Ebirabula n’Ebigumya
112:1 Mat 16:6, 11, 12; Mak 8:15Mu kiseera ekyo ekibiina ky’abantu bangi nnyo, ne bakuŋŋaana n’okulinnyaganako ne balinnyaganako. Awo Yesu n’akyukira abayigirizwa be, n’abalabula ng’agamba nti, “Mwekuume ekizimbulukusa bwe bannanfuusi bw’Abafalisaayo. 212:2 Mak 4:22; Luk 8:17Tewali ekyakisibwa ekitalimanyibwa, newaakubadde ekyakwekebwa ekitalizuulibwa. 3Noolwekyo bye mwogeredde mu kizikiza biriwulirwa mu musana, n’ebyo bye mwogedde mu kaama, nga muli mu kisenge n’enzigi nga nzigale, bigenda kulangirirwa ku busolya bw’ennyumba.
412:4 Yk 15:14, 15“Kaakano mikwano gyange, temubatyanga abo abatta omubiri, naye ne batabaako kirala kye bayinza kukola. 512:5 Beb 10:31Naye nzija kubalaga gwe musaanidde okutya. Mutyenga oyo alina obuyinza okutta ate n’okusuula mu ggeyeena. Weewaawo mbagamba nti oyo gwe musaanye okutyanga. 6Enkazaluggya ettaano tezigula sente bbiri zokka? Naye Katonda tazeerabira wadde emu bw’eti. 712:7 a Mat 10:30 b Mat 12:12Era amanyi enviiri eziri ku mutwe gwo nga bwe zenkana obungi. Temutya kubanga mmwe muli ba muwendo nnyo okusinga enkazaluggya ennyingi.
812:8 Luk 15:10“Era mbategeeza nti buli anjatula mu maaso g’abantu, n’Omwana w’Omuntu, alimwatula mu maaso ga bamalayika ba Katonda. 912:9 Mak 8:38; 2Ti 2:12Naye oyo anneegaanira mu maaso g’abantu, n’Omwana w’Omuntu alimwegaanira mu maaso ga bamalayika ba Katonda. 1012:10 a Mat 8:20 b Mat 12:31, 32; Mak 3:28-29; 1Yk 5:16Na buli muntu alyogera ekigambo ku Mwana w’Omuntu alisonyiyibwa, naye oyo alivvoola Mwoyo Mutukuvu tagenda kusonyiyibwa.
1112:11 Mat 10:17, 19; Mak 13:11; Luk 21:12, 14“Bwe banaabatwalanga mu makuŋŋaaniro, ne mu maaso g’abafuzi ne mu b’obuyinza temweraliikiriranga kye mulyogera mu kuwoza, 1212:12 Kuv 4:12; Mat 10:20; Mak 13:11; Luk 21:15kubanga Mwoyo Mutukuvu agenda kubawa eky’okwogera mu kiseera ekyo kyennyini.”
13Awo omuntu omu mu kibiina n’avaayo n’agamba Yesu nti, “Omuyigiriza, gamba muganda wange angabanyize ku by’obusika bwaffe.”
14Naye Yesu n’amuddamu nti, “Owange, ani eyanfuula omulamuzi wammwe oba ow’okubamaliranga empaka zammwe?” 1512:15 Yob 20:20; 31:24; Zab 62:10N’abagamba nti, “Mwekuume! Temululunkananga. Kubanga obulamu bw’omuntu tebugererwa ku bugagga bw’abeera nabwo.”
16Awo n’abagerera olugero luno nti, “Waaliwo omusajja omugagga eyalina ennimiro n’abaza ebibala bingi. 17N’alowooza munda mu ye ng’agamba nti, ‘Nnaakola ntya? Kubanga sirina we nnaakuŋŋaanyiza bibala byange?’
18“Kwe kugamba nti, ‘Ntegedde kye nnaakola, nzija kumenyawo amawanika gange gano, nzimbewo agasingako obunene! Omwo mwe nnaakuŋŋaanyiza ebibala byange byonna n’ebintu byange. 19Era nzija kugamba emmeeme yange nti, “Emmeeme, weeterekedde bingi mu mawanika go okukuyisa mu myaka mingi egijja. Wummula, olye, onywe era weesanyuse!” ’
2012:20 a Yer 17:11; Luk 11:40 b Yob 27:8 c Zab 39:6; 49:10“Naye Katonda n’amugamba nti, ‘Musirusiru ggwe! Ekiro kino emmeeme yo eneekuggibwako. Kale ebyo bye weetegekedde binaaba by’ani?’
2112:21 nny 33“Bwe kityo bwe kiriba eri buli muntu eyeeterekera, so nga mwavu eri Katonda.”
