Juan 7 – CST & MTDS

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Juan 7:1-53

Jesús va a la fiesta de los Tabernáculos

1Algún tiempo después, Jesús andaba por Galilea. No tenía ningún interés en ir a Judea, porque allí los judíos buscaban la oportunidad para matarlo. 2Faltaba poco tiempo para la fiesta judía de los Tabernáculos,7:2 los Tabernáculos. Alt. las Enramadas. 3así que los hermanos de Jesús le dijeron:

―Deberías salir de aquí e ir a Judea, para que tus discípulos vean las obras que realizas, 4porque nadie que quiera darse a conocer actúa en secreto. Ya que haces estas cosas, deja que el mundo te conozca.

5Lo cierto es que ni siquiera sus hermanos creían en él. 6Por eso Jesús les dijo:

―Para vosotros cualquier tiempo es bueno, pero mi tiempo aún no ha llegado. 7El mundo no tiene motivos para aborreceros; a mí, sin embargo, me aborrece porque yo testifico que sus obras son malas. 8Subid vosotros a la fiesta. Yo no voy todavía7:8 Var. no incluye: todavía. a esta fiesta porque mi tiempo aún no ha llegado.

9Dicho esto, se quedó en Galilea. 10Sin embargo, cuando sus hermanos hubieron subido a la fiesta, fue también él, no públicamente, sino en secreto. 11Por eso las autoridades judías lo buscaban durante la fiesta, y decían: «¿Dónde se habrá metido?»

12Entre la multitud corrían muchos rumores acerca de él. Unos decían: «Es una buena persona». Otros alegaban: «No, lo que pasa es que engaña a la gente». 13Sin embargo, por temor a los judíos, nadie hablaba de él abiertamente.

Jesús enseña en la fiesta

14Jesús esperó hasta la mitad de la fiesta para subir al templo y comenzar a enseñar. 15Los judíos se admiraban y decían: «¿De dónde sacó este tantos conocimientos sin haber estudiado?»

16―Mi enseñanza no es mía —replicó Jesús—, sino del que me envió. 17El que esté dispuesto a hacer la voluntad de Dios reconocerá si mi enseñanza proviene de Dios o si yo hablo por mi propia cuenta. 18El que habla por cuenta propia busca su vanagloria; en cambio, el que busca glorificar al que lo envió es una persona íntegra y sin doblez. 19¿No os ha dado Moisés la ley a vosotros? Sin embargo, ninguno de vosotros la cumple. ¿Por qué tratáis entonces de matarme?

20―Estás endemoniado —contestó la multitud—. ¿Quién quiere matarte?

21―Hice un milagro y todos vosotros os asombrasteis. 22Por eso Moisés os dio la circuncisión, que en realidad no proviene de Moisés, sino de los patriarcas, y aun en sábado la practicáis. 23Ahora bien, si para cumplir la ley de Moisés circuncidáis a un varón incluso en sábado, ¿por qué os enfurecéis conmigo si en sábado lo sano por completo? 24No juzguéis por las apariencias; juzgad con justicia.

¿Es este el Cristo?

25Algunos de los que vivían en Jerusalén comentaban: «¿No es este al que quieren matar? 26Ahí está, hablando abiertamente, y nadie le dice nada. ¿Será que las autoridades se han convencido de que es el Cristo? 27Nosotros sabemos de dónde viene este hombre, pero cuando venga el Cristo nadie sabrá su procedencia».

28Por eso Jesús, que seguía enseñando en el templo, exclamó:

―¡Con que me conocéis y sabéis de dónde vengo! No he venido por mi propia cuenta, sino que me envió uno que es digno de confianza. Vosotros no lo conocéis, 29pero yo sí lo conozco porque vengo de parte suya, y él mismo me ha enviado.

30Entonces quisieron arrestarlo, pero nadie le echó mano, porque aún no había llegado su hora. 31Con todo, muchos de entre la multitud creyeron en él y decían: «Cuando venga el Cristo, ¿acaso va a hacer más señales que este hombre?»

32Los fariseos oyeron a la multitud que murmuraba estas cosas acerca de él, y junto con los jefes de los sacerdotes mandaron unos guardias del templo para arrestarlo.

33―Estaré con vosotros un poco más de tiempo —afirmó Jesús—, y luego volveré al que me envió. 34Me buscaréis, pero no me encontraréis, porque adonde yo esté no podréis llegar vosotros.

