (aramaică și ebraică), cât și Didymos (greacă), înseamnă Geamăn., le‑a zis celorlalți ucenici:
– Să mergem și noi să murim împreună cu El!
Isus, învierea și viața
17Când a ajuns Isus, a aflat că Lazăr era deja de patru zile17 Iudeii din sec. I d.Cr. credeau că sufletul rămâne lângă decedat timp de trei zile după moarte, în cele trei zile existând speranța reîntoarcerii în trup, iar după cele trei zile nemaiexistând nicio speranță. în mormânt. 18Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii18 O stadie (gr.: stadios) măsura aproximativ 185 m; 15 stadii erau aproximativ 3 km., 19și mulți dintre iudei veniseră la Marta și la Maria ca să le mângâie pentru moartea fratelui lor. 20Când a auzit Marta că vine Isus, s‑a dus să‑L întâmpine. Maria însă ședea în casă.
21Marta I‑a zis lui Isus:
– Doamne, dacă ai fi fost aici, n‑ar fi murit fratele meu! 22Dar chiar și acum știu că orice‑I vei cere lui Dumnezeu, Dumnezeu Îți va da!
23Isus i‑a zis:
– Fratele tău va învia.
24Marta I‑a răspuns:
– Știu că va învia la învierea din ziua de pe urmă.
25Isus i‑a zis:
– Eu sunt Învierea și Viața. Cel ce crede în Mine va trăi chiar dacă moare. 26Și oricine trăiește și crede în Mine în veci nu va muri. Crezi lucrul acesta?
27Ea I‑a răspuns:
– Da, Doamne, cred că Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel Care urma să vină în lume.
28Și zicând aceasta, s‑a dus și a chemat‑o pe Maria, sora ei, spunându‑i în șoaptă: „A sosit Învățătorul și te cheamă!“ 29Cum a auzit aceasta, Maria s‑a ridicat repede și s‑a dus la El. 30Isus încă nu intrase în sat, ci era tot în locul unde‑L întâmpinase Marta. 31Atunci iudeii care erau cu ea în casă și o mângâiau, când au văzut că Maria se ridică repede și iese, au urmat‑o, crezând că se duce la mormânt, ca să plângă acolo.
32Maria, când a ajuns unde era Isus și L‑a văzut, a căzut la picioarele Lui, zicându‑I:
– Doamne, dacă ai fi fost aici, n‑ar fi murit fratele meu!
33Isus, când a văzut‑o plângând, pe ea și pe iudeii care veniseră cu ea, S‑a înfiorat33, 38 Sau: a fost cuprins de indignare. în duh și S‑a tulburat.
34El a întrebat:
– Unde l‑ați pus?
Ei I‑au răspuns:
– Doamne, vino și vezi!
35Lui Isus I‑au dat lacrimile.35 Termenul grecesc exprimă un plâns tăcut, un suspin, spre deosebire de cel care se referă la plânsul Mariei și al iudeilor, care exprimă un plâns zgomotos, un vaiet. 36Atunci iudeii au zis: „Iată cât de mult îl iubea!“ 37Însă unii dintre ei ziceau: „El, Care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici acesta să nu moară?“
Învierea lui Lazăr
38Isus S‑a înfiorat din nou în Sine și S‑a dus la mormânt. Mormântul era o peșteră la intrarea căreia fusese pusă o piatră.
39Isus a zis:
– Dați piatra la o parte!
Marta, sora celui mort, I‑a zis:
– Doamne, deja miroase urât, căci este mort de patru zile!
40Isus i‑a zis:
– Nu ți‑am spus că, dacă crezi, vei vedea slava lui Dumnezeu?
41Au dat deci piatra la o parte. Isus Și‑a ridicat ochii și a zis: „Tată, Îți mulțumesc că M‑ai ascultat41-42 Sau: că M‑ai auzit.! 42Știam că întotdeauna Mă asculți, dar am spus aceasta de dragul mulțimii care stă împrejur, ca să creadă că Tu M‑ai trimis.“ 43După ce a spus acestea, a strigat cu glas tare: „Lazăr, vino afară!“ 44Cel ce murise a ieșit cu picioarele și mâinile legate cu fâșii de pânză și cu fața înfășurată într‑un ștergar.
Isus le‑a zis:
– Dezlegați‑l și lăsați‑l să meargă!
Uneltire împotriva lui Isus
(Mt. 26:1-5; Mc. 14:1-2; Lc. 22:1-2)
45Mulți dintre iudeii care au venit la Maria și au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El. 46Dar unii dintre ei s‑au dus la farisei și le‑au spus ce făcuse Isus.
47Conducătorii preoților și fariseii au adunat Sinedriul47 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). În cazul de față se face referire, probabil, la curtea supremă de justiție. și au zis:
– Ce facem? Omul Acesta face multe semne. 48Dacă‑L lăsăm să continue așa, toți vor crede în El și vor veni romanii și ne vor nimici atât locul48 Cu referire la Templu sau la Ierusalim., cât și neamul.
49Însă unul dintre ei, Caiafa49 Mare preot între anii 18–36 d.Cr., care era mare preot în anul acela, le‑a zis:
– Voi nu știți nimic, 50nici nu vă gândiți50 Sau: nici nu considerați. că este mai de folos pentru voi să moară un singur om pentru popor și să nu piară întregul neam.
51Dar nu a spus lucrul acesta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profețit că Isus urma să moară pentru neam 52și nu numai pentru neam, ci și ca să‑i adune laolaltă52 Lit.: să‑i adune într-unul singur. pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53Așadar, din ziua aceea s‑au hotărât să‑L omoare.
54Drept urmare, Isus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în regiunea din apropierea pustiei, într‑o cetate numită Efraim, și a rămas acolo cu ucenicii.
55Paștele iudeilor era aproape și mulți din ținutul acela se suiau la Ierusalim înainte de Paște ca să se curățească. 56Ei Îl căutau pe Isus și‑și spuneau unii altora, în timp ce stăteau în Templu: „Ce credeți? Nu va veni deloc la sărbătoare?“ 57Dar conducătorii preoților și fariseii dăduseră porunci ca, dacă cineva știe unde este, să le dea de știre, astfel încât să‑L poată aresta.