Temweraliikiriranga
22Awo Yesu n’agamba abayigirizwa be nti, “Noolwekyo mbagamba nti, Temweraliikiriranga bya bulamu bwammwe oba mmere gye munaalya oba engoye ez’okwambala. 23Kubanga omwoyo gusinga wala emmere n’omubiri gusinga ebyambalo. 2412:24 Yob 38:41; Zab 147:9Mulowooze ku namuŋŋoona, tezisiga so tezikungula, era tezirina na mawanika mwe zitereka mmere yaazo, naye Katonda aziriisa. Naye mmwe muli ba muwendo nnyo okukira ennyonyi ezo! 25Ani ku mmwe bwe yeeraliikirira, ayinza okwongerayo obulamu bwe akatundu n’akamu? 26Obanga temusobola kukola kantu katono ng’ako, kale kikugasa ki okweraliikirira ebintu ebirala?
2712:27 1Bk 10:4-7“Mutunuulire amalanga bwe gakula! Tegategana wadde okulanga ewuzi z’engoye, naye mbategeeza nti ne Sulemaani mu kitiibwa kye kyonna teyagenkana mu kwambala. 2812:28 Mat 6:30Kale, obanga Katonda ayambaza bw’atyo omuddo ogw’omu nsiko, ogw’ekiseera obuseera ogubaawo leero ate enkeera ne gwokebwa mu kyoto, naye ate talisingawo nnyo okwambaza mmwe ab’okukkiriza okutono! 29Temunoonyanga kye munaalya oba kye munaanywa, era temweraliikiriranga n’akatono. 3012:30 a Luk 6:36 b Mat 6:8Kubanga ebintu ebyo byonna amawanga ge biyaayaanira, naye Kitammwe amanyi nga mubyetaaga. 3112:31 a Mat 3:2 b Mat 19:29Naye munoonye obwakabaka bwe, n’ebintu ebyo mulibyongerwako.
3212:32 a Mat 14:27 b Mat 25:34“Temutya, mmwe ekisibo ekitono, kubanga Kitammwe asiimye okubawa obwakabaka. 3312:33 a Mat 19:21; Bik 2:45 b Mat 6:20 c Yak 5:2Mutunde ebintu byammwe, ensimbi ze muggyamu muzigabire abo abeetaaga, mwetungire ensawo ezitakaddiwa era mweterekere mu ggulu mu tterekero eritaggwaamu bintu, omubbi gy’atasembera wadde ennyenje gye zitayonoonera. 3412:34 Mat 6:21Kubanga obugagga bwo gye buli, n’omutima gwo gye gunaabeeranga.
35“Mube beetegefu olw’obuweereza, era mukuume ettabaaza zammwe nga zaaka. 36Mube ng’abasajja abalindirira mukama waabwe; bw’akomawo okuva mu mbaga y’obugole, n’akonkona banguwa okumuggulirawo oluggi. 3712:37 a Mat 24:42, 46; 25:13 b Mat 20:28Balina omukisa abaddu abo, mukama waabwe baalisanga nga batunula. Ddala ddala mbagamba nti, agenda kwambala atuuze abaddu abo ku mmeeza abagabule. 38Balina omukisa abo, bw’alijja mu kisisimuka ekyokusatu, baalisanga nga batunula.
3912:39 Mat 6:19; 1Bs 5:2; 2Pe 3:10; Kub 3:3; 16:15“Naye mutegeere kino: singa ssemaka amanya essaawa omubbi w’anaayingirira okumenya ennyumba ye, teyandiganyizza mubbi kumuyingirira. 4012:40 Mak 13:33; Luk 21:36Noolwekyo mubeere beetegefu. Kubanga Omwana w’Omuntu, ajjira mu kiseera kye mutamulowoolezaamu.”
41Awo Peetero n’amubuuza nti, “Mukama waffe, olugero luno olugeredde ffe, oba bonna?”
4212:42 Luk 7:13Mukama waffe n’addamu nti, “Omuweereza oyo omwesigwa era ow’amagezi ye aluwa mukama we gw’alikwasa obuvunaanyizibwa obw’okulabirira abaweereza be n’okugaba emmere mu kiseera ekituufu? 43Alina omukisa mukama we bw’alikomawo gw’alisanga ng’atuukiriza bulungi emirimu gye. 44Ddala ddala mbagamba nti mukama we alimukwasa okulabirira ebintu bye byonna. 45Naye singa omuddu oyo alowooza mu mutima gwe nti, ‘Mukama wange ajja kulwawo okudda,’ n’adda ku baweereza banne, n’abakuba, n’ebiseera bye n’abimala mu kulya ne mu kunywa ne mu kutamiira, 4612:46 nny 40mukama we agenda kudda mu kiseera ky’atamusuubira, amubonereze, era amusuule eyo abatakkiriza gye bali.
