Jeruzalems daden openbaar
1Een volgende boodschap kreeg ik van de Here en Hij zei: 2‘Mensenzoon, stel Jeruzalem in staat van beschuldiging als moordenaarsstad. Maak haar gruweldaden in het openbaar bekend. 3“Stad van bloedvergieten, veroordeeld en vervloekt bent u, stad van afgoden, walgelijk en onrein. 4U bent zowel schuldig aan moord als aan afgoderij. De dag van uw oordeel is in aantocht. Uw dagen zijn geteld. Ik zal u overleveren aan de minachting en spot van de hele wereld. 5Mensen van veraf en dichtbij zullen u uitlachen en bespotten, als een stad vol schande en chaos. 6Iedere leider van Israël die binnen uw muren woont, maakt misbruik van zijn macht om te kunnen moorden. 7Vaders en moeders worden met minachting behandeld, immigranten en bezoekers worden gedwongen u te betalen voor uw ‘bescherming’, wezen en weduwen wordt onrecht aangedaan. 8De heilige dingen van God worden veracht, mijn sabbatten worden verwaarloosd. 9In uw midden wonen kwaadsprekers die er op uit zijn bloed te vergieten, die offermaaltijden houden op de bergen en overal schandelijke dingen doen. 10Er zijn onder u mannen die overspel plegen met de vrouw van hun vader en gemeenschap hebben met ongestelde vrouwen. 11Overspel met een buurvrouw, een schoondochter, een zuster, het is voor velen een heel gewone zaak. 12Huurmoordenaars, woekeraars en afpersers zijn er in overvloed. Nooit denkt u zelfs maar aan Mij of aan mijn geboden,” zegt de Oppermachtige Here. 13“Maar Ik zal nu in mijn handen klappen en zo uw woekerwinsten en het bloedvergieten een halt toeroepen. 14Zult u nog zo flink en moedig zijn op de dag van de afrekening? Want Ik, de Here, heb gesproken en Ik zal doen wat Ik heb gezegd. 15Ik zal u verspreiden onder de volken, u over de hele wereld uiteenjagen en afrekenen met uw goddeloosheid. 16Alle volken zullen zien hoe u uzelf te schande zet, en u zult er achter komen dat Ik de Here ben.” ’
17De Here vervolgde: 18-20‘Mensenzoon, de Israëlieten lijken op het waardeloze schuim dat achterblijft na het smelten van zilver. Zij zijn het overblijfsel van koper, tin, ijzer en lood. Daarom zegt de Oppermachtige Here: “Omdat u slechts schuim en afval bent, zal Ik u naar mijn smeltoven in Jeruzalem brengen en u daar omsmelten in het vuur van mijn toorn. 21Ik zal het vuur van mijn toorn over u aanblazen. 22U zult smelten als zilver in die enorme hitte. Dan zult u weten dat Ik, de Here, mijn toorn over u heb uitgegoten.” ’
23En opnieuw kreeg ik een boodschap van de Here: 24‘Mensenzoon, vertel het volk van Israël het volgende: “Op de dag van mijn toorn zult u lijken op een droge wildernis, een woestijn zonder regen. 25Uw koningen hebben tegen hun onderdanen samengespannen als brullende leeuwen die hun prooi bespringen. Zij beroven velen van het leven, zij stelen schatten en waardevolle voorwerpen. Door hun toedoen komen er steeds meer weduwen in het land. 26Uw priesters hebben mijn wetten overtreden en mijn tempel en alles wat aan Mij gewijd is, verontreinigd. Voor hen zijn de dingen van God niet belangrijker dan andere alledaagse dingen. Zij hebben mijn volk het verschil tussen goed en kwaad niet geleerd en ze houden geen rekening met de sabbat. Daardoor hebben zij mijn heilige naam onteerd. 27Uw leiders zijn net wolven die hun slachtoffers verscheuren, zij vernietigen mensenlevens, enkel en alleen om er rijker van te worden. 28Uw profeten beschrijven visioenen die zij niet hebben gehad. Zij geven boodschappen door die zij van God zouden hebben gehad, hoewel Hij geen woord tegen hen heeft gezegd. Zo dekken zij hun misdaden af met een dun laagje stucwerk! 29Ook de gewone mensen onderdrukken en beroven de armen en noodlijdenden. Vreemdelingen worden uitgebuit en onrechtvaardig behandeld. 30Ik heb tevergeefs gezocht naar iemand die de muur van rechtvaardigheid weer zou kunnen opbouwen, iemand die op de bres zou kunnen staan om u te beschermen tegen mijn vernietigend oordeel. Maar Ik heb niemand gevonden.” 31En daarom zegt de Oppermachtige Here: “Ik zal mijn toorn over u uitgieten, Ik zal u verteren met het vuur van mijn toorn. Ik geef u de volledige straf voor al uw zonden.” ’
Păcatul poporului a ajuns la culme
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând:
2„Fiul omului, vrei să judeci? Vrei să judeci cetatea cea setoasă de sânge? Atunci fă‑i cunoscute toate urâciunile! 3Spune‑i că așa vorbește Stăpânul Domn: «Cetate care verși sânge în mijlocul tău ca să‑ți grăbești ceasul și care‑ți faci idoli ca să te spurci, 4te‑ai făcut vinovată din cauza sângelui pe care l‑ai vărsat și a idolilor pe care ți i‑ai făcut ca să te spurci! Ți‑ai apropiat astfel ziua și ai ajuns la capătul anilor tăi! De aceea te voi face de dispreț printre neamuri și de râsul tuturor țărilor. 5Cei de aproape și cei de departe își vor bate joc de tine, căci ești vestită ca necurată și plină de tulburări!
