Daniel 1 – HOF & NTLR

Hoffnung für Alle

Daniel 1:1-21

Daniel und seine Freunde am babylonischen Königshof

(Kapitel 1–6)

Daniel und seine Freunde treten in den Dienst von König Nebukadnezar

1Im 3. Regierungsjahr Jojakims, des Königs von Juda, zog der babylonische König Nebukadnezar mit seinem Heer nach Jerusalem und belagerte die Stadt. 2Der Herr ließ König Jojakim in seine Hände fallen, ebenso einen Teil der wertvollen Tempelgegenstände. Nebukadnezar brachte sie in sein Land1,2 Wörtlich: ins Land Schinar. – Schinar ist ein alter Name für Babylonien, die Ebene zwischen Euphrat und Tigris. und bewahrte sie in der Schatzkammer im Tempel seines Gottes auf.

3Dann befahl er seinem obersten Hofbeamten Aschpenas: »Wähle einige junge Israeliten aus dem judäischen Königshaus und den vornehmen Familien aus! 4Sie sollen gut aussehen und gesund sein. Außerdem müssen sie Weisheit und Bildung mitbringen und eine rasche Auffassungsgabe besitzen; dann sind sie zum Dienst an meinem Hof geeignet. Sie sollen unsere Sprache lernen und in den babylonischen Schriften unterrichtet werden! 5Gib ihnen jeden Tag Speise und Wein von der königlichen Tafel, sie sollen das Gleiche essen und trinken wie ich. Nach dreijähriger Ausbildung können sie in meinen Dienst treten.«

6Unter den Judäern, die ausgesucht wurden, waren Daniel, Hananja, Mischaël und Asarja. 7Der oberste Hofbeamte gab ihnen babylonische Namen: Daniel nannte er Beltschazar, Hananja Schadrach, Mischaël Meschach und Asarja Abed-Nego.

8Daniel nahm sich fest vor, niemals von der Speise des Königs zu essen und von seinem Wein zu trinken; denn sonst hätte er das Gesetz Gottes missachtet, das bestimmte Speisen für unrein erklärt. Darum bat er Aschpenas, auf die königlichen Speisen und den Wein verzichten zu dürfen. 9Gott sorgte dafür, dass Aschpenas Daniel wohlgesinnt war und Verständnis für ihn zeigte. 10Trotzdem hatte der Mann Bedenken: »Ich habe Angst vor meinem Herrn, dem König. Er hat festgelegt, was ihr essen und trinken sollt. Wenn er merkt, dass ihr nicht so gesund ausseht wie die anderen jungen Männer, lässt er mich köpfen!« 11Da wandte sich Daniel an den Aufseher, den der oberste Hofbeamte über ihn und seine drei Freunde eingesetzt hatte: 12»Versuch es doch zehn Tage lang, uns nur Gemüse und Wasser zu geben. 13Danach vergleiche unser Aussehen mit dem der anderen jungen Männer, die von der Tafel des Königs essen. Und dann entscheide, was du in Zukunft mit uns tun willst.«

14Der Aufseher willigte ein und erfüllte ihren Wunsch. 15Nach zehn Tagen sahen Daniel und seine Freunde sogar gesünder und kräftiger aus als alle anderen, die von den königlichen Speisen bekamen. 16Darum gab der Aufseher ihnen von nun an immer Gemüse, von der Tafel des Königs brauchten sie nichts zu nehmen. 17Gott schenkte den vier jungen Männern außergewöhnliche Weisheit und Erkenntnis; schon bald waren sie mit dem gesamten Wissen und den Schriften Babyloniens vertraut. Daniel konnte außerdem Visionen und Träume jeder Art deuten.

18Nach Ablauf der drei Jahre befahl König Nebukadnezar, ihm alle jungen Israeliten vorzustellen. Der oberste Hofbeamte brachte sie zum König, 19und dieser sprach mit ihnen. Schnell wurde ihm klar, dass Daniel, Hananja, Mischaël und Asarja alle anderen in den Schatten stellten. So wurden sie in den königlichen Dienst aufgenommen. 20Immer wenn der König vor schwierigen Entscheidungen stand und auf ein sicheres Urteil angewiesen war, fragte er diese vier Männer um Rat. Dabei zeigte sich, dass sie allen Wahrsagern und Geisterbeschwörern seines Landes weit überlegen waren.

21Daniel diente am Königshof bis zum 1. Regierungsjahr von König Kyrus.