4712:47 Ma 25:2“Omuweereza oyo eyamanya mukama we by’ayagala akole, kyokka ye n’atabikola agenda kuweebwa ekibonerezo kinene. 4812:48 Lv 5:17; Kbl 15:27-30Naye ataamanya n’akola ebisaanidde okumukubya alikubwa kitono. Oyo aweebwa ebingi alisuubirwamu bingi, n’oyo gwe basigira ebingi, alivunaanyizibwa bingi okusingawo.
49“Najja kuleeta muliro ku nsi, era kyandibadde kirungi singa gukoledde! 5012:50 a Mak 10:38 b Yk 19:30Nninayo okubatizibwa kwe ndibatizibwa, naye nzija kuba mu nnaku nnyingi nga tekunnaba kutuukirizibwa! 51Mulowooza nti najja kuleeta mirembe ku nsi? Mbategeeza nti sajja kuleeta mirembe wabula okwawukana. 52Okuva kaakano amaka gajjanga kwawukanamu, ag’abantu abataano, abasatu ku bo nga bawakanya ababiri, n’ababiri nga bawakanya abasatu. 5312:53 Mi 7:6; Mat 10:21Kitaawe w’omwana alyawukana ne mutabani we, n’omwana n’ayawukana ne kitaawe, ne nnyina w’omwana alyawukana ne muwala we n’omuwala n’ayawukana ne nnyina, ne nnyazaala balyawukana ne muka mwana we ne muka mwana n’ayawukana ne nnyazaala we.”
Okunnyonnyola Ebiriwo
5412:54 Mat 16:2Awo Yesu n’akyukira ekibiina n’abagamba nti, “Bwe mulaba ebire nga byekuluumulula ebugwanjuba, amangwago mugamba nti, ‘Enkuba egenda kutonnya,’ era n’etonnya. 55Ate empewo bw’ekunta ng’eva ku bukiikaddyo, mugamba nti, ‘Leero akasana kajja kwaka nnyo,’ era bwe kiba. 5612:56 Mat 16:3Bannanfuusi mmwe! Musobola bulungi okunnyonnyola obubonero obuli ku nsi ne mu bbanga, muyinza mutya obutamanya obubonero obw’omu kiseera kino?
57“Lwaki temwesalirawo ekyo kye mulaba nga kituufu? 5812:58 Mat 5:25Bw’obanga ogenda n’akuwawaabira mu mbuga z’amateeka, gezaako okumusaba ensonga zammwe muzimalire mu kkubo nga tezinnatuuka wa mulamuzi, talwa kukutwala wa mulamuzi, n’omulamuzi n’akuwaayo eri omuserikale, n’omuserikale n’akusibira mu kkomera. 5912:59 Mat 5:26; Mak 12:42Kubanga nkutegeeza nti togenda kuvaayo okutuusa nga ne sente esembayo omaze okugisasula.”
Ipocrizia fariseilor
(Mt. 10:26-27)
1Între timp, mulțimea s‑a adunat cu zecile de mii, astfel că se călcau în picioare unii pe alții. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi:
– Păziți‑vă pe voi înșivă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! 2Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut. 3De aceea, orice ați spus în întuneric, va fi auzit la lumină, și orice ați șoptit la ureche, în odăițe3 Cu referire la o încăpere izolată din casă, care nu avea de obicei nicio fereastră cu deschidere în exterior; era locul cel mai tainic din casă. Termenul mai poate avea și sensul de cămară, magazie (vezi 12:24), locul unde erau ținute lucrurile de valoare., va fi proclamat de pe acoperișuri.
Teamă de Dumnezeu, nu de oameni
(Mt. 10:28-33; 12:31-32; Mc. 3:28-29)
4Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic. 5Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți‑vă de Cel Care, după uciderea trupului, are autoritatea de a arunca în Gheenă5 Gr.: gheenna, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: ghe‑hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde în vremea lui Ahaz și Manase îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), aceasta ajungând ulterior un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale.. Da, vă spun, de Acela să vă temeți! 6Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni6 Lat.: as, monedă romană de bronz, care valora a 16-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41).? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! 7Chiar și firele de păr din capul vostru, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii.
8Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9Însă cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.
11Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi în apărarea voastră sau ce veți spune, 12pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.
Pilda bogatului nesăbuit
13Cineva din mulțime I‑a zis:
– Învățătorule, spune‑i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!
14Dar Isus i‑a răspuns:
– Omule, cine M‑a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi?!
15Apoi le‑a zis:
– Fiți atenți și păziți‑vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui!
