32
エレミヤ、畑を買う
1ネブカデネザル王の第十八年に当たる、ユダ王国のゼデキヤ王の第十年に、主からエレミヤに次のことばがありました。
2そのころ、エレミヤは王宮の地下牢に閉じ込められており、バビロンの軍隊はエルサレムを包囲していました。 3ゼデキヤ王が彼をそこに閉じ込めたのは、彼があくまで、エルサレムはバビロンの王に占領され、 4ゼデキヤ王も捕まり、捕虜としてバビロンの王の前に連れ出され、さばかれると預言し続けたからです。 5「彼は王をバビロンへ連れて行き、死ぬまで牢に入れておきます。どうして、この事実を素直に認めないのですか。勝てるはずがありません。今、降伏しなさい。」エレミヤは何度も言いました。
6-7その時、主からエレミヤに次のことばがありました。「まもなく、シャルムの子ハナムエルが来て、アナトテにある畑を買ってほしいと頼む。おまえはいとこなので、法律によって、それを買う優先権があるからだ。」 8ハナムエルは、そのとおり、牢にいるエレミヤを訪ね、こう頼みました。「ベニヤミンの地のアナトテにある、私の畑を買ってくれないか。法律によって、君にそれを買う優先権があるのだ。」私は、彼の言うことが間違いなく主から出たことを知りました。 9私は畑を買い、ハナムエルに銀貨十七枚を払いました。 10証人の前で契約書に署名したうえで封印し、支払いをすませたのです。 11それから、さまざまの規約を記した封印された証書と、封印されていない写しを受け取り、 12いとこのハナムエルと証書に署名した証人との前で、看守に見守られながら、その証書をマフセヤの子ネリヤの子であるバルクに渡しました。 13それから、全員の聞いている前でこう指示しました。 14「イスラエルの神である天の軍勢の主の命令です。『封印してある証書と封印のない写しを、つぼに入れて長く保管しておきなさい。 15やがてこの証書に価値の出る時がくる。そのうちに必ず、人々は再びこの国に土地を持ち、家やぶどう園や畑を売り買いするようになる。』」
16証書をバルクに渡すと、私は祈りました。 17「ああ神よ。あなたは大きな力をもって天と地をお造りました。あなたにとって、難しいことは何一つありません。 18あなたは愛と恵みに満ちたお方です。しかし、父親が罪を犯したら、その子どもを苦しめるお方でもあります。偉大な全能の神、天の軍勢の主です。 19あらゆる知恵をたくわえ、目をみはる大きな奇跡を行います。神の視線は人のすべての道に注がれており、それぞれの生き方と行為に従って、一人一人に報いるのです。 20あなたはエジプトでは、信じられないようなことを行いました。それらはみな、今日も私たちの記憶に残っています。しかもあなたは、イスラエルばかりか全世界で、今も大きな奇跡を行い続けています。こうして、ご自分の名を今日のように偉大なものとしました。 21神は、目をみはる奇跡と、大きな力、大きな恐れをもって、イスラエル人をエジプトから連れ出しました。 22ずっと以前に先祖に約束したこの国をお与えになりました。まことにそれは、乳とみつの流れる地です。 23私たちの先祖はこの地を占領し、ここに住みつくようになりました。ところが、彼らは神に従わず、神のおきてを守りませんでした。神に命じられたことを、一つも行おうとしませんでした。だからこそ、この恐ろしい災いが下ったのです。 24ごらんください。町の城壁沿いに、とりでが築き上げられました。バビロニヤ人がこの町を、剣とききんと疫病によって攻め取ろうとしています。何もかも、おことばのとおりになりました。 25まもなくこの町が敵の手に渡るというのに、神は私に、畑を買い、証人たちの前で大金を払うようにお命じになるのです。」
26すると、エレミヤにこのようなことばがありました。 27「わたしは、全人類の神、主だ。わたしにとって、不可能なことは一つもない。 28わたしは必ず、この町をバビロニヤ人とバビロンのネブカデネザル王の手に渡す。彼がここを占領する。 29また、今城壁の外にいるバビロニヤ人は、市内に侵入して町に火をつける。屋上で香をたき、ほかの神々にぶどう酒を注いで、わたしの激しい怒りを買う原因となった家々を焼き払う。 30イスラエルとユダは、若いころから悪いことばかりしてきた。彼らは、ありとあらゆる悪でわたしを激怒させた。 31この町は、建てられた時から今日まで、わたしを怒らせることばかりしてきた。だから、わたしはこの町を滅ぼす。 32イスラエルとユダの罪が、わたしを怒らせる。 33彼らはわたしに背いたまま、いっこうに立ち返ろうとしない。わたしは毎年、くる日もくる日も正しいことと悪いことの区別を教えたのに、彼らは聞こうとも、言いつけを守ろうともしない。 34神殿の中でさえ憎むべき偶像を拝み、そこを汚した。 35それでも足りず、ヒノムの谷にバアルの高い祭壇を築いた。そして自分の子どもを焼き、モレクへのいけにえとした。こんなことは、命じた覚えもなければ、考えもしなかったことだ。ユダに大きな罪を犯させる原因となったこの罪は、けたはずれに大きなものだ。 36だから今、イスラエルの神であるわたしは、この町が戦争とききんと疫病によってバビロン王の手に落ちると断言する。 37しかしわたしは、わたしの民を、憤って散らした国々から連れ戻す。この町に連れ帰って、安らかに住まわせる。 38こうして彼らはわたしの民となり、わたしは彼らの神となる。 39また、わたしは彼らと彼らの子孫のためを考えて、彼らに、わたしを永久にあがめる心と思いを与える。 40わたしは、二度と彼らを見限ることはなく、恵みだけを与える約束として、彼らと永遠の契約を結ぶ。彼らの心に、わたしを礼拝しようという願いを入れるので、どんなことがあってもわたしから離れなくなる。 41わたしは心から喜んで彼らを幸福にし、再びこの地に植える。
42これらの恐怖と災いを送ったように、その時は、約束したすべての祝福を注ぐ。 43今はバビロニヤ人に荒らされ、人も家畜も姿を消したこの国で、再び畑が売買されるようになる。 44ベニヤミンの地でも、エルサレムでも、ユダの町々でも、山地でも、平野でも、ネゲブでも、もう一度、証書に署名し、封印し、証人を立てて畑を売買するようになる。わたしは必ず、土地を彼らに返すからだ。」
Ieremia cumpără un teren
1Cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului în al zecelea an al lui Zedechia, regele lui Iuda, care era al optsprezecelea an al lui Nebucadnețar. 2În acea vreme, armata împăratului Babilonului asedia Ierusalimul, iar profetul Ieremia era închis în curtea temniței din palatul regelui lui Iuda, 3în care Zedechia, regele lui Iuda, îl închisese, zicând: „De ce profețești, zicând: «Așa vorbește Domnul: ‘Iată, dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului și el o va cuceri. 4Zedechia, regele lui Iuda, nu va scăpa din mâna caldeenilor, ci, cu siguranță, va fi dat în mâna împăratului Babilonului, căruia îi va vorbi față în față și pe care‑l va vedea cu propriii lui ochi. 5Acesta îl va duce pe Zedechia în Babilon, unde va rămâne până Îmi voi aduce aminte Eu de el, zice Domnul. Chiar dacă vă veți lupta împotriva caldeenilor, nu veți reuși.’»?“
