1Koning Lemuël van Massa schreef de levenslessen op die zijn moeder hem leerde.
2Wat zal ik je vertellen, mijn zoon, die uit mij geboren werd, om wie ik zoveel geloften deed?
3Lever jezelf niet uit aan de vrouwen en zet je zinnen niet op oorlogvoering en het veroveren van koninkrijken.
4Het is niet goed als koningen te veel wijn drinken, Lemuël, en drankzucht past niet bij hen,
5want als de koning te veel drinkt, loopt hij gevaar de rechtvaardigheid uit het oog te verliezen, wat de onderdrukten kan benadelen.
6Geef sterke drank maar aan iemand die in de put zit, wijn aan iemand die erg verdrietig is,
7want wanneer zij drinken, vergeten zij hun armoede en zorgen.
8Kies de kant van de onmondigen, van hen die buiten hun schuld gevaar lopen.
9Spreek en vel een rechtvaardig vonnis, geef de onderdrukten en noodlijdenden hun recht.
10Wie is zo gelukkig een goede vrouw te vinden? Zij is immers veel meer waard dan de duurste edelstenen?
11Haar man vertrouwt volledig op haar en het zal hem aan niets ontbreken.
12Zij benadeelt hem nooit, doet haar hele leven goed.
13Ze zoekt wol en vlas, die ze met rappe handen verwerkt.
14Zoals een koopman zijn handelsschepen uitzendt, zorgt zij dat zij over al het nodige beschikt, ook al moet dat van ver komen.
15In de vroege morgen, wanneer het nog donker is, staat zij op en zorgt dat haar gezin en het personeel kunnen eten.
16Als zij haar zinnen heeft gezet op een bepaalde akker, krijgt zij hem ook, met wat zij verdient plant ze een wijngaard.
17Vlijtig gaat zij aan het werk, zij is met opgestroopte mouwen aan de slag.
18Zij merkt dat haar werk vruchten afwerpt en het is dan ook vaak nacht voordat zij gaat slapen.
19Snel schieten haar handen over haar spinnewiel, vaardig schikken zij het vlas.
20Ze staat altijd klaar om een noodlijdende te helpen, iedereen kan op haar hulp rekenen.
21Zij maakt zich geen zorgen om haar gezin wanneer de winter komt, want zij heeft voor mooie en warme kleding gezorgd.
22Zij maakt voor zichzelf prachtige tapijten en draagt kleren van fijn linnen en prachtig gekleurde stoffen.
23Haar man is een gezien figuur op de plaatsen, waar recht wordt gesproken en is een van de leiders van het land.
24Zij maakt linnen kleding en verkoopt die en levert gordels aan de koopman.
25Kracht en waardigheid stralen van haar af en zij ziet elke nieuwe dag met vertrouwen tegemoet.
26Uit haar woorden spreekt wijsheid en de wil om goed te doen.
27Zij weet precies wat in haar huishouding gebeurt en op luiheid zul je haar niet betrappen.
28Haar kinderen kijken tegen haar op en haar man prijst zich gelukkig en zegt:
29‘Er zijn veel goede vrouwen, maar jij overtreft ze allemaal!’
30Uiterlijke schoonheid is bedrieglijk en verdwijnt, maar een vrouw die ontzag heeft voor de Here, verdient bewondering en lof.
31Haar goede daden zullen haar eer en erkenning opleveren, zelfs van hooggeplaatste mensen.
Proverbele regelui Lemuel
1Cuvintele regelui Lemuel. O rostire pe care i‑a încredințat‑o1 Sau: Cuvintele regelui Lemuel masaitul, / pe care le‑a învățat. mama lui:
2„Ce să‑ți spun, fiule? Ce să‑ți spun, fiul pântecului meu?
Ce să‑ți spun, fiul jurămintelor mele?
3Nu‑ți da puterea ta femeilor
și nici căile3 Contextul sugerează pericolul relațiilor sexuale, alte două posibile traduceri fiind deprinderile tale sau energiile tale. tale celor ce distrug regii!
4Nu se cuvine regilor, Lemuele,
nu se cuvine regilor să bea vin,
nici conducătorilor să dorească băuturi tari,
5ca nu cumva, bând, să uite hotărârile legii,
și să încalce drepturile tuturor celor asupriți.
6Dați băuturi tari celui ce piere
și vin celui ce are viața amară,
7ca să bea, să‑și uite sărăcia
și să nu‑și mai aducă aminte de necazul lui!
8Deschide‑ți gura în sprijinul celui mut,
pentru drepturile tuturor celor ce stau să moară!
9Deschide‑ți gura și judecă drept;
apără drepturile celui sărac și nevoiaș!
Epilog: Femeia cinstită
10O femeie cinstită, cine poate găsi?10 Versetele 10-31 constituie un acrostih (fiecare verset începe cu o literă a alfabetului ebraic, în ordinea alfabetică a literelor).
Valoarea ei este de departe mai mare decât a rubinelor.
11Inima soțului ei se încrede în ea
și nu‑i va lipsi câștigul11 Lit.: prada, profitul adus de o astfel de femeie fiind asemănat cu o pradă de război..
12Ea îi face bine, și nu rău,
în toate zilele vieții ei.
13Ea caută lână și in
și cu mâinile ei lucrează cu plăcere.
14Ea este ca o corabie de negoț;
de departe își aduce hrana.
15Ea se scoală când este încă întuneric,
dă hrană celor din casa sa,
și împarte sarcini servitoarelor sale.
16Ea se gândește la un teren și îl cumpără;
din venitul câștigat plantează o vie.
17Ea își încinge coapsele cu putere
și își întărește brațele.
18Ea simte că negoțul îi merge bine,
și candela ei nu se stinge noaptea18 O dovadă de hărnicie (femeia lucrează până noaptea târziu) sau un simbol al binecuvântării materiale (într‑o casă prosperă candela ardea și în timpul nopții)..
19Își pune mâna pe furca de tors,
și prinde fusul cu degetele ei.
20Ea își deschide palma pentru cel sărac
și își întinde mâinile către cel nevoiaș.
21Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei,
pentru că toată familia ei este îmbrăcată în haine stacojii21 Simbol al îngrijirii (familia să nu sufere de frig) și al prosperității (vopseaua stacojie era foarte scumpă)..
22Ea își face așternuturi;
are haine de in subțire și purpură.
23Soțul ei este respectat la porțile cetății,
când stă printre bătrânii țării.
24Ea face haine de lână și le vinde,
și dă24 Sau: furnizează [marfă], un alt simbol al hărniciei și succesului. cingători negustorilor.
25Puterea și cinstea sunt îmbrăcămintea ei,
și râde de ziua de mâine.
26Ea își deschide gura cu înțelepciune,
și învățături plăcute26 Ebr.: torat-hesed, tora având aici sensul de învățătură, iar hesed putând avea atât sensul de dragoste (de aici, plăcute), cât și sensul de credincioșie (învățături corecte); pentru hesed vezi nota de la 3:3 sunt pe limba ei.
27Ea veghează asupra căilor familiei sale
și nu mănâncă pâinea lenevirii.
28Fiii ei se ridică și o numesc binecuvântată;
soțul ei o laudă și el:
29«Multe femei fac lucruri nobile,
dar tu le întreci pe toate!»
30Farmecul este înșelător și frumusețea este deșartă,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31Apreciați‑o pentru rodul muncii ei,
iar faptele ei s‑o laude la porțile cetății!“