16Și le‑a spus o pildă:
– Ogorul unui om bogat rodise din belșug. 17El se gândea în sine însuși și zicea: „Ce să fac, pentru că nu mai am unde să‑mi depozitez roadele?!“
18Atunci a zis: „Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele. 19Apoi voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește‑te, mănâncă, bea și înveselește‑te!»“
20Dar Dumnezeu i‑a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le‑ai pregătit, ale cui vor fi?!“ 21Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu!
Despre îngrijorări
(Mt. 6:25-34)
22Apoi le‑a zis ucenicilor Săi:
– De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața22 Sau: sufletul. voastră, gândindu‑vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu‑vă cu ce vă veți îmbrăca! 23Căci viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. 24Uitați‑vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările!? 25Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându‑se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui25 Vezi și Ps. 39:5, acolo unde durata vieții este „măsurată“ cu ajutorul unui lat de palmă. Sau un cot la înălțimea lui.?! 26Prin urmare, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte?!
27Uitați‑vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu se ostenesc, nici nu torc27 Unele mss conțin: nici nu torc, nici nu țes.. Și totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul dintre ei! 28Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor!?
29Și voi deci, nu căutați ce să mâncați și ce să beți, și nu fiți îngrijorați, 30căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. 31Căutați în schimb Împărăția lui Dumnezeu31 Unele mss conțin: Împărăția Lui. și vi se vor da și acestea.
32Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția! 33Vindeți‑vă bunurile și dați milostenie. Faceți‑vă rost de săculeți33 Cu referire la săculeții în care se țineau banii. care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia n‑o distruge. 34Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Îndemn la veghere
(Mt. 24:45-51)
35Coapsele să vă fie încinse, iar candelele aprinse. 36Să fiți și voi asemenea oamenilor care își așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să‑i deschidă imediat atunci când va veni și va bate la ușă. 37Fericiți sunt robii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se așeze la masă și se va apropia să le slujească! 38Fie că vine la a doua strajă38 Între orele 21:00–24:00. Evreii au împrumutat de la romani împărțirea nopții în 4 străji a câte 3 ore. În VT noaptea era împărțită în 3 străji a câte 4 ore (apus–22:00; 22:00–2:00; 2:00–răsărit). din noapte, fie că vine la a treia strajă38 Între orele 24:00–3:00., fericiți sunt aceia pe care‑i va găsi astfel! 39Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști la ce oră vine hoțul, ar veghea și n‑ar lăsa să i se spargă casa. 40Și voi deci, fiți pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.
Robul credincios și înțelept
(Mt. 25:1-13; Mc. 13:33-37)
41Petru L‑a întrebat:
– Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?
42Domnul a răspuns:
– Cine este deci administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalți slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp? 43Fericit este robul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 44Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 45Dar, dacă robul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ și începe să‑i bată pe slujitori și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46stăpânul acelui rob va veni într‑o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n‑o știe. El îl va tăia în două46 Posibil o hiperbolă care transmite ideea de pedeapsă foarte aspră. și‑i va hotărî partea la un loc cu necredincioșii.
47Robul acela, care știe voia stăpânului său și nu se pregătește sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri. 48Iar cel ce nu știe, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puține lovituri. Cui i s‑a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s‑a încredințat mult, i se va cere și mai mult.
Nu pacea, ci dezbinarea
(Mt. 10:34-36)
49Eu am venit să arunc foc pe pământ și cât aș vrea ca focul să fi fost deja aprins! 50Am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de apăsat sunt până când acesta este îndeplinit! 51Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare. 52Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într‑o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului,
iar fiul împotriva tatălui,
mama împotriva fiicei,
iar fiica împotriva mamei,
soacra împotriva nurorii ei,
iar nora împotriva soacrei.
Înțelegând vremurile
(Mt. 16:2-3; 5:25-26)
54Apoi le‑a mai zis mulțimilor:
– Când vedeți un nor ridicându‑se la apus, ziceți imediat: „Vine ploaia.54 În Israel, norii de ploaie vin dinspre vest.“ Și așa se întâmplă. 55Iar când vântul suflă din sud, ziceți: „Va fi arșiță.“ Și așa se întâmplă. 56Ipocriților! Fața cerului și a pământului știți s‑o deosebiți, dar vremea aceasta cum de nu știți s‑o deosebiți?
57Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept? 58În timp ce te duci cu acuzatorul tău la conducător, dă‑ți silința pe drum să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofițerului, iar ofițerul să te arunce în închisoare! 59Îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul lepton59 Un lepton (monedă grecească din cupru) era jumătate de codrant (pentru valoarea codrantului, vezi nota din Mt. 5:26) și a 128-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41).!
