47
バビロンの没落
1負け知らずのバビロンよ、
下って来て、ちりの中に座れ。
栄光の日々は終わり、
おまえたちの栄華と栄誉は色あせたからだ。
カルデヤの娘よ、おまえは二度と、
優雅で美しい王妃とは呼ばれない。
2重いひき臼で粉をひけ。
娼婦のようにベールを取り、
王妃の衣を脱ぎ捨てて、人々の目に身をさらせ。
3おまえは裸になり、恥をかく。
わたしはおまえに報復し、少しも後悔しない。」
4バビロンの強大な力からイスラエルを救う、
私たちの救い主、
その名は全能の主で、
イスラエルの聖なる神がこう告げます。
5「バビロンよ、黙って暗がりに座れ。
おまえは二度と、諸国の女王と呼ばれない。
6バビロンよ、わたしはイスラエルを怒って
おまえの手に渡し、少しばかり罰しようとした。
ところがおまえは、少しも手かげんしなかった。
それどころか、老人にまでも重い荷を負わせた。
7おまえは、自分がいつまでも世界の女王として
君臨するものと思った。
わたしの民を少しもあわれまず、
また彼らに危害を加えたらどうなるかも考えなかった。
8ああ、自らを大国だと自慢し、安逸をむさぼり、
快楽を追い求める国よ。
おまえの罪に対する、
わたしの法廷での判決を聞け。
おまえは、『私だけが神だ。
天地が引っくり返っても、私が未亡人になるわけがない。子どもを失うこともない』とうそぶく。
9それも今のうちだ。
次の二つのことが、一日のうちに、
しかも、あっという間に実現する。
どんなにまじないや魔術に頼ってみても、
おまえは未亡人となり、子どもを失う。
10おまえは、どんなに悪いことをしても大丈夫だと
考えていた。
『だれも見ていない』と言った。
その知恵と知識が災いして、わたしに背き、
自分こそ神だと言うまでになった。
11だから、大きな災難が突然おまえに襲いかかる。
あまりに突然なので、
それがどこから来たのかわからない。
そのとき、おまえの罪をきよめる神への供え物はない。
12長い間拝んできた悪鬼の群れを、呼び出してみよ。
彼らの助けを借りて、もう一度多くの人を
恐れさせることができるかどうか、試してみよ。
13助言をする者は掃いて捨てるほどいる。
星占い、天文学者など、
未来の出来事を言いあてる者はたくさんいる。
14しかし彼らは、
火がつくとぱっと燃え上がる枯れ草のように、
役に立つどころか手がつけられなくなる。
自分さえ救えないのだから、とても頼りにはならない。
その火は、そばに座って体を暖める火ではない。
15さらに、古くからの友人まで、
みなこそこそと逃げ出し、姿を隠して、
力になってくれない。
Căderea Babilonului
1Coboară‑te și așază‑te în țărână,
fiică, fecioară a Babilonului!
Șezi pe pământ fără să ai vreun tron,
fiică a caldeenilor1, 5 babilonienilor.,
căci nu vei mai fi numită
gingașă și delicată!
2Ia pietrele de moară și macină făină!
Dă‑ți voalul la o parte!
Ridică‑ți rochia, descoperă‑ți picioarele
și treci prin râuri!
3Goliciunea ta va fi dezvelită;
da, rușinea ta va fi văzută.
Mă voi răzbuna și nu voi cruța pe nimeni.“
4Răscumpărătorul nostru –
Domnul Oștirilor este Numele Său –
este Sfântul lui Israel.
5„Șezi în tăcere și du‑te în întuneric,
fiică a caldeenilor,
căci nu vei mai fi numită
împărăteasa împărățiilor!
6Am fost mânios pe poporul Meu
și Mi‑am pângărit moștenirea.
I‑am dat în mâna ta,
dar tu n‑ai avut milă de ei.
Ai făcut ca jugul tău să fie foarte greu
asupra celui bătrân.
7Ziceai: «Voi fi împărăteasă pentru totdeauna!»
Tu n‑ai pus la inimă aceste lucruri,
nici nu ți‑ai amintit că totul se va sfârși.
8Acum deci, ascultă aceasta, tu, iubitoare de plăceri,
tu, care locuiești în siguranță,
care zici în inima ta:
«Eu sunt și nu este alta în afară de mine!
Nu voi fi văduvă
și nu voi ști cum este să‑ți pierzi copiii!»
9Amândouă aceste lucruri vor veni asupra ta
dintr-odată, într‑o singură zi.
Pierderea copiilor și văduvia,
vor veni pe deplin asupra ta,
în pofida mulțimii vrăjitoriilor tale
și a marii puteri a descântecelor tale.
10Te‑ai încrezut în răutatea ta,
zicând: «Nu mă vede nimeni.»
Înțelepciunea și cunoașterea ta
este cea care te conduce greșit
atunci ai zis în inima ta:
«Eu sunt și nu este alta în afară de mine!»
11Dar va veni nenorocirea peste tine
și nu vei ști s‑o faci să dispară11 Sau: și nu vei ști de unde se ridică.;
va cădea peste tine dezastrul
și nu‑l vei putea da la o parte;
va veni deodată asupra ta ruina,
fără ca să fi știut ceva despre ea.
12Continuă cu descântecele
și cu mulțimea vrăjitoriilor tale,
cu care te‑ai trudit încă din tinerețe!
Poate vei reuși,
poate vei insufla groază.
13Ai obosit de atâtea sfaturi.
Să se ridice și să te izbăvească
cei ce studiază cerurile, cititorii în stele,
care la fiecare lună nouă prezic ce are să ți se întâmple.
14Iată, ei sunt ca pleava,
fiind mistuiți de foc.
Nu‑și pot scăpa viața
de puterea flăcării.
Acesta nu este jăratic la care să te încălzești,
nu este foc înaintea căruia să stai!
15Așa sunt pentru tine
cei pe care te oboseai să‑i întrebi
și cei cu care ai făcut negoț încă din tinerețe:
fiecare rătăcește pe căile lui
și nu este nimeni care să te salveze.