35«¿Dónde piensa irse este para que no podamos encontrarlo? —comentaban entre sí los judíos—. ¿Será que piensa ir a nuestra gente dispersa entre las naciones,7:35 nuestra … naciones. Lit. la diáspora de los griegos. para enseñar a los griegos? 36¿Qué quiso decir con eso de que “me buscaréis, pero no me encontraréis”, y “adonde yo esté no podréis llegar vosotros”?»

Jesús en el último día de la fiesta

37En el último día, el más solemne de la fiesta, Jesús se puso de pie y exclamó:

―¡Si alguno tiene sed, que venga a mí y beba! 38De aquel que cree en mí, como dice7:37-38 que venga … como dice. Alt. que venga a mí! ¡Y que beba 38 el que cree en mí! De él, como dice. la Escritura, brotarán ríos de agua viva.

39Con esto se refería al Espíritu que habrían de recibir más tarde los que creyeran en él. Hasta ese momento el Espíritu no había sido dado, porque Jesús no había sido glorificado todavía.

40Al oír sus palabras, algunos de entre la multitud decían: «Verdaderamente este es el profeta». 41Otros afirmaban: «¡Es el Cristo!» Pero otros objetaban: «¿Cómo puede el Cristo venir de Galilea? 42¿Acaso no dice la Escritura que el Cristo vendrá de la descendencia de David, y de Belén, el pueblo de donde era David?» 43Por causa de Jesús la gente estaba dividida. 44Algunos querían arrestarlo, pero nadie le puso las manos encima.

Incredulidad de los dirigentes judíos

45Los guardias del templo volvieron a los jefes de los sacerdotes y a los fariseos, quienes los interrogaron:

―¿Se puede saber por qué no lo habéis traído?

46―¡Nunca nadie ha hablado como ese hombre! —declararon los guardias.

47―¿Así que también vosotros os habéis dejado engañar? —replicaron los fariseos—. 48¿Acaso ha creído en él alguno de los gobernantes o de los fariseos? 49¡No! Pero esta gente, que no sabe nada de la ley, está bajo maldición.

50Nicodemo, que era uno de ellos y que antes había ido a ver a Jesús, les interpeló:

51―¿Acaso nuestra ley condena a un hombre sin antes escucharlo y averiguar lo que hace?

52―¿No eres tú también de Galilea? —protestaron—. Investiga y verás que de Galilea no ha salido ningún profeta.7:52 Los mss. más antiguos y otros testimonios de la antigüedad no incluyen Jn 7:53–8:11. En algunos códices y versiones que contienen el relato de la adúltera, esta sección aparece en diferentes lugares; por ejemplo, después de 7:44, o al final de este evangelio, o después de Lc 21:38.

53Entonces todos se fueron a casa.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 7:1-53

Huauquicunapish Jesustaca mana crishcachu

1Chai qʼuipaca, Jesusca Galileapimi yachachishpa puricurca. Judiocuna ima shinapish huañuchishun yuyacushcamantami, Judeapica ña mana purisha nirca. 2Ñami judiocuna yura ramacunahuan chugllata rurana fiestapish chayamucurca. 3Chaimantami Jesuspaj huauquicunaca, cashna nircacuna:

—Cambaj yachacujcunapish Can imalla ruracushcata ricuchunca, Judeaman riari. 4Tucuicuna rijsishca tucusha nishpaca, pipish imata mana pacalla ruranchu. Can ruracushca milagrocunataca tucuicunapaj ricuipi ruraiari— nircacunami.

5Paipaj quiquin huauquicunapish mana crishcamantami, Jesustaca chashna nircacuna. 6Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Ñuca chaiman rina horasca manaraj pajtamunchu. Ashtahuanpish cancunapajca, ima horaspish rinallamari. 7Cancunataca cai pachapaj cajcunaca, ¿imamantataj pʼiñangapish? Ashtahuanpish Ñucataca, paicuna mana allita ruracujpi jarcashpa rimashcamantami, pʼiñancuna. 8Cancunaca fiestamanca huichiyaichijlla. Ñuca chai fiestapi canapajca manaraj horas pajtashcachu, manaraj huichiyanichu— nircami.