6Iată că în tine fiecare dintre prinții lui Israel se folosește de puterea lui ca să verse sânge. 7În tine, tatăl și mama sunt necinstiți, străinul din mijlocul tău este jecmănit, iar orfanul și văduva sunt nedreptățiți. 8Ai disprețuit lucrurile Mele sfinte și Mi‑ai profanat Sabatele. 9În tine sunt cei ce defaimă ca să verse sânge, în tine sunt cei ce mănâncă pe munți și cei ce se desfrânează în mijlocul tău. 10În tine se descoperă goliciunea tatălui10 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale. și în tine este necinstită femeia în perioada necurăției ei. 11În tine, fiecare se dedă la urâciuni cu soția semenului său, fiecare își pângărește prin desfrânare nora și fiecare își necinstește sora, fiica tatălui său. 12În tine, se ia mită ca să se verse sânge; tu iei dobândă și camătă, câștigi de pe urma prietenului tău, jecmănindu‑l, iar pe Mine M‑ai uitat, zice Stăpânul Domn.
13Iată, bat din palme din cauza câștigului nedrept pe care l‑ai făcut și din cauza sângelui care a fost vărsat în mijlocul tău. 14Îți va rezista oare inima sau îți vor fi mâinile destul de tari în ziua în care Mă voi ocupa de tine? Eu, Domnul, am vorbit și voi face întocmai. 15Te voi împrăștia printre neamuri, te voi risipi în țări străine și voi pune astfel capăt necurăției din mijlocul tău. 16Când te vei fi întinat înaintea ochilor neamurilor, vei ști că Eu sunt Domnul.»“
17Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 18„Fiul omului, cei din Casa lui Israel au ajuns pentru Mine ca zgura de metal: toți sunt bronz, cositor, fier și plumb, în mijlocul furnalului; au ajuns ca zgura de argint. 19De aceea, așa vorbește Stăpânul Domn: «Pentru că toți ați devenit zgură, iată că vă voi strânge în mijlocul Ierusalimului. 20Așa cum se strânge argintul, arama, fierul, plumbul și cositorul în mijlocul furnalului și se suflă în foc ca să se topească, tot așa vă voi strânge și Eu în mânia și furia Mea, vă voi lăsa în mijlocul Ierusalimului și vă voi topi. 21Da, vă voi strânge și voi sufla peste voi cu focul înverșunării Mele, astfel că veți fi topiți în mijlocul Ierusalimului. 22Așa cum se topește argintul în mijlocul furnalului, tot așa veți fi și voi topiți în mijlocul Ierusalimului și veți ști că Eu, Domnul, Mi‑am revărsat furia peste voi.»“
23Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 24„Fiul omului, spune‑i țării astfel: «Tu ești o țară necurățită, neudată de ploaie în ziua indignării!» 25Uneltirea profeților este în mijlocul ei25 TM. LXX: a cărei prinți sunt în mijlocul ei precum leul care răcnește când își sfâșie prada. Ei devorează suflete și își însușesc bogății și lucruri scumpe, astfel că numărul văduvelor sporește în mijlocul țării. 26Preoții ei încalcă Legea Mea și întinează lucrurile Mele sfinte. Ei nu fac diferență între ce este sfânt și ce este obișnuit, nici nu‑i învață pe alții să facă diferență între ce este necurat și ce este curat. Își ascund ochii de Sabatele Mele și astfel Eu sunt necinstit în mijlocul lor. 27Conducătorii săi sunt în mijlocul ei asemenea lupilor care‑și sfâșie prada. Ei varsă sânge și pierd suflete ca să obțină un câștig nedrept. 28Profeții din mijlocul ei au pentru aceștia o tencuială din ipsos28 Vezi v. 30. – viziuni deșarte și preziceri28 Sau: practicarea divinației. Vezi nota de la Deut. 18:10. mincinoase. Ei zic: «Așa vorbește Stăpânul Domn!» Dar Domnul n‑a vorbit. 29Poporul țării se dedă la asuprire, se ocupă cu jaful, nedreptățește pe sărac și pe nevoiaș și asuprește străinul, ignorând dreptatea.29 Sau: și prin nedreptate îl jecmănește pe străin.
30Am căutat printre ei un om care să zidească zidul și să stea în spărtură înaintea Mea pentru țară, ca să n‑o distrug, dar nu am găsit niciunul. 31Prin urmare, Îmi voi revărsa peste ei indignarea, îi voi mistui cu focul înverșunării Mele și voi face ca umbletele lor să cadă asupra capetelor lor, zice Stăpânul Domn.“
