سەرپێچیکردنی ڕاسپاردەی خودا
1ئینجا چەند کەسێک لە مامۆستایانی تەورات و فەریسییەکان لە ئۆرشەلیمەوە هاتنە لای عیسا و لێیان پرسی: 2«بۆچی قوتابییەکانت نەریتی پیران دەشکێنن؟ پێش نانخواردن دەستیان ناشۆن!»
3ئەویش وەڵامی دانەوە: «ئەی بۆچی ئێوە لەبەر نەریتی خۆتان سەرپێچیی ڕاسپاردەی خودا دەکەن؟ 4چونکە خودا فەرموویەتی: ﴿ڕێزی دایک و باوکتان بگرن﴾15:4 دەرچوون 20:12 و دواوتار 5:16، ﴿ئەوەی نەفرەت لە دایکی یان باوکی بکات، دەبێت بکوژرێت.﴾15:4 دەرچوون 21:17 و لێڤییەکان 20:9 5بەڵام ئێوە دەڵێن: ”ئەگەر یەکێک بە دایک یان باوکی بڵێت: ’ئەوەی بەنیاز بووم بیدەمە ئێوە بۆ خودام تەرخان کردووە،‘ 6ئەوا پێویست ناکات کە ڕێزی دایک و باوکی بگرێت.“ جا لەبەر نەریتی خۆتان دەسەڵاتی ڕاسپاردەی خودا ڕەت دەکەنەوە. 7ئەی دووڕووان! سەبارەت بە ئێوە ئیشایای پێغەمبەر پێشبینییەکی باشی کردووە کە فەرموویەتی:
8«﴿ئەم گەلە هەر بە دەم ڕێزم لێ دەگرن،
بەڵام دڵیان لێم دوورە.
9بەخۆڕایی دەمپەرستن،
تەنها ڕاسپاردەی مرۆڤانە فێری خەڵک دەکەن.﴾»15:9 ئیشایا 29:13
ئەوەی مرۆڤ گڵاو دەکات
10عیسا خەڵکەکەی بانگکرد و پێی فەرموون: «گوێ بگرن و تێبگەن. 11ئەوەی دەچێتە ناو دەمەوە مرۆڤ گڵاو ناکات، بەڵکو ئەوەی لە دەم دێتە دەرەوە، ئەوە مرۆڤ گڵاو دەکات.»
12ئینجا قوتابییەکان هاتنە پێش و لێیان پرسی: «دەزانی کاتێک فەریسییەکان گوێیان لە قسەکە بوو بێزار بوون؟»
13وەڵامی دایەوە: «هەر ڕووەکێک باوکی ئاسمانیم نەیچاندبێت، هەڵدەکەنرێت. 14وازیان لێ بهێنن، ئەوانە کوێرن و ڕێنمایی کوێرەکان دەکەن. ئەگەر کوێر ڕێنمایی کوێر بکات، هەردووکیان دەکەونە چاڵەوە.»
15پەترۆس پێی گوت: «ئەم نموونەیەمان بۆ ڕوون بکەوە.»
16عیسا فەرمووی: «ئێوەش هێشتا تێناگەن؟ 17ئایا نازانن هەرچی دەچێتە ناو دەم دەڕواتە ناو سک و پاشان دەچێتە دەرەوەی جەستە؟ 18بەڵام ئەوەی لە دەمەوە دێتە دەرەوە، لە دڵەوە سەرچاوە دەگرێت کە دەبێتە هۆی گڵاوبوونی مرۆڤ، 19چونکە بیری خراپ لە دڵەوە دەردەچێت، کوشتن، داوێنپیسی، بەدڕەوشتی، دزی، شایەتی درۆ، کفرکردن. 20ئەمانە مرۆڤ گڵاو دەکەن. بەڵام نانخواردن بەبێ دەست شوشتن مرۆڤ گڵاو ناکات.»
باوەڕی ژنێکی کەنعانی
21عیسا لەوێ ڕۆیشت و چوو بۆ ناوچەکانی سور و سەیدا. 22ژنێکی کەنعانی خەڵکی دەوروبەری ئەوێ، بەرەو ڕووی هات و هاواری کرد: «گەورەم، ئەی کوڕی داود، بەزەییت پێمدا بێتەوە! کچەکەم بەهۆی ڕۆحی پیسەوە ئازارێکی زۆری هەیە.»
23بەڵام عیسا تەنانەت بە وشەیەکیش وەڵامی نەدایەوە. قوتابییەکانی هاتنە پێشی و تکایان لێی کرد: «بەڕێی بکە، وا بەدوامانەوە هاوار دەکات.»