9Chashna nishpaca, Galileallapitajmi saquirirca.

10Jesusca, Paipaj huauquicuna fiestaman huichiyashca qʼuipami, pi mana ricujllapi, Paipish pacalla huichiyarca. 11Mandaj judiocunaca, chai fiestapi Jesusta mashcacushpaca: «¿Maipishi chai runaca?» ninacurcami.

12Fiestaman tandanacushcacunaca, achcacunami Paimantaca parlanacurcacuna. Shujcunaca: «Chai runaca allimari» nircacunami. Cutin maijancunaca: «Mana allichu, ashtahuanpish tucuicunata umacunllamari» ninacurcami. 13Chashna ninacushpapish, judiocunata manchashcamantami, paicunapuralla parlanacurcacuna.

Jesusca chugllacunata rurana fiestapimi yachachishca

14Ashtahuanpish fiesta chaupiyacujpica, Diospaj huasiman huichiyashpami Jesusca yachachirca. 15Pai yachachishcata uyashpami, judiocunaca: «¿Ima shinataj caica, maipi mana unaita yachashca cashpapish, cai tucuitaca yacharcari?» nishpami mancharircacuna.

16Chashna ninacucujpimi, Jesusca cashna nirca:

—Ñucaca, mana Ñuca yuyaimantachu yachachini, Ñucata cachaj Yaya ‘Yachachi’ nishcallatami yachachini. 17Pipish Diospaj munaita rurasha nijllami, Ñuca yachachishcaca Diospaj cashcata, mana cashpaca Ñuca yuyaillamanta rimacushcataca yachanga. 18Pipish Paipaj yuyaillamanta rimajca, Pai quiquin alli nishca canallatami mashcan. Ashtahuanpish Paita cachaj alli nishca cachun nijca, cashcatatajmi huillan, ima mana ruranataca mana ruranchu. 19¿Illu, Mandashcataca Moisestaj shina cancunamanca curcá? Chaitaca manamari pi pajtachinguichijchu. ¿Shinashpaca, ima nishpataj ñucataca huañuchishun ninguichigari?— nircami.

20Shina nijpica, chaipi tandanacushcacunaca:

—Supai japishcamari cangui. ¿Pitaj Cantaca huañuchisha nicunri?— nircacunami.

21Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Shuj allita rurashcamantami, tucuicuna mancharinguichij. 22Jalachij, cʼaricuna charishca aicha punta carata pʼitichunca Moisestajmari mandarca. Mana paichu callarichirca, ashtahuanpish ñaupa yayacunamari callarirca. Chaitaca illu sabadopi ruranguichijllami. 23Moisés Mandashcata mana pʼaquingaraicullami, cʼari charishca aicha punta carataca, sábado cajpipish pʼitinguichijlla. Chashna ruraj cashca jahuaca, ¿sabadopi shuj runata alliyachijllapichu, Ñucahuanca pʼiñaringuichij? 24Ama manaraj alli yuyaita japishpa juchachichijchu. Juchachina cajpica alli ricushpa, juchachichigari— nircami.

‘¿Quishpichij Cristotajchu, imashi?’ ninacushcami

25Chaimantami Jerusalenpi causaj maijancunaca, cashna ninacurca: «¿Cai runataca huañuchishun nishpa mashcacuncunataj shiná? 26Riquichij, tucuicunaman huillacunllamari, manamari pi imata nincunachu. ¿Mandajcunataj Cristo cashcata rijsishpachu imata mana nincuna, imashi? 27Manacataj chashna cangachu, cai runa maimanta cajtaca yachanchijmari. Cristo shamushpaca, maimanta cashca mana yacharishpa, ñapish ricuringallamari» nircacunami.

28Chaimantami Jesusca, Diospaj huasipica sinchita rimashpa cashna yachachirca:

—¡Ñucataca rijsinguichijtajmari, maimanta cashcatapish yachanguichijtajmari! Mana Ñuca quiquin yuyaillamanta shamurcanichu. Ashtahuanpish cancuna shunguta churaipaj cachajpimari shamurcani, Paitamari mana rijsinguichij. 29Ashtahuanpish Ñucaca, Paipajmanta shamushcamanta, Paitaca rijsinimari. Paimari Ñucataca cacharca— nircami.

