Ekiwandiiko ku Kisenge
15:1 Es 1:3Kabaka Berusazza n’agabula embaga nnene eri abakungu be lukumi, ne banywa omwenge naye. 25:2 a 2Bk 24:13; Yer 52:19 b Es 1:7; Dan 1:2Awo Berusazza, yali ng’anywa omwenge, n’atumya ebikompe ebya zaabu n’ebya ffeeza, Nebukadduneeza kitaawe bye yaggya mu yeekaalu mu Yerusaalemi, ye n’abakungu be, n’abakyala be n’abazaana be babinyweremu. 3Era ne baleeta ebikompe ebya zaabu n’ebya ffeeza ebyaggyibwa mu yeekaalu ya Katonda mu Yerusaalemi, kabaka n’abakungu be, n’abakyala be n’abazaana be ne babinyweramu. 45:4 Zab 135:15-18; Kbk 2:19; Kub 9:20Ne banywa omwenge ne batandika okutendereza bakatonda aba zaabu n’aba ffeeza, n’ab’ebikomo, n’ab’ekyuma, n’ab’emiti n’ab’amayinja.
5Mu kiseera ekyo ne walabika engalo z’omukono gw’omuntu ne ziwandiika ku kisenge okuliraana ettaala mu lubiri lwa kabaka; kabaka n’alaba ekibatu ky’omukono nga kiwandiika. 65:6 a Dan 4:5 b Ez 7:17Entunula ye n’ekyuka, n’atya nnyo, n’amaviivi ge ne gakubagana n’amagulu ge ne galemererwa okumuwanirira.
75:7 a Is 44:25 b Dan 4:6-7 c Lub 41:42 d Dan 2:5-6, 48; 6:2-3Kabaka n’alagira mu ddoboozi ery’omwanguka baleete abafumu, n’Abakaludaaya, n’abalaguzi. Kabaka n’agamba abasajja abagezigezi abo ab’e Babulooni nti, “Omuntu yenna anaasoma ekiwandiiko ekyo, n’antegeeza amakulu gaakyo, alyambazibwa engoye ez’effulungu era alyambazibwa omukuufu ogwa zaabu mu bulago, era aliba mukulu owa waggulu ow’ekifo ekyokusatu mu bwakabaka.”
85:8 Dan 2:10, 27Awo abasajja ba kabaka abagezigezi bonna ne bajja, naye ne balemwa okusoma ekiwandiiko ekyo newaakubadde okutegeeza kabaka amakulu gaakyo. 95:9 Is 21:4Kabaka Berusazza ne yeeyongera nnyo okweraliikirira, n’entunula ye ne yeeyongera okukyuka; n’abakungu be amagezi ne gababula.
105:10 Dan 3:9Awo muka kabaka bwe yawulira ebigambo ebyatuuka ku kabaka n’abakungu be, n’agenda mu kisenge ekinene embaga mwe yali n’ayogera nti, “Ayi kabaka, owangaale! Leka kweraliikirira, so tokeŋŋentererwa. 115:11 a Dan 4:8-9, 19 b nny 14; Dan 1:17 c Dan 2:47-48Waliwo omusajja mu bwakabaka bwo alimu omwoyo gwa bakatonda abatukuvu. Mu mirembe gya kitaawo yasangibwa okuba n’okutegeera, n’amagezi, ng’aga bakatonda, era Kabaka Nebukadduneeza kitaawo, n’amufuula omukulu w’abasawo, n’abafumu, n’Abakaludaaya, n’abalaguzi. 125:12 a Dan 1:7 b nny 14-16; Dan 6:3Omusajja oyo Danyeri, kabaka gwe yatuuma Berutesazza, yasangibwa ng’alina omwoyo ogw’okutegeera, n’okumanya, n’okulootolola ebirooto, n’okubikkula ebigambo eby’ekyama, n’okutta ebibuuzo ebizibu ennyo. Kale Danyeri ayitibwe, anaakutegeeza amakulu g’ekiwandiiko.”
