17
ダビデへの神の約束
1新しい宮殿に住むようになってからしばらくして、ダビデは預言者ナタンに言いました。「私が杉材のりっぱな家に住んでいるというのに、畏れ多くも神の契約の箱は天幕に置かれたままだ。」
2すると、ナタンは答えました。「あなたのお考えどおりなさったらよろしいかと思います。それが主の御心でしょう。」
3ところが、その夜、ナタンに神のことばがありました。 4「ダビデに言いなさい。『神殿を建ててはならない。 5わたしは、イスラエルをエジプトから連れ出した日から、ずっと天幕を住まいとしてきた。 6その間に一度も、わたしの民を養い育てる牧者としてわたしが立てた指導者の一人にでも、わたしのために神殿を建てよ、と言った覚えはない。』 7わたしのしもべダビデに伝えなさい。『天地の支配者であるわたしは言う。わたしは、羊飼いのあなたを選んで、イスラエルの王とした。 8あなたがどこへ行っても、共にいて、あなたの敵を滅ぼした。あなたに最高の名声を与えよう。 9わたしの民イスラエルに永遠の住まいを与えるので、二度と不安におののくことはない。悪い国々も、以前のように手出しはできない。 10士師が国を治めていたころは、絶えず外敵におびえていたが、今、すべての敵を制圧する。あなたの子孫を、あなた同様イスラエルの王にすると、明言しよう。
11あなたが地上の生涯を終え、この世を去る時、あなたの子を王座につかせ、王国をいっそう強固にする。 12その子が神殿を建てるのだ。わたしは彼の家系と王座を、永久に不動のものとする。 13わたしは彼の父となり、彼はわたしの子となる。サウルのように、恵みと愛を取り去るようなことはしない。 14彼を永久に、わたしの民とイスラエル王国の上に立てよう。彼の子孫がいつも王となる。』」
15ナタンは、主のことばをそのままダビデに伝えました。
ダビデの祈り
16そこで王は幕屋に入り、主の前に座し、言いました。「ああ、主なる神よ。私がいったい何者で、家柄がどうだというので、こんなにまでしてくださるのですか。 17これまで私にしてくださったどんな大きなことも、これからすると約束してくださったことに比べれば取るに足りません。主なる神よ。今、あなたは、将来にわたって私の子孫が王になる、と約束してくださいました。まるで私が偉大な功労者でもあるかのように語ってくださいました。 18この上、何を申し上げられましょう。私がただの人間にすぎないことをご存じの上で、あなたは私に名誉を与えられました。 19私を深く思いやり、このようなすばらしい約束をお与えくださったのです。 20主よ、あなたのようなお方はほかになく、あなたのほかに神はありません。あなたのような神がほかにいることなど、耳にしたこともありません。
21イスラエルのような民がほかにいるでしょうか。あなたは比類のない民にしようと、私たちをエジプトから救い出し、あなたの民となさいました。そして、私たちの前から他の国々を追い払うために数々の奇跡を行って、あなたの御名があがめられました。 22あなたの民イスラエルがいつまでもあなたのものであり、あなたが私たちの神となったことを明らかにしてくださったのです。
23主よ。私と私の子孫がいつまでもこの民を治めるというお約束を謹んでお受けします。 24どうか、このことによって、御名が永遠にあがめられますように。すべての者が、あなたはいったん約束したことを必ず実行なさる方であることを知ることができますように。そうすれば、『天地を支配なさるお方は、イスラエルの神のほかにない』と告白するようになります。イスラエルは、いつまでも私の子孫が治めるようになります。 25このことをはっきり示してくださったので、大胆に祈ることができました。 26このすばらしい約束を下さったのは、神様ご自身です。 27どうか、この祝福が、いつまでも私の子孫の上にとどまりますように。主よ、あなたの祝福は永遠の祝福だからです。」
Dumnezeu încheie legământ cu David
(2 Sam. 7:1-16)
1După ce David s‑a stabilit în palatul lui, i‑a zis profetului Natan:
– Iată, eu locuiesc într‑un palat din cedru, iar Chivotul Legământului Domnului locuiește sub niște pânze de cort.
2Natan i‑a răspuns lui David:
– Fă tot ceea ce ai pe inimă, căci Dumnezeu este cu tine!