Nouă Traducere În Limba Română

Daniel 1:1-21

Patru tineri iudei la Curtea Babilonului

1În al treilea an al domniei lui Iehoiachim1 Anul 605 î.Cr.; Daniel folosește pentru calcularea anilor de domnie sistemul babilonian, în care anii de domnie erau socotiți fără anul urcării pe tron. În Ier. 25:1 și 46:2 anii de domnie sunt calculați după sistemul iudaic, incluzând și anul urcării pe tron., regele lui Iuda, Nebucadnețar1 Nebucadnețar (Nabucodonosor, cf. LXX, Vulgata). [604–561 î.Cr.], împăratul Babilonului, a venit și a asediat Ierusalimul. 2Stăpânul2 Ebr.: Adonai, cu referire la Dumnezeu. l‑a dat în mâna lui pe Iehoiachim, regele lui Iuda, precum și o parte din obiectele Casei lui Dumnezeu. Nebucadnețar a dus obiectele în țara Șinar2 Babilonia., în templul dumnezeului2 Sau: dumnezeilor. său; le‑a dus în vistieria dumnezeului său.

3Împăratul Nebucadnețar i‑a poruncit lui Așpenaz, căpetenia demnitarilor săi, să‑i aducă pe unii din fiii lui Israel, de sămânță regală și de viță nobilă, 4niște tineri fără niciun fel de cusur fizic, plăcuți la înfățișare, pricepuți în orice ramură a științei, cu minte ageră și cu pricepere, în stare să slujească la palatul împăratului, pe care să‑i învețe scrierea și limba caldeenilor4 babilonienilor; [peste tot în carte].. 5Împăratul le‑a rânduit pentru fiecare zi o parte din hrana împărătească și din vinul pentru băutura lui, ca să‑i crească timp de trei ani, iar apoi, la sfârșitul acestor ani, tinerii să stea înaintea împăratului.

6Printre ei, dintre fiii lui Iuda erau Daniel, Hanania, Mișael și Azaria.6 Daniel înseamnă Dumnezeu este Judecătorul (meu), Hanania înseamnă Domnul a arătat har, Mișael înseamnă Cine este ceea ce este Dumnezeu?, iar Azaria înseamnă Domnul a ajutat. 7Căpetenia demnitarilor le‑a pus însă alte nume: Beltșațar lui Daniel, Șadrak lui Hanania, Meșak lui Mișael și Abed-Nego lui Azaria7 Beltșațar înseamnă, probabil, în limba babiloniană, Bel, păzește‑i viața! Șadrak înseamnă, probabil, porunca lui Aku (zeul sumerian al lunii). Meșak înseamnă, probabil, umbra lui Aku. Abed-Nego înseamnă slujitorul lui Nego/Nebo/Nabu..

8Daniel însă s‑a hotărât în inima lui să nu se întineze cu hrana împăratului și cu vinul pentru băutura lui8 Carnea și vinul erau mai întâi închinate idolilor. Mai mult, carnea putea proveni de la animale care nu erau curate din punct de vedere ceremonial și care nu fuseseră sacrificate și preparate conform legii israelite., și a rugat pe căpetenia demnitarilor să nu‑l oblige să se întineze. 9Dumnezeu a făcut ca Daniel să găsească îndurare și bunăvoință înaintea căpeteniei demnitarilor. 10Însă căpetenia demnitarilor i‑a zis lui Daniel: „Mă tem ca nu cumva stăpânul meu, împăratul, care a rânduit mâncarea și băutura voastră, să vadă fețele voastre mai posomorâte decât ale celorlalți tineri de vârsta voastră și să‑mi puneți capul în pericol înaintea împăratului.“

11Atunci Daniel i‑a zis îngrijitorului pe care căpetenia demnitarilor îl desemnase responsabil cu supravegherea sa, a lui Hanania, a lui Mișael și a lui Azaria: 12„Pune‑i pe robii tăi la încercare timp de zece zile: să ni se dea să mâncăm numai legume și să bem – doar apă. 13Apoi să te uiți la înfățișarea noastră și la înfățișarea tinerilor care mănâncă din hrana împăratului și să le faci robilor tăi potrivit cu ceea ce vei vedea.“ 14El i‑a ascultat în privința aceasta și i‑a pus la încercare timp de zece zile.

15La sfârșitul celor zece zile a văzut că la înfățișare arătau mai bine, iar la trup erau mai plini decât toți ceilalți tineri care mâncau din hrana împăratului. 16Și astfel, îngrijitorul lua hrana lor și vinul pentru băutura lor și le dădea legume.

17Acestor patru tineri Dumnezeu le‑a dat știință și pricepere în orice fel de scriere și înțelepciune. Daniel putea să înțeleagă orice fel de viziuni și vise.

18Când s‑a împlinit vremea rânduită de împărat ca toți tinerii să fie aduși la el, căpetenia demnitarilor i‑a adus înaintea lui Nebucadnețar, 19și împăratul a vorbit cu ei. Dar între toți aceștia nu s‑a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria, astfel că ei au rămas în slujba împăratului. 20În orice problemă pentru care era nevoie de înțelepciune și pricepere și despre care îi întreba împăratul, el îi găsea de zece ori mai destoinici decât toți magicienii20 Vezi nota de la Gen. 41:8. și descântătorii din întreaga lui împărăție.

21Așa a dus‑o Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.21 Este vorba despre domnia lui Cirus II cel Mare (559–530 î.Cr.) peste Babilon; anul 539 î.Cr.