135:13 Dan 6:13Awo Danyeri n’aleetebwa mu maaso ga kabaka, kabaka n’amubuuza nti, “Ggwe Danyeri, omu ku abo abaaleetebwa kabaka kitange mu buwaŋŋanguse okuva mu Yuda? 14Bantegeezezza ng’omwoyo wa bakatonda abatukuvu ali mu ggwe, era olaba ebitalabibwa bantu abaabulijjo, otegeera era oli w’amagezi amasukkirivu. 15Abasajja abagezigezi, n’abafumu baaleeteddwa mu maaso gange basome ekiwandiiko ekyo era bantegeeze n’amakulu gaakyo, naye balemeddwa okukinnyonnyola. 16Naye ntegeezeddwa, ng’oyinza okunnyonnyola amakulu g’ebigambo ebizibu. Kaakano bw’ononsomera ekiwandiiko ekyo, era n’ontegeeza n’amakulu gaakyo, onooyambazibwa engoye ez’effulungu n’omukuufu ogwa zaabu mu bulago, era oliba mukulu owookusatu mu bwakabaka.”
175:17 2Bk 5:16Awo Danyeri n’addamu kabaka nti, “Ebirabo byo byeterekere, n’empeera yo ogiwe omuntu omulala. Naye nzija kukusomera ekiwandiiko era nkutegeeze n’amakulu gaakyo.
185:18 Yer 27:7; Dan 2:37-38“Katonda Ali Waggulu Ennyo yawa Nebukadduneeza kitaawo obwakabaka, n’obuyinza, n’ekitiibwa n’obukulu, ayi kabaka; 195:19 Dan 2:12-13; 3:6era olw’obuyinza bwe yamuwa, abantu bonna n’amawanga gonna n’abantu ab’ennimi zonna baamutyanga era ne bakankana mu maaso ge. Abo kabaka be yayagalanga battibwe, battibwanga; n’abo be yasonyiwanga, baasonyiyibwanga; n’abo be yayagalanga okugulumiza bagulumizibwanga, n’abo be yayagalanga okutoowaza, baatoowazibwanga. 205:20 a Dan 4:30 b Yer 13:18 c Yob 40:12; Is 14:13-15Naye omutima gwe bwe gwegulumiza ne gukakanyala olw’amalala ge, yaggyibwa ku ntebe ye ey’obwakabaka, n’ekitiibwa kye ne kimuggyibwako. 215:21 a Ez 17:24 b Dan 4:16-17, 35N’agobebwa mu bantu, n’ebirowoozo bye ne biwaanyisibwa n’aba ng’ensolo ey’omu nsiko, n’abeera wamu n’endogoyi ez’omu nsiko, n’alya omuddo ng’ente, n’omubiri gwe ne gutoba omusulo ogw’eggulu, okutuusa lwe yategeera nga Katonda Ali Waggulu Ennyo, y’afuga obwakabaka bw’abantu, era y’ateekawo buli gw’asiima.
225:22 Kuv 10:3; 2By 33:23“Naye ggwe mutabani we, Berusazza, teweetoowazizza mu mutima newaakubadde ng’ebyo byonna wabimanya. 235:23 a Yer 50:29 b Zab 115:4-8; Kbk 2:19 c Yob 12:10 d Yob 31:4; Yer 10:23Weegulumizizza eri Mukama w’eggulu; ebikompe ebyaggyibwa mu yeekaalu ye, obitumizzaayo; era ggwe, n’abakungu bo, n’abakyala bo, n’abazaana bo mubinywereddemu omwenge, n’oluvannyuma ne mutandika okutendereza bakatonda aba ffeeza, n’aba zaabu, n’ab’ebikomo, n’ab’ebyuma, n’ab’emiti, n’ab’amayinja abatayinza kulaba newaakubadde okuwulira newaakubadde okutegeera. Naye Katonda oyo alina omukka gwo mu ngalo ze, era amanyi engeri zo zonna, tomugulumizizza. 24Kale kyeyavudde akusindikira omukono ogwawandiise ebigambo ebyo.
25“Era ebigambo ebyawandiikiddwa bye bino nti:
Mene, Mene, Tekel, Ufarsin.
265:26 a Yer 27:7 b Is 13:6“N’amakulu gaabyo ge gano:
“Mene:5:26 MENE kiyinza okutegeeza nti kubalibwa Katonda akendezezza ennaku z’obwakabaka bwo era abukomezza.
