Meer instructies voor het offeren
1-2 De Here gaf Mozes de volgende instructies om aan de Israëlieten door te geven: ‘Wanneer u bent aangekomen in het land dat Ik u zal geven 3-4 en u wilt de Here eren met een brandoffer of een ander vuuroffer, dan moet u een schaap, een geit of een rund offeren. Elk offer—hetzij een gewoon offer of een gelofteoffer, een vrijwillig offer of een speciaal offer, dat u brengt op een van de jaarlijkse feesten—moet samengaan met een spijsoffer. Als u een schaap offert, gebruik dan 2,2 liter fijn meel, gemengd met 0,9 liter olie, 5samen met 0,9 liter wijn als drankoffer. 6Als u een ram offert, gebruik dan 4,4 liter fijn meel gemengd met eenderde liter olie, 7samen met eenderde liter wijn als drankoffer. Dit zal een offer zijn met een aangename reuk voor de Here. 8-9 Als u een jonge stier offert, moet het begeleidende spijsoffer bestaan uit 6,6 liter fijn meel, gemengd met tweederde liter olie 10en een drankoffer van tweederde liter wijn. Dit zal met vuur worden geofferd tot een aangename reuk voor de Here. 11-12 Dit zijn de voorschriften voor de spijsoffers die een brandoffer van een stier, een schaap, een ram of een jonge geit moeten begeleiden.
13-14 Deze voorschriften gelden zowel voor geboren Israëlieten als voor buitenlanders die bij u wonen en die de Here willen eren met een brandoffer. 15-16 Want hier geldt dezelfde wet voor Israëlieten en buitenlanders en dit zal van generatie op generatie zo blijven, allen zijn gelijk voor de Here. Ja, er is één wet voor allen!’
17-18 Vervolgens zei de Here tegen Mozes: ‘Zeg tegen de Israëlieten dat wanneer zij aankomen in het land dat Ik hun zal geven, 19-21zij de Here een deel van hun eerste oogst van elk jaar moeten geven. Zij moeten van het gerstemeel een koek maken die moet worden geofferd, het is een jaarlijks offer van uw dorsvloer en moet van generatie op generatie in ere worden gehouden.
22Stel dat u of een latere generatie zich realiseert dat u onopzettelijk heeft nagelaten de instructies die de Here u door Mozes heeft gegeven, uit te voeren, 23-24 dan moet u een jonge stier als brandoffer offeren. Het zal een aangename reuk voor de Here zijn en het moet worden geofferd met het normale spijs- en drankoffer en een bok als zondoffer. 25De priester zal verzoening doen voor alle Israëlieten en het zal worden vergeven, want het was geen opzet en zij hebben het goedgemaakt met hun brandoffers en zondoffer voor de Here. 26Allen die tot het volk Israël behoren, zullen vergeving ontvangen—ook de buitenlanders die bij hen wonen—want de hele bevolking is betrokken bij een dergelijke vergissing en de vergeving daarvan. 27Als iemand deze overtreding zonder opzet heeft gemaakt, zal hij een eenjarige geit als zondoffer offeren 28en de priester zal verzoening over hem doen tegenover de Here, dan zal hij vergeving ontvangen. 29Hetzelfde geldt voor de buitenlander die bij u woont. 30Maar iemand die deze overtreding opzettelijk maakt, ongeacht of hij een geboren Israëliet of een buitenlander is, beledigt de Here en zal worden verstoten uit het volk. 31Want hij heeft de wet van de Here veracht en opzettelijk geweigerd deze te gehoorzamen. Hij moet worden gedood en zal op die manier voor zijn zonde boeten.’
Straf bij ongehoorzaamheid
32Op een dag, toen het volk Israël in de woestijn verbleef, werd een van hen betrapt bij het houtsprokkelen op de sabbat. 33Hij werd voor Mozes, Aäron en de andere rechters gebracht. 34Zij sloten hem op in afwachting van de beslissing die de Here over hem zou nemen. 35Toen zei de Here tegen Mozes: ‘Deze man moet sterven, het hele volk moet hem buiten het kamp stenigen.’ 36Zij brachten hem buiten het kamp en doodden hem, zoals de Here had opgedragen.
37-38 De Here zei tegen Mozes: ‘Zeg de Israëlieten dat zij gedenkfranjes aan hun kleren maken. In de franje aan de hoeken van hun kleren moeten zij een blauwpurperen draad verwerken. 39Als zij die franje zien, zullen zij denken aan mijn regels en wetten en aan het feit dat zij die moeten gehoorzamen in plaats van hun eigen verlangens te volgen, zoals gebeurde toen zij andere goden dienden. 40Het zal u eraan herinneren dat u heilig moet zijn voor uw God. 41Want Ik ben de Here, uw God, die u uit het land Egypte bevrijdde. Ja, Ik ben de Here, uw God.’
Daruri suplimentare diferitelor jertfe
1Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Când veți intra în țara în care veți locui, pe care v‑o voi da, 3și veți aduce Domnului o jertfă mistuită de foc – fie o ardere‑de‑tot, fie o jertfă pentru împlinirea unui jurământ deosebit sau un dar de bunăvoie sau o jertfă cu ocazia sărbătorilor periodice – ca să faceți din cirezile sau turmele voastre o aromă plăcută Domnului, 4cel care va aduce Domnului ofranda sa va trebui să aducă și un dar de mâncare dintr‑o zecime de efă4 Aproximativ 2,2 l. de făină aleasă, amestecată cu un sfert de hin4-5 Aproximativ 0,9 l. de untdelemn. 5Pentru fiecare miel adus ca jertfă sau ca ardere‑de‑tot, să aducă și un sfert de hin de vin ca jertfă de băutură.
