19
1No envidies a los malvados,
ni procures su compañía;
2porque en su corazón traman violencia,
y no hablan más que de cometer fechorías.
20
3Con sabiduría se construye la casa;
con inteligencia se echan los cimientos.
4Con buen juicio se llenan sus cuartos
de bellos y extraordinarios tesoros.
21
5El que es sabio tiene gran poder,
y el que es entendido aumenta su fuerza.
6La guerra se hace con buena estrategia;
la victoria se alcanza con muchos consejeros.
22
7La sabiduría no está al alcance del necio,
que en la asamblea del pueblo24:7 en la asamblea del pueblo. Lit. en la puerta. nada tiene que decir.
23
8Al que hace planes malvados
lo llamarán intrigante.
9Las intrigas del necio son pecado,
y todos aborrecen a los insolentes.
24
10Si en el día de la aflicción te desanimas,
muy limitada es tu fortaleza.
25
11Rescata a los que van rumbo a la muerte;
detén a los que a tumbos avanzan al suplicio.
12Pues, aunque digas: «Yo no lo sabía»,
¿no habrá de darse cuenta el que pesa los corazones?
¿No habrá de saberlo el que vigila tu vida,
el que paga a cada uno según sus acciones?
26
13Come la miel, hijo mío, que es deliciosa;
dulce al paladar es la miel del panal.
14Así de dulce sea la sabiduría a tu alma;
si das con ella, tendrás buen futuro;
tendrás una esperanza que no será destruida.
27
15No aceches cual malvado la casa del justo,
ni arrases el lugar donde habita;
16porque siete veces podrá caer el justo,
pero otras tantas se levantará;
los malvados, en cambio,
se hundirán en la desgracia.
28
17No te alegres cuando caiga tu enemigo,
ni se regocije tu corazón ante su desgracia,
18no sea que el Señor lo vea y no lo apruebe,
y aparte de él su enojo.
29
19No te alteres por causa de los malvados,
ni sientas envidia de los impíos,
20porque el malvado no tiene porvenir;
¡la lámpara del impío se apagará!
30
21Hijo mío, teme al Señor y honra al rey,
y no te juntes con los rebeldes,
22porque de los dos recibirás un castigo repentino
¡y quién sabe qué calamidades sobrevendrán!
Otros dichos de los sabios
23También estos son dichos de los sabios:
No es correcto ser parcial en el juicio.
24Maldecirán los pueblos, y despreciarán las naciones,
a quien declare inocente al culpable.
25Pero bien vistos serán, y bendecidos,
los que condenen al culpable.
26Una respuesta sincera
es como un beso en los labios.
27Prepara primero tus faenas de cultivo
y ten listos tus campos para la siembra;
después de eso, construye tu casa.
28No testifiques sin razón contra tu prójimo,
ni mientas con tus labios.
29No digas: «Le haré lo mismo que me hizo;
le pagaré con la misma moneda».
30Pasé por el campo del perezoso,
por la viña del falto de juicio.
31Había espinas por todas partes;
la hierba cubría el terreno,
y el lindero de piedras estaba en ruinas.
32Guardé en mi corazón lo observado,
y de lo visto saqué una lección:
33Un corto sueño, una breve siesta,
un pequeño descanso, cruzado de brazos…
34¡y te asaltará la pobreza como un bandido,
y la escasez, como un hombre armado!
1Nu invidia pe oamenii răi
și nu dori să fii cu ei,
2căci inima lor plăsmuiește violență,
iar buzele lor vorbesc despre cum să aducă necaz.
3Prin înțelepciune este construită o casă
și prin pricepere este consolidată;
4prin cunoștință sunt umplute odăile ei
cu tot felul de bogății prețioase și plăcute.
5Bărbatul înțelept este puternic
și un om priceput își mărește puterea.
6Căci prin îndrumări porți războiul
și prin mulțimea sfetnicilor ai victorie.
7Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun;
la poarta cetății, el nu va avea nimic de spus.
8Pe cel ce plănuiește să facă rău
îl vor numi stăpânul uneltirilor.
9Planul nesăbuinței este păcat,
și cel batjocoritor este o urâciune pentru oameni.
10Dacă te clatini în ziua necazului,
mică îți este puterea.
11Scapă‑i pe cei duși la moarte
și oprește‑i pe cei ce merg la înjunghiere clătinându‑se!
12Dacă spui: „Iată că n‑am știut lucrul acesta!“
crezi că nu vede Cel Ce cântărește inimile?
Nu va cunoaște Cel Ce veghează asupra vieții tale
și nu‑i va răsplăti El fiecărui om după fapta lui?
13Fiule, mănâncă miere căci este bună,
și mierea din fagure este dulce pentru cerul gurii tale!
14Să știi, de asemenea, că înțelepciunea este dulce pentru sufletul tău;
dacă o găsești, ai un viitor,
iar speranța nu‑ți va fi năruită.
15Răule, nu pândi locuința celui drept
și nu plănui distrugerea sălașului său,
16căci cel drept de șapte ori cade și se ridică iarăși,
dar cei răi vor fi prăbușiți de nenorocire.
17Nu te bucura când cade dușmanul tău
și să nu ți se înveselească inima când se împiedică,
18ca nu cumva să vadă Domnul, să nu‑i placă
și să‑Și întoarcă mânia de la el!
19Nu te tulbura din cauza răufăcătorilor
și nu fi invidios pe cei răi,
20căci cel rău nu are niciun viitor,
iar candela celor răi se va stinge!
21Fiule, teme‑te de Domnul și de rege
și nu te alătura celor rebeli,
22căci distrugerea lor va veni pe neașteptate
și cine poate ști sfârșitul pe care‑l vor aduce cei doi?
Alte proverbe ale înțelepților
23Și acestea sunt spusele înțelepților.
Nu este bine să fii părtinitor la judecată.
24Oricine spune celui vinovat: „Tu ești drept!“,
va fi blestemat de popoare și detestat de neamuri.
25Celor ce mustră pe cel vinovat le va merge bine
și o binecuvântare aleasă va veni peste ei.
26Cine răspunde prin cuvinte drepte
este ca unul care sărută pe buze.
27Termină‑ți munca de afară,
pregătește‑ți terenul,
și după aceea, construiește‑ți casa!
28Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău.
Oare îl vei înșela cu buzele tale?
29Nu spune: „Îi voi face cum mi‑a făcut și el mie,
îi voi răsplăti după faptele lui!“
30Am trecut pe lângă ogorul unui leneș
și pe lângă via unui om nechibzuit:
31iată că era plină de spini,
pământul era acoperit cu buruieni,
iar zidul de piatră era dărâmat.
32Când m‑am uitat, am pus la inimă;
când am văzut, am primit învățătură:
33să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin,
să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi…,
34și sărăcia vine peste tine ca un hoț,
iar lipsa – ca un om înarmat.34 Vezi nota de la 6:11.