24وەڵامی دایەوە: «من تەنها بۆ مەڕە ونبووەکانی ماڵی ئیسرائیل نێردراوم.»
25بەڵام ژنەکە هات و کڕنۆشی بۆ برد و گوتی: «گەورەم، یارمەتیم بدە!»
26وەڵامی دایەوە: «ناشێت نانی منداڵان ببڕدرێت و فڕێبدرێت بۆ سەگ.»
27ژنەکە گوتی: «ڕاستە گەورەم، بەڵام سەگیش لەو پاشماوەیە دەخوات کە لە خوانی گەورەکانی بەردەبێتەوە.»
28ئینجا عیسا وەڵامی دایەوە: «خانم، باوەڕی تۆ بەهێزە! ئەوەی داوای دەکەیت با بۆت ببێت.» لەو کاتەوە کچەکەش چاک بووەوە.
تێرکردنی چوار هەزار کەس
29ئینجا عیسا لەوێ ڕۆیشت و هاتە لای دەریاچەی جەلیل، چووە سەر شاخێک و لەوێ دانیشت. 30ئەوە بوو خەڵکێکی زۆر هاتنە لای، شەل و کوێر و گۆج و لاڵ و زۆری دیکەشیان لەگەڵ بوو، لەبەرپێی دایاننان، ئەویش چاکیکردنەوە. 31تەنانەت خەڵکەکە سەرسام بوون کە بینییان لاڵ قسە دەکات و گۆج چاکدەبێتەوە و شەل بە ڕێکی دەڕوات و کوێر دەبینێت، جا ستایشی خودای ئیسرائیلیان کرد.
32ئینجا عیسا قوتابییەکانی بانگکرد و فەرمووی: «دڵم بەو خەڵکە دەسووتێت، ئەوە سێ ڕۆژە لەگەڵمدان و هیچیان نییە بیخۆن. ناشمەوێت بە برسیێتی بیاننێرمەوە، نەوەک لە ڕێگا بڕ نەکەن.»
33قوتابییەکانی وەڵامیان دایەوە: «لەم چۆڵەوانییە ئەو نانە زۆرەمان لەکوێ بوو بۆ ناندانی ئەم هەموو خەڵکە؟»
34عیساش پێی فەرموون: «چەند نانتان پێیە؟»
گوتیان: «حەوت، لەگەڵ چەند ماسییەکی بچووک.»
35ئیتر فەرمانی دا خەڵکەکە لەسەر زەوی دانیشن. 36حەوت نان و ماسییەکانی لێ وەرگرتن و سوپاسی خودای کرد و لەتی کردن و دایە قوتابییەکان، قوتابییەکانیش دایانە خەڵکەکە. 37هەموو خواردیان و تێربوون، دوایی حەوت سەبەتەی پڕ پەلکەنانیان کۆکردەوە. 38نانخۆران چوار هەزار پیاو بوون، بێجگە لە ژن و منداڵ. 39ئینجا عیسا خەڵکەکەی بەڕێکرد و سواری بەلەم بوو و هاتە سنووری مەگەدان.
Isus și tradiția bătrânilor
(Mc. 7:1-23)
1Atunci niște farisei și niște cărturari din Ierusalim s-au apropiat de Isus1 Atunci niște farisei și niște cărturari au venit la Isus de la Ierusalim., zicând:
2– De ce ucenicii Tăi încalcă tradiția bătrânilor2 Interpretări și aplicații ale Legii lui Moise, transmise mai întâi pe cale orală, iar ulterior, în jurul anului 200 d.Cr., înregistrate în scris în ceea ce avea să se numească Mișna.? Căci ei nu-și spală mâinile înainte să mănânce pâine.
3Isus, răspunzând, le-a zis:
– Dar voi de ce încălcați porunca lui Dumnezeu din cauza tradiției voastre? 4Căci Dumnezeu a zis: „Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta“4 Vezi Ex. 20:12; Deut. 5:16. și „Cel ce își vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea“4 Vezi Ex. 21:17; Lev. 20:9.. 5Însă voi ziceți: „Dacă cineva îi spune tatălui său sau mamei sale: «Orice ajutor ai putea primi de la mine este deja închinat ca dar lui Dumnezeu», 6acela nu mai este dator să-și cinstească tatăl sau mama.“6 Sub acest pretext, un fiu nerecunoscător putea să se eschiveze de la îndatoririle pe care le avea față de părinții săi. În realitate, darul promis lui Dumnezeu continua să se afle în posesia fiului până la o dată mai târzie și prin urmare putea fi folosit ca ajutor pentru părinți. Vezi și nota din Mc. 7:11. Și ați desființat astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră. 7Ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, când a zis:
8„Poporul acesta Mă cinstește cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
9Degeaba însă Mi se închină ei,
dând9 Lit.: învățând. ca învățături niște porunci de-ale oamenilor!“9 Vezi Is. 29:13.
