1»Cuando dos hombres tengan un pleito, se presentarán ante el tribunal y los jueces decidirán el caso, absolviendo al inocente y condenando al culpable. 2Si el culpable merece que lo azoten, el juez le ordenará tenderse en el suelo y hará que allí mismo le den el número de azotes que su crimen merezca. 3Pero no se le darán más de cuarenta azotes; más de eso sería humillante para tu hermano.
4»No le pongas bozal al buey mientras esté trillando.
5»Si dos hermanos viven en el mismo hogar y uno muere sin dejar hijos, su viuda no se casará fuera de la familia. El hermano del esposo la tomará y se casará con ella para cumplir con su deber de cuñado. 6El primer hijo que ella tenga llevará el nombre del hermano muerto, para que su nombre no desaparezca de Israel.
7»Si tal hombre no quiere casarse con la viuda de su hermano, ella recurrirá a los ancianos, a la entrada de la ciudad, y les dirá: “Mi cuñado no quiere mantener vivo en Israel el nombre de su hermano. Se niega a cumplir conmigo su deber de cuñado”. 8Entonces los ancianos lo llamarán y le hablarán. Si persiste en decir: “No quiero casarme con ella”, 9la cuñada se acercará a él y, en presencia de los ancianos, le quitará una de las sandalias, le escupirá en la cara, y dirá: “Esto es lo que se hace con quien no quiere mantener viva la descendencia de su hermano”. 10Y para siempre se conocerá en Israel a ese hombre y a su familia como “los descalzos”.
11»Si dos hombres se están peleando y la mujer de uno de ellos, para rescatar a su esposo, agarra al atacante por los genitales, 12tú le cortarás a ella la mano. No le tendrás compasión.
13»No tendrás en tu bolsa dos pesas diferentes, una más pesada que la otra. 14Tampoco tendrás en tu casa dos medidas diferentes, una más grande que la otra. 15Más bien, tendrás pesas y medidas precisas y justas, para que vivas mucho tiempo en la tierra que te da el Señor tu Dios, 16porque él aborrece a quien comete tales actos de injusticia.
17»Recuerda lo que te hicieron los amalecitas después de que saliste de Egipto: 18cuando estabas cansado y fatigado, salieron a tu encuentro y atacaron por la espalda a todos los rezagados. ¡No tuvieron temor de Dios! 19Por eso, cuando el Señor tu Dios te dé la victoria sobre todas las naciones enemigas que rodean la tierra que él te da como herencia, borrarás para siempre el recuerdo de los descendientes de Amalec. ¡No lo olvides!
1Când doi oameni se vor certa între ei, să se înfățișeze la judecată și să fie judecați. Să fie considerat drept cel nevinovat, iar cel vinovat să fie condamnat. 2Dacă cel vinovat merită să fie lovit, judecătorul să pună să‑l întindă la pământ ca să fie lovit înaintea lui cu un număr de lovituri potrivit vinovăției lui, 3dar să nu i se dea mai mult de patruzeci de lovituri, pentru ca nu cumva, dându‑i‑se mai multe lovituri, fratele tău să fie înjosit înaintea ochilor tăi.
4Să nu legi gura boului când treieră.
Legea leviratului
5Dacă frații locuiesc împreună, iar unul dintre ei moare fără să aibă un fiu, soția celui mort să nu se mărite în afara familiei, cu un străin. Fratele soțului ei să intre la ea5 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale. și s‑o ia de soție, împlinindu‑și astfel datoria de cumnat față de aceasta. 6Întâiul născut, pe care ea îl va naște, va purta numele fratelui său mort, ca să nu i se piardă numele în Israel.6 Legea leviratului (lat.: levir, cumnat) împiedica înstrăinarea posesiunii familiei și îi asigura văduvei un trai sigur și liniștit. 7Dacă bărbatul acesta nu va dori s‑o ia de soție pe cumnata sa, atunci ea să se suie la poarta cetății, la bătrâni, și să le spună: «Cumnatul meu refuză să ridice numele fratelui său în Israel. El nu dorește să‑și împlinească datoria de cumnat.» 8Bătrânii cetății lui să‑l cheme la ei și să‑i vorbească. Dacă el insistă și spune: «Nu doresc s‑o iau de soție», 9cumnata lui să se apropie de el înaintea ochilor bătrânilor, să‑i scoată sandaua din picior, să‑l scuipe în față și să‑i spună: «Astfel se face bărbatului care nu vrea să ridice un moștenitor fratelui său.» 10Familia lui va fi numită în Israel «familia celui căruia i s‑a scos sandaua».
Diferite reglementări
11Dacă doi oameni se vor lupta unul cu celălalt, iar soția unuia dintre ei se va apropia ca să‑și scape soțul din mâna celui ce‑l lovește și, întinzându‑și mâna, îl prinde pe acesta de părțile rușinoase, 12să‑i tai mâna. Să nu‑ți fie milă de ea.
13Să nu ai în sacul tău două greutăți diferite: una mai grea și alta mai ușoară. 14Să nu ai în casă două unități de măsură diferite: una mai îngustă decât cealaltă. 15Să ai o greutate adevărată și dreaptă și o unitate de măsură adevărată și dreaptă, ca să trăiești multe zile în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă. 16Căci oricine săvârșește aceste lucruri, oricine săvârșește o nedreptate, este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeul tău.
17Adu‑ți aminte ce ți‑au făcut amalekiții pe drum, când ați ieșit din Egipt. 18Când erai obosit și sleit de puteri, ei te‑au întâlnit pe drum și i‑au atacat pe toți cei care erau epuizați în urma ta; n‑au avut nicio teamă de Dumnezeu. 19Când Domnul, Dumnezeul tău, îți va da odihnă de toți dușmanii care sunt în jurul tău, în țara pe care El ți‑o dă drept moștenire, ca s‑o stăpânești, să ștergi amintirea lui Amalek de sub ceruri. Să nu uiți lucrul acesta!
