Sju engler med sju plager
1Jeg hørte en kraftig stemme fra Det aller helligste i templet si til de sju englene: ”Gå og tøm de sju skålene med Guds sinne ut over jorden.”
2Da gikk den første engelen bort og tømte skålen sin over jorden. Fryktelige og plagsomme byller slo ut på dem som bar udyrets16:2 Udyret finnes beskrevet i 13:1-10. merke og tilba bildet av udyret.
3Den andre engelen tømte skålen sin over havet. Vannet ble som blodet fra et dødt menneske, og alt som levde i sjøen, døde.
4Den tredje engelen tømte skålen sin over elvene og vannkildene. De ble også forandret til blod.
5Så hørte jeg at engelen som hadde makten over vannet sa:
”Rettferdig er du som er til og alltid har vært,
du Hellige som har felt denne dommen.
6Innbyggerne på jorden har drept profetene som bar fram budskapet ditt,
og de menneskene som tilhører deg.
De har latt blodet deres renne på jorden.
Derfor har du gitt dem blod å drikke.
Dette er straffen de har fortjent.”
7Jeg hørte en stemme fra alteret i templet si:
”Ja, Herre Gud, du som har all makt,
dine dommer er sanne og rettferdige.”
8Den fjerde engelen tømte skålen sin over solen. Solen fikk tillatelse til å svi menneskene med sin ild. 9Da menneskene ble brent av den voldsomme heten fra solen, forbannet de Gud som hadde makt til å sende slike plager. Ingen angret synden sin, vendte om til Gud og ga ham æren.
10Så tømte den femte engelen skålen sin over udyrets maktsentrum. Da ble hans rike dekket av mørke. Menneskene bet tungene sine i biter av smerte. 11De forbannet Gud i himmelen for sine plager og byller, men de angret ikke sine onde handlinger og vendte om til Gud.
12Den sjette engelen tømte skålen sin over den store elven Eufrat. Den tørket ut, slik at veien lå åpen for makthaverne fra Østen. 13Jeg så tre onde ånder som så ut som padder. De kom fram fra draken sin munn, av udyret sin munn og av den falske profeten sin16:13 ”Den falske profeten” er et annet navn på ”det andre udyret”, som finnes beskrevet i 13:11-18. munn. 14Disse demoniske åndene som kan utføre mirakler, gikk ut til alle verdens makthavere og overtalte dem til å samle seg til kamp mot Herren Jesus på den store dagen, da Gud, som har all makt, skal dømme verden.
15”Lytt”, sier Jesus: ”Jeg kommer uventet som en tyv om natten! Lykkelig er den som holder seg våken og har klærne sine parat, slik at han ikke behøver gå naken og skamfull når de han møter, ser ham.”16:15 Se Matteus sin fortelling om Jesus 24:42-43.
16De onde åndene samlet alle verdens makthavere på det stedet som på hebraisk blir kalt Harmageddon16:16 Harmageddon er sannsynligvis fjellet Megiddo i Israel, et sted der kamper har blitt utkjempet i tusener av år..
17Til slutt tømte den sjuende engelen skålen sin over luften. Da hørte jeg en kraftig stemme fra tronen i Det aller helligste i templet, og den sa: ”Det er skjedd!” 18Det lynte, drønnet av torden og ble et stort jordskjelv som var så kraftig at ingen noen gang sett noe tilsvarende. 19Den store byen ble kløvd i tre deler. Mange byer rundt om i verden styrtet sammen. Gud glemte ikke den store byen Babylon og syndene som florerte, og lot byen tømme begeret med hans glødende vredes vin. 20Alle øyene forsvant, og fjellene var borte. 21Det falt enorme hagl på omkring 40 kilo fra himmelen ned over jorden. Menneskene forbannet Gud for haglene, etter som katastrofen var en så fryktelig pine.
Cele șapte vase ale mâniei lui Dumnezeu
1Am auzit un glas puternic zicându‑le din Templu celor șapte îngeri: „Duceți‑vă și vărsați pe pământ cele șapte vase ale furiei lui Dumnezeu!“
2Primul s‑a dus și și‑a vărsat vasul pe pământ. Și peste oamenii care aveau semnul fiarei și se închinaseră chipului ei a venit o rană urâtă și dureroasă.
