De dood van Gedalja
1Maar in de zevende maand kwam Ismaël naar Mispa. Hij was de zoon van Nethanja en kleinzoon van Elisama, lid van de koninklijke familie en een van de hoogste functionarissen van de koning. Hij had tien mannen bij zich. 2Tijdens de maaltijd sprongen Ismaël en zijn tien mannen plotseling op, trokken hun zwaarden en vermoordden Gedalja. 3Daarna gingen zij naar buiten en richtten een slachting aan onder de andere Judeeërs en de Babylonische soldaten die daar waren.
4De volgende dag, nog voordat iemand buiten Mispa wist wat daar was gebeurd, 5kwamen tachtig mannen uit Sichem, Silo en Samaria in Jeruzalem aan. Zij kwamen om de Here in zijn tempel te aanbidden. Zij hadden hun baard afgeschoren, hun kleren gescheurd en zichzelf gesneden en hadden offers en reukwerk bij zich. 6Ismaël ging hen vanuit Mispa tegemoet en huilde. Toen hij vlakbij was, zei hij: ‘Kom toch mee en kijk wat er met Gedalja is gebeurd!’ 7Toen de mannen echter in de stad aankwamen, doodden Ismaël en zijn mannen zeventig van hen en gooiden de lijken in een put. 8De tien overige mannen wisten hun leven te redden door Ismaël te beloven dat hij hun rijke voorraden tarwe, gerst, olie en honing, die zij ergens in het open veld hadden verstopt, zou krijgen. 9De put waarin Ismaël de lijken van de vermoorde mannen gooide, was de grote put die koning Asa gemaakt had toen hij Mispa versterkte om zich te beschermen tegen koning Baësa van Israël. 10Ismaël nam de dochters van de koning gevangen, evenals al de mensen die Nebuzaradan onder de hoede van Gedalja in Mispa had achtergelaten. Korte tijd later vertrok hij met hen allen naar het land van de Ammonieten.
11Maar toen Johanan, de zoon van Karéah, en de andere verzetsmensen hoorden wat Ismaël had gedaan, 12gingen zij hem met al hun manschappen achterna om tegen hem te vechten. De twee groepen ontmoetten elkaar bij het meer van Gibeon. 13-14 Toen de gevangenen van Ismaël Johanan en zijn mannen zagen aankomen, schreeuwden zij van vreugde en sloten zich direct bij hen aan. 15Ismaël ontsnapte ondertussen met acht van zijn mannen naar het land van de Ammonieten.
16-17 Daarop gingen Johanan en zijn mannen naar het dorp Geruth-Kimham, dichtbij Bethlehem. Zij namen alle bevrijde mensen met zich mee, soldaten, vrouwen, kinderen en regeringsfunctionarissen. Ze gingen met hen naar Egypte, 18want zij waren bang voor wat de Babyloniërs zouden doen als die hoorden dat Ismaël gouverneur Gedalja had vermoord. Deze was tenslotte persoonlijk benoemd door de koning van Babel.
Atrocitățile lui Ismael și fuga poporului în Egipt
1În luna a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, care era de sămânță regală și fusese un conducător al regelui, a venit împreună cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahikam, la Mițpa. În timp ce mâncau împreună acolo, la Mițpa, 2Ismael, fiul lui Netania, s‑a ridicat împreună cu cei zece oameni care erau cu el și l‑au lovit cu sabia pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Șafan. Astfel, el l‑a omorât pe cel pe care împăratul Babilonului l‑a pus conducător peste țară. 3Ismael i‑a ucis pe toți iudeii care erau cu Ghedalia la Mițpa, precum și pe toți războinicii caldeeni care se aflau acolo.
4A doua zi, după asasinarea lui Ghedalia, pe când nimeni nu știa nimic, 5optzeci de bărbați cu barba rasă, cu hainele rupte și cu tăieturi în piele, au venit din Șechem, din Șilo și din Samaria ca să aducă daruri de mâncare și tămâie la Casa Domnului. 6Ismael, fiul lui Netania, a ieșit din Mițpa înaintea lor și mergea plângând. Când i‑a întâlnit le‑a zis:
– Veniți la Ghedalia, fiul lui Ahikam!
7Când au ajuns ei în mijlocul cetății, Ismael, fiul lui Netania, și bărbații care erau cu el i‑au ucis și i‑au aruncat într‑un puț. 8Dar zece dintre ei i‑au zis lui Ismael:
– Nu ne omorî căci mai avem grâu, orz, ulei și miere ascunse în câmpie.
Atunci el i‑a lăsat în viață și nu i‑a ucis împreună cu frații lor. 9Puțul în care a aruncat Ismael toate cadavrele celor care fuseseră cu Ghedalia și pe care îi ucisese, era puțul cel mare pe care l‑a făcut regele Asa ca apărare împotriva lui Bașa, regele lui Israel. Puțul acesta l‑a umplut Ismael, fiul lui Netania, cu cei uciși.
10Ismael i‑a luat captivi pe toți cei din popor care mai rămăseseră la Mițpa: pe fiicele regelui și pe toți aceia din popor care mai rămăseseră la Mițpa și pe care Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, îi încredințase lui Ghedalia, fiul lui Ahikam. Ismael, fiul lui Netania, i‑a luat captivi și a plecat să treacă la fiii lui Amon.
11Când Iohanan, fiul lui Careah, și toți conducătorii oștirilor care erau cu el, au auzit despre tot răul pe care‑l făcuse Ismael, fiul lui Netania, 12i‑au luat pe toți oamenii care erau cu ei și au mers să lupte împotriva lui Ismael, fiul lui Netania. Ei l‑au ajuns lângă apele cele mari ale Ghivonului. 13Întreg poporul care era cu Ismael s‑a bucurat când l‑a văzut pe Iohanan, fiul lui Careah, și pe toți conducătorii oștirilor care erau cu el. 14Tot poporul, pe care‑l luase captiv Ismael din Mițpa, s‑a întors și s‑a dus la Iohanan, fiul lui Careah. 15Dar Ismael, fiul lui Netania, împreună cu opt din oamenii lui, au scăpat de Iohanan și au fugit la fiii lui Amon.
16Iohanan, fiul lui Careah, și toți conducătorii oștirilor care erau cu el, au luat toată rămășița poporului din Mițpa, pe care o eliberaseră din mâinile lui Ismael, fiul lui Netania, după ce acesta îl ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahikam: războinicii, femeile, copiii și demnitarii pe care‑i adusese din Ghivon. 17După ce au mers o vreme, s‑au oprit la Gherut-Chimham17 Sau: locuințele lui Chimham., lângă Betleem; apoi au plecat în Egipt, 18departe de caldeeni, pentru că se temeau de ei, deoarece Ismael, fiul lui Netania, îl ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, pe care împăratul Babilonului îl pusese conducător peste țară.
