Herr, ich liebe deinen Tempel!
1Ein Lied von den Nachkommen Korachs, zum Spiel auf der Gittit84,1 Damit ist entweder ein unbekanntes Musikinstrument oder eine Melodie gemeint (so auch in Psalm 8,1; 81,1)..
2Herr, du allmächtiger Gott,
wie sehr liebe ich den Ort, wo du wohnst!
3Ich kann es kaum noch erwarten, ja, ich sehne mich danach,
in die Vorhöfe deines Tempels zu kommen!
Mit Leib und Seele juble ich dir zu,
du lebendiger Gott!
4Sogar die Vögel haben hier ein Nest gebaut,
die Schwalben sind hier zu Hause –
in der Nähe deiner Altäre ziehen sie ihre Jungen groß.
Herr, du allmächtiger Gott, du bist mein König und mein Gott!
5Glücklich sind alle, die in deinem Haus wohnen dürfen!
Jederzeit können sie dich loben!
6Glücklich sind alle, die ihre Stärke in dir suchen,
die gerne und voll Freude zu deinem Heiligtum ziehen84,6 Wörtlich: in deren Herzen gebahnte Wege sind..
7Wenn sie durch ein dürres Tal gehen84,7 Wörtlich: durch das Baka-Tal gehen., brechen dort Quellen hervor,
und der Herbstregen bewässert das trockene Land.
8So wandern sie mit stets neuer Kraft,
bis sie vor Gott auf dem Berg Zion stehen.
9Du allmächtiger Herr und Gott, höre mein Gebet!
Du Gott Jakobs, vernimm meine Bitte!
10Gott, hilf dem König, der uns beschützt!84,10 Wörtlich: Sieh her, o Gott, auf unseren Schild. – Vgl. Psalm 47,10; 89,19.
Steh ihm bei, denn du hast ihn erwählt!84,10 Wörtlich: Blicke auf das Antlitz deines Gesalbten!
11Herr, ein Tag in den Vorhöfen deines Tempels
ist mehr wert als tausend andere!
Ich möchte lieber an der Schwelle deines Hauses stehen,
als bei den Menschen wohnen, die dich missachten!
12Denn Gott, der Herr, ist die Sonne, die uns Licht und Leben gibt,
schützend steht er vor uns wie ein Schild.
Er schenkt uns seine Liebe und verleiht uns hohes Ansehen.
Wer ihm rückhaltlos ergeben ist, den lässt er nie zu kurz kommen.
13Herr, du allmächtiger Gott,
glücklich ist jeder, der sich auf dich verlässt!
Psalmul 84
Pentru dirijor. De cântat în ghititTitlu. Vezi Ps. 8.. Al fiilor lui Korah. Un psalm.
1Cât de plăcute sunt locuințele Tale,
Doamne al Oștirilor1, 3, 12 Ebr.: YHWH Țebaot.!
2Sufletul meu tânjește și se mistuie de dor
după curțile Domnului.
Inima și trupul meu strigă de bucurie
către Dumnezeul cel Viu.
3Chiar și pasărea își găsește o casă,
chiar și rândunica își găsește un cuib pentru ea,
un loc unde să‑și pună puii,
un loc la altarele Tale,
Doamne al Oștirilor, Împăratul meu și Dumnezeul meu!
4Ferice de cei ce locuiesc în Casa Ta!
Ei Te laudă neîncetat! Selah
5Ferice de omul a cărui tărie este în Tine!
Drumurile spre Sion se află în inima lor.
6Când străbat ei valea Plângerii6 Lit.: valea Baca, cu referire, probabil, la o vale aridă, situată pe drumul peregrinilor spre Ierusalim. Este posibil ca autorul să fi avut în vedere și un joc de cuvinte bazat pe asonanță (cuvinte care sună asemănător, dar se scriu diferit și au înțelesuri diferite), între numele văii și specificul ei (o zonă aridă, lipsită de apă) și substantivul plângere.,
o prefac într‑un izvor.
Ploaia timpurie o acoperă, de asemenea, cu binecuvântări6 Sau: iazuri, termen identic, în ebraica veche, cu cel ales în text. Ulterior, masoreții au făcut diferența între cele două cuvinte, alegând un singur sens prin intermediul unei vocalizări diferite. Nu este exclus ca autorul să fi folosit un joc de cuvinte intenționat, încadrând astfel în context ambele sensuri..
7Ei merg din putere în putere
și se înfățișează înaintea lui Dumnezeu, în Sion.
8Doamne, Dumnezeul Oștirilor, ascultă‑mi rugăciunea!
Ia aminte, Dumnezeu al lui Iacov! Selah
9Dumnezeule, uită‑Te la scutul nostru!
Privește la fața unsului Tău!
10Căci mai bine o zi în curțile Tale,
decât o mie în altă parte!
Am ales să stau10 Sau: decât o mie unde aleg eu. / Să stau mai bine. în pragul Casei Dumnezeului meu,
decât să locuiesc în corturile răutății.
11Căci Domnul Dumnezeu este soare și scut;
El dă îndurare și glorie.
Nu lipsește de niciun bine pe cei al căror umblet este fără pată.
12Doamne al Oștirilor,
ferice de omul care se încrede în Tine!