Lucrurile care îl întinează pe om
10Isus a chemat mulțimea și a zis: „Ascultați și înțelegeți! 11Nu ceea ce intră în gură îl întinează pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl întinează pe om!“
12Atunci ucenicii s-au apropiat și I-au zis:
– Știi că fariseii s-au poticnit când au auzit aceste cuvinte?
13Isus, răspunzând, a zis:
– Orice plantă pe care nu a sădit-o Tatăl Meu ceresc va fi smulsă. 14Lăsați-i! Sunt niște călăuze oarbe pentru cei orbi. Și dacă un orb călăuzește un alt orb, amândoi vor cădea în groapă.
15Petru, răspunzând, I-a zis:
– Explică-ne pilda aceasta!
16Isus a zis:
– Și voi sunteți încă fără pricepere? 17Nu înțelegeți că orice intră în gură ajunge în stomac, iar apoi este dat afară în latrină? 18Dar ceea ce iese din gură vine din inimă și aceea îl întinează pe om. 19Căci din inimă ies gândurile rele, crimele, adulterele, curviile19 Distincția dintre acest termen și cel precedent constă în faptul că primul se referă doar la adulter, în timp ce al doilea este mult mai dur, referindu-se la toate perversiunile sexuale în mod generic. Vezi și cap. 5., furturile, mărturiile mincinoase și blasfemiile. 20Acestea sunt lucrurile care îl întinează pe om. Dar a consuma mâncare cu mâinile nespălate nu-l întinează pe om.
Credința canaanitei
(Mc. 7:24-30)
21Isus S-a retras de acolo și S-a dus în părțile Tyrului și ale Sidonului.
22Și iată că o femeie canaanită, venind din hotarele acelea, striga, zicând:
– Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este posedată cumplit de un demon!
23Isus nu i-a răspuns niciun cuvânt.
Ucenicii s-au apropiat și L-au rugat, zicând:
– Ajut-o și las-o să plece, căci strigă după noi.
24El însă, răspunzând, a zis:
– Nu am fost trimis decât la oile pierdute ale Casei lui Israel.
25Dar ea a venit și I s-a închinat, zicând:
– Doamne, ajută-mă!
26Isus, răspunzând, a zis:
– Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței.
27Însă ea a zis:
– Da, Doamne, dar și cățeii mănâncă din firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.
28Atunci Isus, răspunzând, i-a zis:
– O, femeie, mare este credința ta! Să ți se facă după cum dorești.
Și fiica ei a fost vindecată chiar în ceasul acela.
Isus vindecă mulți oameni bolnavi
(Mc. 7:31-37)
29Isus a plecat de acolo și a venit lângă Marea Galileei. Apoi a urcat pe munte și S-a așezat acolo. 30Au venit la El mulțimi mari de oameni, având cu ei ologi, orbi, schilozi, muți și mulți alți bolnavi. Ei i-au așezat la picioarele Lui, iar El i-a vindecat, 31astfel că mulțimea a rămas uimită văzând că muții vorbesc, cei schilozi se însănătoșesc, cei ologi umblă, iar cei orbi văd. Și L-au slăvit pe Dumnezeul lui Israel.
Isus hrănește peste patru mii de oameni
(Mc. 8:1-10)
32Isus i-a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis:
– Mi-e milă de cei din mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când ei stau cu Mine și n-au ce să mănânce. Nu vreau să-i las să plece flămânzi, ca nu cumva să leșine pe drum.
33Ucenicii I-au zis:
– De unde să luăm atâtea pâini în pustia aceasta, ca să săturăm atâta mulțime?!
34Isus i-a întrebat:
– Câte pâini aveți?
Ei au zis:
– Șapte…și câțiva pești.
35Și poruncind mulțimii să se așeze pe pământ, 36Isus a luat cele șapte pâini și peștii și, după ce a mulțumit, le-a frânt și le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au împărțit mulțimilor. 37Au mâncat toți și s-au săturat. Și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase. 38Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, în afară de femei și de copii. 39După ce a lăsat mulțimile să plece, Isus S-a urcat în barcă și S-a dus în hotarele Magadanului39 Numită și Magdala sau Dalmanuta (cf. Mc. 8:10); poate fi vorba de același oraș sau de orașe diferite, situate foarte aproape unul de celălalt..