30Shina nijpica huañuchingapaj japishun yuyashpapish, Paita japina horas manaraj pajtashcamanta, ima shina mana japi tucurcachu. 31Ashtahuanpish chaipi tandanacushcacunaca, achcacuna Jesusta crishpami cashna nircacuna: «¿Cristo shamushpaca, Pai rurashca señalcunatapish yallichu ruranga imashi?» ninacurcami.

32Gentecuna paicunapuralla Jesusmanta chashna rimanacucujta uyashpami, fariseocunapish, curacunapish, Jesusta pacalla japichun shuj runacunata cacharcacuna. 33Chaimantami, Jesusca cashna nirca: «Ashacama cancunahuan casharajmi. Chai qʼuipaca, Ñucata Cachajpajmanmi tigragrini. 34Chaipica Ñucata mashcashpapish, ña mana japinguichijchu. Ñuca tiyacunmanca, mana shamui tucunguichijchu» nircami.

35Shina nijpimi judiocunaca, paicunapura cashna ninacurca: «Cai runaca ñucanchij ama japichunca, ¿maimanshi rigrin? ¿Griegocunapaj llajtacunapi causacuj israelcunapajman rishpachu, griegocunaman yachachigricun imashi? 36“Ñucata mashcashpapish, mana japinguichijchu. Ñuca tiyacunmanca, mana shamui tucunguichijchu” nishpaca, ¿imatashi nisha nicun?» ninacurcacunami.

Jesusca ‘Causaita cuj Yacumi cani’ nishcami

37Fiesta tucurina ashtahuan jatun punllapimi, Jesusca shayarishpa sinchita cashna nirca:

—Pipish yacunachishpaca, Ñucapajman shamushpa ubyaichij. 38Dios Quillcachishcapi nishca shinaca: “Ñucata crijpaj shungumantaca, causaita cuj yacucuna llujshingami”— nircami.

39Jesusca, Paita crijcuna Diospaj Espirituta chasquinata huillashpami chashna nirca. Jesusta manaraj Dios sumajyachishca cajpimi, jucha illaj Espirituca manaraj shamushca carca.

40Jesús huillashca shimicunata uyashpami, chai tucuicunamanta maijancunaca: «Caitajca, Dios ima nishcata huillajtajmari» nircacunami. 41Shujtajcunaca: «Caica Cristomari» nircacunami.

Ashtahuanpish maijancunaca, cashnami nircacuna: «¿Maitataj Cristoca, Galileamanta shamungari? 42¿Illu Dios Quillcachishcapica: “Cristoca Davidmanta miraimi canga, David causashca Belén shuti aillu llajtamantami shamunga” nintaj shiná?» nircacunami. 43Jesusmanta chashna shujta shujta yuyashpami chaupirinacurca. 44Paicunapurallamantataj Jesusta japishun nicujcunapish, pi mana japircacunachu.

Jesús alli yachachijpipish fariseocunaca manataj crishcacunachu

45Jesusta japichun cachashcacuna tigramujpica, pushaj curacunapish, fariseocunapish:

—¿Ima nishpataj mana japimunguichigari?— nishpami tapurcacuna.

46Shina nijpimi, paicuna cachashca runacunaca:

—¡Chai runa shinatajca, pi manataj rimashcachu!— nishpa cutichircacuna.

47Chashna nijpi fariseocunaca, cashnami tapurcacuna:

—¿Cancunatapishchu crichin? 48¿Mandajcuna, fariseocunaca maijanllapish Paita crishcata uyashcanguichijchu? 49¡Mana! Ashtahuanpish Mandashcata mana yachaj, millashca gentecunallamari Paitaca crincuna— nircacunami.

50Shina nijpica Jesuspajman tuta shamuj, Nicodemo shuti fariseomi, paicunataca cashna tapurca:

51—¿Ñucanchij Mandashcapica, shuj runata manaraj uyashpa, pai ima rurashcatapish manaraj yachashpaca juchachichunlla ninchu imatagari?— nircami.

52Chashna nijpimi, caishujcunaca:

—¿Canpish Galilea runachu tucungui, imamí? Dios Quillcachishcata alli ricushpa yachanarajmi cangui. Galileamantaca, Dios ima nishcata huillajca, shujllapish manataj tiyashcachu— nircacunami.

53Chashna ninacushcahuan, paicunapaj huasicunaman rircallacunami.