6Pentru fiecare berbec să aducă și un dar de mâncare din două zecimi de efă6 Aproximativ 4,5 l. de făină aleasă, amestecată cu o treime de hin6-7 Aproximativ 1,2 l. de untdelemn, 7și o jertfă de băutură dintr‑o treime de hin de vin, de o aromă plăcută Domnului.
8Când vor aduce un taur ca jertfă sau ca ardere‑de‑tot pentru împlinirea unui jurământ deosebit sau ca jertfă de pace8 Vezi nota de la 6:14. în cinstea Domnului, 9să aducă împreună cu taurul un dar de mâncare din trei zecimi de efă9 Aproximativ 6,5 l. de făină aleasă, amestecată cu o jumătate de hin9-10 Aproximativ 1,8 l. de untdelemn 10și o jertfă de băutură din jumătate de hin de vin ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului. 11Așa să se facă pentru fiecare bou sau berbec sau pentru fiecare dintre miei sau iezi. 12Așa să se facă pentru fiecare în parte, oricare ar fi numărul lor.
13Așa să facă orice băștinaș care își va aduce jertfa mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului. 14Dacă vreun străin care locuiește cu voi sau care se naște printre voi de‑a lungul generațiilor voastre, va dori să aducă o jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului, el va trebui să facă așa cum faceți voi. 15Să fie o singură hotărâre pentru toată adunarea, atât pentru voi, cât și pentru străinul care locuiește printre voi, o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre. Și voi și străinul veți fi la fel înaintea Domnului. 16Să fie aceeași lege și aceeași poruncă atât pentru voi, cât și pentru străinul care locuiește cu voi.»“
17Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 18„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Când veți intra în țara în care vă duc 19și când veți mânca din pâinea țării, să aduceți Domnului o contribuție prin ridicare. 20Din prima parte a aluatului să aduceți o turtă drept contribuție ca dar ridicat. S‑o aduceți așa cum aduceți o contribuție din aria de treierat. 21De‑a lungul generațiilor voastre, să oferiți Domnului această contribuție din prima parte a aluatului vostru.21 Sau: a făinii voastre.
Jertfe pentru păcatul fără voie
22Dacă păcătuiți din greșeală și nu împliniți toate aceste porunci pe care Domnul i le‑a spus lui Moise 23– tot ce v‑a poruncit Domnul prin Moise, din ziua în care Domnul a dat porunci și până mai târziu, de‑a lungul generațiilor voastre, – 24dacă deci comunitatea a păcătuit fără voie, fără să‑și dea seama, atunci toată comunitatea să aducă un taur ca ardere‑de‑tot de o aromă plăcută Domnului, împreună cu un dar de mâncare potrivit poruncii și un țap ca jertfă pentru păcat. 25Preotul să facă ispășire pentru toată comunitatea fiilor lui Israel și ei vor fi iertați, căci au păcătuit fără voie și și‑au adus atât ofranda, adică jertfa mistuită de foc pentru Domnul, cât și jertfa pentru păcat înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l‑au săvârșit fără voie. 26Toată comunitatea fiilor lui Israel va fi iertată, atât ei, cât și străinii care locuiesc în mijlocul lor, pentru că tot poporul a păcătuit fără voie.
27Dacă cineva păcătuiește fără voie, să aducă o capră de un an ca jertfă pentru păcat. 28Preotul să facă ispășire înaintea Domnului pentru cel care a păcătuit fără voie și după ce va face ispășire pentru el, va fi iertat. 29Să fie aceeași lege pentru toți aceia care păcătuiesc fără voie, atât pentru băștinașul dintre fiii lui Israel, cât și pentru străinul care locuiește în mijlocul lor.
30Însă cel ce păcătuiește cu voie30 Sau: sfidător, obraznic, cu premeditare (lit.: cu o mână ridicată). – indiferent dacă este băștinaș sau străin – Îl hulește pe Domnul. Omul acela va trebui să fie nimicit din mijlocul poporului. 31Fiindcă a disprețuit Cuvântul Domnului și a încălcat porunca Lui, omul acela să fie nimicit pe deplin. Pedeapsa pentru nelegiuire va fi asupra lui.»“
Pedeapsa pentru călcarea Sabatului
32În timp ce fiii lui Israel erau în pustie, au găsit un om adunând vreascuri în ziua de Sabat. 33Cei care‑l găsiseră adunând vreascuri l‑au adus înaintea lui Moise, a lui Aaron și a întregii comunități. 34Pentru că încă nu era clar ce trebuie să i se facă, l‑au pus sub pază. 35Domnul i‑a zis lui Moise: „Omul acela să fie pedepsit cu moartea. Întreaga comunitate să‑l omoare cu pietre în afara taberei.“ 36Întreaga comunitate l‑a dus în afara taberei și l‑a omorât cu pietre, așa cum Domnul i‑a poruncit lui Moise.
Ciucurii de la veșminte
37Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 38„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le să‑și facă ciucuri la colțurile hainelor, de‑a lungul generațiilor lor, și să pună un șnur albastru pe ciucurele de la fiecare colț. 39Când veți avea ciucurii aceștia, să vă uitați la ei și să vă aduceți aminte de toate poruncile Domnului ca să le puteți împlini. Și astfel nu veți mai umbla după poftele inimilor voastre și ale ochilor voștri, după care v‑ați luat ca să curviți. 40Așa vă veți aduce aminte să împliniți toate poruncile Mele și veți fi sfinți pentru Dumnezeul vostru. 41Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v‑am scos din țara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.“