3În noaptea aceea însă, Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Natan, zicând:
4„Du‑te și spune‑i robului Meu David: «Așa vorbește Domnul: nu tu Îmi vei zidi o Casă de locuit. 5Căci Eu n‑am locuit într‑o Casă din ziua în care l‑am ridicat pe Israel și până în ziua aceasta, ci am fost din cort în cort și dintr‑o locuință într-alta. 6Pretutindeni pe unde am mers împreună cu tot Israelul, am spus Eu oare vreun cuvânt vreunuia dintre judecătorii6, 10 Cu sensul de conducători. lui Israel, cărora le poruncisem să păstorească poporul Meu, și le‑am zis Eu: ‘De ce nu‑Mi zidiți o Casă din cedru?’»
7Prin urmare, să‑i spui robului Meu David, astfel: «Așa vorbește Domnul Oștirilor: Eu te‑am luat de la pășune, dinapoia turmei, ca să fii conducătorul poporului Meu, Israel. 8Am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers și i‑am nimicit dinaintea ta pe toți dușmanii tăi. Acum îți voi face un nume precum numele celor mari de pe pământ. 9Voi pregăti un loc pentru poporul Meu Israel și îl voi sădi acolo ca să locuiască singur, fără să mai fie tulburat și fără ca fiii nedreptății să‑l mai poată asupri, așa cum făcuseră mai înainte, 10încă din zilele în care rânduisem judecători peste poporul Meu Israel. Și‑i voi supune pe toți dușmanii tăi.
Acum te înștiințez că Domnul îți va zidi o Casă. 11Când ți se vor împlini zilele și vei merge să fii cu părinții tăi, voi ridica sămânța ta după tine, care va fi dintre fiii tăi, și‑i voi întări domnia. 12El Îmi va zidi o Casă, și Eu îi voi întări tronul pe vecie. 13Eu îi voi fi Tată, iar el Îmi va fi fiu. Și nu voi îndepărta îndurarea Mea de la el, așa cum am îndepărtat‑o de la cel ce a fost înaintea ta. 14Îl voi așeza în Casa Mea și în regatul Meu pe vecie, iar tronul lui va fi întărit pe vecie.»“
15Natan l‑a înștiințat pe David întocmai despre toate aceste cuvinte, despre toată această vedenie.
Rugăciunea de mulțumire a lui David
(2 Sam. 7:17-29)
16Regele David a intrat, s‑a așezat înaintea Domnului și a zis:
„Cine sunt eu, Stăpâne Doamne, și cine este Casa mea, de m‑ai adus până aici? 17Și ca și cum ar fi prea puțin în ochii Tăi, Dumnezeule, ai vorbit și despre viitorul îndepărtat al Casei robului Tău, privindu‑mă ca pe un om de rang înalt, Doamne Dumnezeule!
18Ce‑ar putea să‑Ți mai răspundă David la toată cinstea arătată robului Tău? Tu îl cunoști pe robul Tău. 19Doamne, de dragul robului Tău și datorită inimii Tale19 Sau: După cuvântul Tău și după inima Ta; sau: După promisiunea și după voia (planul, hotărârea) Ta., ai făcut Tu toate aceste lucrări mărețe și ai descoperit toate aceste lucruri mari.
20Doamne, după câte am auzit cu urechile noastre, nu este nimeni ca Tine și nu există alt Dumnezeu în afară de Tine. 21Și cine este ca poporul Tău Israel, singurul neam de pe pământ pe care Dumnezeu S‑a dus să‑l răscumpere pentru Sine ca popor, ca să‑Ți faci un nume prin lucrări mărețe și de temut, alungând neamuri dinaintea poporului Tău, pe care l‑ai răscumpărat din Egipt? 22Tu l‑ai stabilit pe poporul Tău Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie; și Tu, Doamne, ai devenit Dumnezeul lor.
23Și acum, Doamne, fie ca promisiunea pe care ai făcut‑o cu privire la robul Tău și la Casa lui să fie întărită pe vecie și fă precum ai zis. 24Astfel, Numele Tău va fi întărit și preamărit pe vecie, spunându‑se: «Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, este Dumnezeu pentru Israel.» Iar Casa robului Tău David va fi întărită înaintea Ta!
25Tu, Dumnezeul meu, ai descoperit robului Tău că îi vei zidi o Casă. De aceea a avut îndrăzneală robul Tău să se roage înaintea Ta. 26Așadar, Doamne, Tu, Cel Care ești Dumnezeu, i‑ai promis robului Tău acest lucru bun. 27Binevoiește deci să binecuvântezi Casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta. Căci Tu, Doamne, ai binecuvântat‑o și va rămâne binecuvântată pe vecie.“