6Ieremia a zis: „Cuvântul Domnului mi‑a vorbit astfel: 7«Hanamel, fiul unchiului tău Șalum, va veni la tine, zicând: ‘Cumpără terenul meu care este în Anatot, deoarece tu ai drept de răscumpărare ca să‑l cumperi.’»“
8Hanamel, fiul unchiului meu, a venit la mine în curtea temniței, după cuvântul Domnului, și mi‑a zis: „Cumpără, te rog, terenul meu care este în Anatot, în teritoriul lui Beniamin, căci tu ai drept de moștenire și de răscumpărare. Cumpără‑l tu!“
Am știut că acesta era Cuvântul Domnului, 9așa că am cumpărat de la Hanamel, fiul unchiului meu, terenul din Anatot și i‑am cântărit șaptesprezece șecheli9 Aproximativ 0,2 kg. de argint. 10Am semnat și pecetluit actul, am pus martori și am cântărit argintul pe talere. 11Am luat apoi actele de cumpărare, atât pe cel pecetluit, în care erau termenii și condițiile cumpărării, cât și pe cel nepecetluit, 12și i le‑am dat lui Baruc, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, înaintea ochilor vărului meu Hanamel, înaintea ochilor martorilor care au semnat actele de cumpărare și sub privirea tuturor iudeilor care se aflau în curtea temniței.
13Înaintea ochilor lor i‑am poruncit lui Baruc, zicând: 14„Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ia aceste documente, atât actul de cumpărare pecetluit, cât și pe cel nepecetluit, și pune‑le într‑un vas de pământ ca să se păstreze multă vreme!» 15Căci așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Se vor mai cumpăra case, terenuri și vii în țara aceasta.»“
16După ce am dat actele de cumpărare a terenului lui Baruc, fiul lui Neria, m‑am rugat Domnului, zicând:
17„Ah, Stăpâne Doamne, Tu ai făcut cerurile și pământul prin puterea Ta cea mare și cu brațul Tău întins. Nimic nu este prea greu pentru Tine! 18Tu arăți îndurare la mii de generații, dar aduci pedeapsa pentru nelegiuirea părinților în sânul copiilor lor. Tu ești Dumnezeul cel Mare și Puternic, al Cărui Nume este Domnul Oștirilor. 19Sfaturile Tale sunt mărețe și faptele Tale sunt puternice. Ochii Tăi sunt deschiși asupra tuturor căilor fiilor omului, ca să dai fiecăruia după căile lui și după rodul faptelor lui. 20Tu ai făcut semne și minuni în țara Egiptului și le‑ai continuat până în ziua de azi, atât în Israel, cât și în întreaga lume, și Ți‑ai făcut un Nume așa cum este astăzi. 21L‑ai scos pe poporul Tău Israel din țara Egiptului cu semne și minuni, cu mână puternică, cu braț întins și cu o mare teamă. 22Tu le‑ai dat țara aceasta, pe care ai jurat părinților lor că le‑o vei da, țară în care curge lapte și miere. 23Ei au venit și au luat‑o în stăpânire, dar nu au ascultat de glasul Tău și n‑au păzit Legea Ta. Tot ce le porunciseși să facă, nu au făcut. Atunci ai trimis peste ei toate aceste nenorociri.