3Al doilea și‑a vărsat vasul în mare și ea s‑a făcut ca sângele unui mort. Și orice suflare de viață care era în mare a pierit.
4Al treilea și‑a vărsat vasul în râuri și în izvoarele apelor. Și ele s‑au transformat în sânge.
5L‑am auzit pe îngerul apelor zicând:
„Tu ești drept, Cel Care este și Care era, Cel Sfânt,
pentru că ai judecat aceste lucruri.
6Fiindcă ei au vărsat sângele sfinților și al profeților,
le‑ai dat și Tu să bea sânge!
Sunt vrednici de aceasta!“
7Și am auzit altarul zicând:
„Da, Doamne Dumnezeule, Cel Atotputernic,
judecățile Tale sunt adevărate și drepte!“
8Al patrulea și‑a vărsat vasul peste soare. Și soarelui i s‑a dat să‑i pârjolească pe oameni cu foc. 9Oamenii au fost pârjoliți de căldura lui cea mare și au blasfemiat Numele lui Dumnezeu, Cel Care are autoritate peste aceste urgii. Și nu s‑au pocăit și nu I‑au dat slavă.
10Al cincilea și‑a vărsat vasul peste tronul fiarei. Și împărăția ei a fost acoperită de întuneric. Oamenii și‑au mușcat limbile de durere 11și L‑au blasfemiat pe Dumnezeul cerului din cauza durerilor și a bubelor lor. Și nu s‑au pocăit de faptele lor.
12Al șaselea și‑a vărsat vasul peste Râul cel Mare, Eufratul. Și apa lui a secat, ca să fie pregătit drumul regilor de la răsărit.
13Am văzut trei duhuri necurate, ca niște broaște, ieșind din gura dragonului, din gura fiarei și din gura profetului fals. 14Acestea sunt duhuri de demoni, care fac semne și se duc la regii întregii lumi ca să‑i adune pentru războiul zilei celei mari a lui Dumnezeu, a Atotputernicului.
15„Iată, Eu vin ca un hoț. Fericit este cel ce veghează și își păzește hainele ca să nu umble gol, și oamenii să nu‑i vadă rușinea.“
16I‑au adunat în locul numit în ebraică „Armaghedon“16 Gr.: Armagedon, un nume ebraic transliterat de Ioan în greacă, a cărui semnificație reală nu este cunoscută. În unele mss ale NT apare sub diferite forme, ca de ex., Harmagedon; Armagedo; Magedon etc. Pentru că numele nu apare nicăieri în VT, opiniile exegeților diferă cu privire la care cuvânt/cuvinte sau silabe au fost transliterate de Ioan din ebraică. Unii consideră că Harmagedon sau Har‑Magedon înseamnă muntele (de lângă) Meghido sau cetatea Meghido. În VT Meghido a fost scena a numeroase bătălii decisive (vezi Jud. 5:19-20; 2 Regi 9:27; 2 Cron. 35:20-24), devenind un simbol al bătăliei decisive în care forțele răului vor fi învinse. Alții sunt de părere că numele înseamnă muntele adunării sau muntele întâlnirii, făcând aluzie la muntele pe care a fost așezat Templul lui Solomon, la nord de Ierusalimul antic, munte menționat în Is. 14:13 ca fiind locația unde Lucifer a vrut să‑I ia locul lui Dumnezeu..
17Al șaptelea și‑a vărsat vasul în văzduh. Și din Templu, de la tron, a ieșit un glas puternic, zicând: „S‑a terminat!“ 18Au avut loc fulgere, sunete18 Sau: voci. și tunete și a fost un mare cutremur, așa de tare, cum, de când este omul pe pământ, n‑a mai fost un cutremur așa de mare. 19Cetatea cea mare s‑a rupt în trei părți, iar cetățile neamurilor s‑au prăbușit. Și marele Babilon a fost amintit înaintea lui Dumnezeu pentru a i se da paharul de vin al furiei mâniei Lui. 20Orice insulă a fugit, iar munții n‑au mai fost găsiți. 21Din cer a căzut peste oameni o grindină mare, cu boabe care cântăreau aproape un talant21 Aproximativ 30 kg.. Din cauza urgiei cu grindină, oamenii L‑au blasfemiat pe Dumnezeu, pentru că fusese o urgie foarte grea.