275:27 Zab 62:9“Tekel:5:27 TEKEL kiyinza okutegeeza nti kupimibwa ku minzaani Opimiddwa ku minzaani, era osangiddwa ng’obulako;
285:28 a Is 13:17 b Dan 6:28“Peres:5:28 PERES kiyinza okutegeeza nti kugabanyaamu Obwakabaka bwo bugabanyiziddwamu, era buweereddwa Abameedi n’Abaperusi.”
29Awo amangwago Berusazza n’alagira Danyeri ayambazibwe engoye ez’effulungu, era bamwambaze omukuufu ogwa zaabu, era n’ekiragiro ne kiyita nga bw’ali omukulembeze owookusatu mu bwakabaka.
305:30 a nny 1 b Is 21:9; Yer 51:31Ekiro ekyo Berusazza kabaka w’Abakaludaaya n’attibwa. 315:31 a Dan 6:1; 9:1 b Dan 5:31 c Es 1:1Daliyo Omumeedi n’alya obwakabaka nga wa myaka nkaaga mu ebiri.
Scrierea de pe zid și interpretarea ei
1Împăratul Belșațar a dat un ospăț mare celor o mie de nobili ai săi și a băut vin împreună cu ei. 2În cheful vinului, Belșațar a poruncit să fie aduse vasele de aur și de argint pe care tatăl2, 11, 13 Termenul aramaic poate însemna și strămoș sau predecesor; Belșațar (556–539 î.Cr.) era fiul lui Nabonidus, fiind în același timp co‑regent cu tatăl său pe tronul Babilonului. său, Nebucadnețar, le luase din Templul2 Ebr.: hekal, termen ebraic diferit de cel care a fost tradus cu Casă (bait) [peste tot în carte]. de la Ierusalim, pentru ca împăratul să bea din ele împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale. 3Așadar, au adus vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și împăratul împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale au băut din ele. 4Au băut vin și i‑au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de bronz, de fier, de lemn și de piatră.
5Chiar în clipa aceea au apărut degetele unei mâini de om care scria în fața sfeșnicului, pe tencuiala peretelui din palatul împărătesc. Împăratul a văzut palma mâinii care scria. 6Atunci împăratul a pălit la față și gândurile l‑au îngrozit atât de tare, încât i‑au slăbit încheieturile coapselor, iar genunchii i s‑au izbit unul de altul.
7Împăratul a strigat cu glas tare să fie aduși descântătorii, astrologii7, 11 Vezi nota de la 2:2. și ghicitorii. Împăratul le‑a zis înțelepților Babilonului astfel: „Oricine va citi scrierea aceasta și‑mi va spune interpretarea ei, va fi îmbrăcat în purpură, va avea un lanț de aur la gât și va fi al treilea la conducerea împărăției.7, 16, 29 Vezi nota de la 5:2.“
8Au intrat toți înțelepții Babilonului, dar nu au putut nici să citească scrierea și nici să facă cunoscută împăratului interpretarea ei. 9Atunci împăratul Belșațar s‑a îngrozit și mai tare, a pălit la față, iar nobilii au rămas înmărmuriți.
10Împărăteasa10 Sau: Împărăteasa mamă., la auzul cuvintelor împăratului și ale nobililor lui, a intrat în sala de ospăț și a zis: „Să trăiești veșnic, împărate! Să nu te înspăimânte gândurile tale și să nu pălești la față! 11Există în împărăția ta un om care are în el duhul sfinților dumnezei și despre care, în zilele tatălui tău, s‑a descoperit că are lumină, agerime și o înțelepciune ca înțelepciunea dumnezeilor. Împăratul Nebucadnețar, tatăl tău, l‑a pus căpetenie peste magicieni, peste descântători, peste astrologi și peste ghicitori, 12deoarece s‑au găsit în el, adică în Daniel – numit de împărat și Beltșațar – un duh deosebit, știință și agerime în interpretarea viselor, în deslușirea enigmelor și în dezlegarea lucrurilor încâlcite. Acum dar, să fie chemat Daniel și el îți va spune interpretarea!“
13Daniel a fost adus înaintea împăratului, iar acesta l‑a întrebat pe Daniel:
– Tu ești acel Daniel, unul dintre exilații lui Iuda pe care i‑a adus aici din Iuda tatăl meu, împăratul? 14Am auzit că ai în tine duhul dumnezeilor și că s‑a găsit în tine lumină, agerime și înțelepciune deosebită. 15Până acum au fost aduși înaintea mea înțelepți și descântători, ca să citească scrierea aceasta și să‑mi facă cunoscută interpretarea ei, dar nu au putut să‑mi spună interpretarea cuvintelor. 16Despre tine însă am auzit că poți să dai interpretări și să dezlegi lucrurile încâlcite. Acum, dacă vei putea să citești scrierea și să‑mi faci cunoscută interpretarea ei, vei fi îmbrăcat în purpură, vei avea un lanț de aur la gât și vei fi al treilea la conducerea împărăției.