24Iată cum se înalță rampe de asalt împotriva cetății ca să fie cucerită! Din cauza sabiei, a foametei și a molimei cetatea va cădea în mâinile caldeenilor, care o atacă. Ce ai spus Tu s‑a întâmplat, după cum vezi Tu Însuți. 25Stăpâne Doamne, Tu mi‑ai zis: «Cumpără‑ți cu argint un teren și pune martori!», dar iată că cetatea este dată în mâinile caldeenilor!“
26Atunci Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Ieremia, zicând: 27„Iată, Eu sunt Domnul, Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva prea greu pentru Mine? 28De aceea, așa vorbește Domnul: «Dau cetatea aceasta în mâinile caldeenilor și în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și ei o vor cuceri. 29Caldeenii, care luptă împotriva acestei cetăți, vor intra, îi vor da foc și o vor arde. Vor arde toate casele pe acoperișul cărora poporul a ars tămâie pentru Baal și a turnat jertfe de băutură în cinstea altor dumnezei ca să Mă mânie. 30Căci fiii lui Israel și fiii lui Iuda au făcut numai rău în ochii Mei încă din tinerețea lor. Da, fiii lui Israel M‑au mâniat întruna prin lucrările mâinilor lor, zice Domnul. 31Căci cetatea aceasta n‑a încetat să‑Mi provoace mânia și furia, din ziua când au zidit‑o și până în ziua aceasta; prin urmare, o îndepărtez din fața Mea. 32Fiii lui Israel și fiii lui Iuda M‑au provocat la mânie prin tot răul pe care l‑au săvârșit, atât ei, cât și regii și conducătorii lor, preoții și profeții lor, oamenii din Iuda și locuitorii Ierusalimului. 33S‑au întors cu ceafa la Mine și nu cu fața. I‑am învățat dis‑de‑dimineaţă, dar ei nu au ascultat și nu au primit îndrumarea. 34Și‑au așezat spurcăciunile lor în Casa peste care este chemat Numele Meu și au pângărit‑o. 35Au construit înălțimi lui Baal în valea Ben‑Hinom, ca să‑și treacă fiii și fiicele prin foc35 Sau: să‑și sacrifice fiii și fiicele în foc. în cinstea lui Moleh, lucru pe care Eu nu li l‑am poruncit și nici nu Mi‑a trecut prin minte că ei vor săvârși asemenea urâciuni ca să‑l facă pe Iuda să păcătuiască.»
36Acum însă, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cetatea aceasta despre care voi ziceți că va fi dată în mâinile împăratului Babilonului prin sabie, foamete și molimă: 37«Iată, îi voi aduna din toate țările unde i‑am alungat în mânia, furia și înverșunarea Mea cea mare, îi voi aduce înapoi în locul acesta și‑i voi face să locuiască în siguranță. 38Ei vor fi poporul Meu și Eu voi fi Dumnezeul lor. 39Le voi da o singură inimă și o singură cale, ca să se teamă de Mine tot timpul, spre fericirea lor și a copiilor lor după ei. 40Voi încheia cu ei un legământ veșnic, potrivit căruia nu Mă voi opri din a le face bine. Voi pune în inima lor teama de Mine, ca să nu se mai îndepărteze de Mine. 41Mă voi bucura să le fac bine și îi voi planta cu adevărat în țara aceasta din toată inima și din tot sufletul Meu.»
42Căci așa vorbește Domnul: «După cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot așa voi aduce peste el tot binele pe care îl promit. 43Se vor cumpăra din nou terenuri în țara aceasta despre care ziceți că a devenit o pustie fără oameni și fără animale, din cauză că a fost dată în mâinile caldeenilor. 44Se vor cumpăra din nou terenuri pe argint, se vor semna acte și se vor pecetlui cu martori în teritoriul lui Beniamin, în împrejurimile Ierusalimului, în cetățile lui Iuda, în cetățile de la munte, în cetățile din zona deluroasă44 Vezi nota de la 17:26. și în cetățile din Neghev44 Vezi nota de la 13:19., căci le voi aduce înapoi captivii, zice Domnul.»“
