시편 74 – KLB & NTLR

Korean Living Bible

시편 74:1-23

나라의 구원을 위한 기도

(아삽의 교훈시)

1하나님이시여,

어째서 우리를

이처럼 버리셨습니까?

어째서 주의 백성에게

분노하십니까?

2주께서 오래 전에 택하시고

노예 생활에서 구하셔서

주의 지파가 되게 하신

주의 백성을 기억하시며

한때 주께서 계셨던

시온산도 기억하소서.

3완전히 폐허가 된

이 곳을 돌아보소서.

우리 원수들이 성소에 있는 것을

모두 파괴해 버렸습니다.

4주의 원수들이 주의 성소에서

승리의 함성을 올리며

승리의 상징으로 그 곳에

자기들의 기를 세웠습니다.

5그들은 도끼를 휘둘러

벌목하는 사람과 같습니다.

6그들이 도끼와 망치로

성소의 조각품을

모조리 때려부수고

7주의 성소를 불사르며

주께서 경배받으시는

신성한 곳을 더럽혔습니다.

8그들은 모조리

부숴 버리겠다고 생각하며

하나님을 섬기는 회당을

전부 불살라 버렸습니다.

974:9 또는 ‘우리의 표적이 보이지 아니하며’우리가 주의 백성임을 보여 줄

표적이 아무것도 없으며

이젠 예언자도 없고

이런 상태가 얼마 동안 계속될지

우리 가운데 아는 자도 없습니다.

10하나님이시여, 원수들이 언제까지

주를 비웃겠습니까?

원수들이 주의 이름을

영원히 모욕할 것입니까?

11주께서는 왜 오른손을

거두셨습니까?

주의 손을 들어 그들을 치소서.

12하나님이시여,

주는 예로부터 나의 왕이셨으며

세상에 구원을 베푸신 분이십니다.

13주께서는 주의 능력으로

바다를 가르시고

바다 괴물의 머리를 깨뜨리셨으며

1474:14 히 ‘리워야단의’악어 같은 괴물의 머리를 부숴

사막의 짐승들에게

먹이로 주셨습니다.

15주는 샘을 터뜨려

물이 쏟아져 나오게 하셨으며

항상 흐르는 강을 말리셨습니다.

16낮도 주의 것이며 밤도 주의 것이니

주께서 해와 달을 만드셨습니다.

17주는 땅의 경계를 정하시며

여름과 겨울을 만드셨습니다.

18여호와여, 기억하소서.

원수들이 주를 조롱하고

어리석은 백성이

주의 이름을 모독합니다.

1974:19 원문에는 ‘주의 산비둘기의 생명을 들짐승에게 주지 마시며’힘없는 주의 백성을

잔인한 원수들에게

버려 두지 마시고

고통당하는 주의 백성을

영원히 잊지 마소서.

20주는 우리와 맺은 계약을

기억하소서.

으슥한 곳마다 폭력배들이

우글거리고 있습니다.

21짓눌려 사는 자가

모욕당하는 일이 없게 하시고

가난한 자들이

주를 찬양하게 하소서.

22하나님이시여, 일어나셔서

74:22 또는 ‘주의 원통을 푸시고’주의 의로움을 밝히소서.

어리석은 자들이 하루 종일

주를 비웃는 것을 기억하소서.

23주의 대적들이 외치는 소리를

잊지 마소서.

소란을 피우는

주의 원수들의 소리가

계속 높아만 갑니다.

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 74:1-23

Psalmul 74

Un maschilTitlu. Vezi Ps. 32. al lui Asaf

1Dumnezeule, de ce ne respingi neîncetat?

De ce‑Ți aprinzi mânia împotriva turmei pășunii Tale?

2Adu‑Ți aminte de comunitatea Ta, pe care ai câștigat‑o2 Sau: ai creat‑o; ai agonisit‑o; ai cumpărat‑o. în vechime

și ai răscumpărat‑o ca seminție a moștenirii Tale;

adu‑Ți aminte de muntele Sion, unde ai locuit!

3Îndreaptă‑Ți pașii spre aceste ruine veșnice,

unde dușmanul a prăpădit totul în Lăcașul cel sfânt!

4Vrăjmașii Tăi au răcnit în mijlocul Locului Tău de întâlnire;

și‑au pus însemnele lor ca semne.

5Și‑au făcut un nume asemenea celor ce ridică topoarele

ca să croiască drum prin pădure.

6Și‑au ascuțit uneltele împotriva gravurilor lui,

zdrobindu‑le cu lovituri de secure și de bardă.

7Au dat foc Sfântului Tău Lăcaș;

au întinat Locuința Numelui Tău, trântind‑o la pământ!

8Și‑au zis în inima lor: „Îi vom supune pe toți!“

Au ars toate locurile de întâlnire ale lui Dumnezeu din țară.

9Nu ne mai putem vedea semnele, nu mai este niciun profet

și niciunul dintre noi nu știe până când vor dura toate acestea!

10Dumnezeule, până când va mai batjocori vrăjmașul?

Va defăima dușmanul pentru totdeauna Numele Tău?

11De ce Ți‑ai retras mâna Ta și dreapta Ta?

Înalț‑o de la sân și distruge!

12Dumnezeu este Împăratul meu din vechime

și Cel Ce aduce izbăviri peste pământ12 Sau: peste (lit.: în mijlocul) țară..

13Tu, cu puterea Ta, ai despărțit marea,

ai zdrobit capetele monștrilor din ape.

14Tu ai sfărâmat capetele Leviatanului14 Sensul termenului ebraic este nesigur. Din câte se pare, termenul este folosit în VT atât cu referire la mitologia canaanită, desemnând un monstru marin (în versetul de față; Iov 3:8; Is. 27:1), cât și în sens literal (Iov 41:1; Ps. 104:26), făcând referire la o specie de animal marin, impresionantă și de temut, de al cărei corespondent modern nu putem fi siguri.

și l‑ai dat de mâncare poporului din pustietăți.

15Tu ai deschis izvoare și ueduri15 Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar.

și ai uscat râuri care nu seacă.

16A Ta este ziua; a Ta este și noaptea.

Tu ai rânduit luna și soarele.

17Tu ai stabilit toate hotarele pământului;

Tu ai întocmit vara și iarna.

18Adu‑Ți aminte că dușmanul Te defăimează, Doamne,

și un popor nebun batjocorește Numele Tău.

19Nu lăsa pradă unei fiare sufletul turturelei Tale,

nu uita pentru totdeauna viața săracilor Tăi!

20Ai în vedere legământul,

căci locurile întunecate ale țării

sunt pline de cuiburi ale violenței!

21Fă să nu se întoarcă umilit cel asuprit!

Săracul și nevoiașul să laude Numele Tău!

22Ridică‑Te, Dumnezeule, apără‑Ți cauza!

Adu‑Ți aminte cum ești disprețuit toată ziua de către cel nebun!

23Nu uita glasul dușmanilor Tăi

și larma celor care se ridică împotriva Ta sporește mereu!