17Daniel i‑a răspuns împăratului:
– Păstrează‑ți darurile pentru tine și dă altuia răsplătirile tale! Totuși, voi citi împăratului scrierea și‑i voi face cunoscută interpretarea.
18Împărate, Dumnezeul cel Preaînalt îi dăduse tatălui tău, Nebucadnețar, o împărăție, măreție, onoare și faimă, 19iar din cauza măreției pe care i‑o dăduse, toate popoarele, neamurile și oamenii de orice limbă tremurau și se temeau de el, căci împăratul omora pe cine voia și lăsa în viață pe cine voia, înălța pe cine voia și smerea pe cine voia. 20Dar, când i s‑a îngâmfat inima și i s‑a împietrit duhul până la mândrie, a fost dat jos de pe tronul împărăției sale și i‑a fost luată gloria. 21A fost izgonit dintre oameni, inima lui a devenit ca a fiarelor și a locuit la un loc cu măgarii sălbatici. L‑au hrănit cu iarbă ca pe boi, iar trupul i‑a fost udat de roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că El o dă cui vrea.
22Dar tu, Belșațar, fiul22 Sau: descendent, succesor. lui, nu ți‑ai smerit inima, cu toate că ai știut toate acestea, 23ci te‑ai înălțat împotriva Domnului cerurilor. Vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta, iar tu, împreună cu nobilii tăi, cu soțiile tale și cu țiitoarele tale, ați băut vin din ele. Ai lăudat dumnezeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn și de piatră, care nici nu văd, nici nu aud și nici nu pricep, în loc să‑L slăvești pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta și toate căile tale. 24De aceea a trimis El palma acestei mâini pentru a fi scrisă inscripția aceasta.
25Inscripția care a fost scrisă este următoarea: „Mene, Mene, Techel, Uparsin25 Uparsin înseamnă și Parsin.“. 26Iată care este interpretarea acestor cuvinte:
„Mene“26 Mene poate însemna numărat sau o unitate de măsură, mina (vezi nota de la Eze. 45:12). înseamnă că Dumnezeu a numărat zilele domniei tale și i‑a pus capăt;
27„Techel“27 Techel poate însemna cântărit sau o unitate de măsură, șechel (aproximativ 12 gr). înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă și ai fost găsit ușor27 Sau: necorespunzător, deficient.;
28„Peres“28 Peres (singularul lui parsin) poate însemna împărțit sau Persia, sau poate însemna o jumătate de mină sau o jumătate de șechel; probabil joc de cuvinte intenționat. înseamnă că împărăția ta a fost împărțită în două și dată mezilor și perșilor.
29De îndată Belșațar a dat poruncă și l‑au îmbrăcat pe Daniel în purpură, i‑au pus un lanț de aur la gât și l‑au proclamat ca fiind al treilea la conducerea împărăției.
30Însă chiar în noaptea aceea Belșațar, împăratul caldeenilor, a fost ucis, 31iar Darius Medul31 Identificarea exactă a lui Darius Medul cu vreun personaj istoric cunoscut nu este posibilă. Probabil un alt nume al generalului Gobrias (Gubaru), guvernator al Babilonului, în timpul domniei lui Cirus. Sau, posibil, numele de domnie a lui Cirus ca suveran al Babilonului (vezi nota de la 6:28; vezi și 1 Cron. 5:25)., care era în vârstă de șaizeci și doi de ani, a primit împărăția.
