La nueva Jerusalén
1Después vi un cielo nuevo y una tierra nueva, porque el primer cielo y la primera tierra habían dejado de existir, lo mismo que el mar. 2Vi además la ciudad santa, la nueva Jerusalén, que bajaba del cielo, procedente de Dios, preparada como una novia hermosamente vestida para su prometido. 3Oí una potente voz que provenía del trono y decía: «¡Aquí, entre los seres humanos, está la morada de Dios! Él acampará en medio de ellos, y ellos serán su pueblo; Dios mismo estará con ellos y será su Dios. 4Él les enjugará toda lágrima de los ojos. Ya no habrá muerte, ni llanto, ni lamento ni dolor, porque las primeras cosas han dejado de existir».
5El que estaba sentado en el trono dijo: «¡Yo hago nuevas todas las cosas!» Y añadió: «Escribe, porque estas palabras son verdaderas y dignas de confianza».
6También me dijo: «Ya todo está hecho. Yo soy el Alfa y la Omega, el Principio y el Fin. Al que tenga sed le daré a beber gratuitamente de la fuente del agua de la vida. 7El que salga vencedor heredará todo esto, y yo seré su Dios y él será mi hijo. 8Pero los cobardes, los incrédulos, los abominables, los asesinos, los que cometen inmoralidades sexuales, los que practican artes mágicas, los idólatras y todos los mentirosos recibirán como herencia el lago de fuego y azufre. Esta es la segunda muerte».
9Se acercó uno de los siete ángeles que tenían las siete copas llenas con las últimas siete plagas. Me habló así: «Ven, que te voy a presentar a la novia, la esposa del Cordero». 10Me llevó en el Espíritu a una montaña grande y elevada, y me mostró la ciudad santa, Jerusalén, que bajaba del cielo, procedente de Dios. 11Resplandecía con la gloria de Dios, y su brillo era como el de una piedra preciosa, semejante a una piedra de jaspe transparente. 12Tenía una muralla grande y alta, y doce puertas custodiadas por doce ángeles, en las que estaban escritos los nombres de las doce tribus de Israel. 13Tres puertas daban al este, tres al norte, tres al sur y tres al oeste. 14La muralla de la ciudad tenía doce cimientos, en los que estaban los nombres de los doce apóstoles del Cordero.
15El ángel que hablaba conmigo llevaba una caña de oro para medir la ciudad, sus puertas y su muralla. 16La ciudad era cuadrada; medía lo mismo de largo que de ancho. El ángel midió la ciudad con la caña, y tenía dos mil doscientos kilómetros:21:16 dos mil doscientos kilómetros. Lit. doce mil estadios. su longitud, su anchura y su altura eran iguales. 17Midió también la muralla, y tenía sesenta y cinco metros,21:17 sesenta y cinco metros. Lit. ciento cuarenta y cuatro codos. según las medidas humanas que el ángel empleaba. 18La muralla estaba hecha de jaspe, y la ciudad era de oro puro, semejante a cristal pulido. 19Los cimientos de la muralla de la ciudad estaban decorados con toda clase de piedras preciosas: el primero con jaspe, el segundo con zafiro, el tercero con ágata, el cuarto con esmeralda, 20el quinto con ónice, el sexto con cornalina, el séptimo con crisólito, el octavo con berilo, el noveno con topacio, el décimo con crisoprasa, el undécimo con jacinto y el duodécimo con amatista.21:20 No se sabe con certeza la identificación precisa de algunas de estas piedras. 21Las doce puertas eran doce perlas, y cada puerta estaba hecha de una sola perla. La calle21:21 calle. Alt. plaza. principal de la ciudad era de oro puro, como cristal transparente.
22No vi ningún templo en la ciudad, porque el Señor Dios Todopoderoso y el Cordero son su templo. 23La ciudad no necesita ni sol ni luna que la alumbren, porque la gloria de Dios la ilumina, y el Cordero es su lumbrera. 24Las naciones caminarán a la luz de la ciudad, y los reyes de la tierra le entregarán sus espléndidas riquezas.21:24 entregarán … riquezas. Lit. llevarán su gloria. 25Sus puertas estarán abiertas todo el día, pues allí no habrá noche. 26Y llevarán a ella todas las riquezas21:26 todas las riquezas. Lit. la gloria. y el honor de las naciones. 27Nunca entrará en ella nada impuro, ni los idólatras ni los farsantes, sino solo aquellos que tienen su nombre escrito en el libro de la vida, el libro del Cordero.
Un cer nou și un pământ nou
1Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou, căci primul cer și primul pământ trecuseră, și nici marea nu mai era. 2Și am văzut cetatea cea sfântă, Noul Ierusalim, coborând din cer, de la Dumnezeu, pregătită ca o mireasă împodobită pentru soțul ei. 3Am auzit un glas puternic ieșind de la tron și zicând: „Iată Cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El Își va întinde Cortul în mijlocul lor3 O reminiscență a pasajelor din Ex. 25:8; 40:34-35., iar ei vor fi poporul3 Unele mss conțin: popoarele. Lui. Și Dumnezeu Însuși va fi cu ei și va fi Dumnezeul lor. 4El va șterge orice lacrimă din ochii lor și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici jale, nici strigăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi s‑au dus.“
5Cel Ce ședea pe tron a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi!“ A mai zis: „Scrie, pentru că aceste cuvinte sunt demne de încredere și adevărate!“ 6Apoi mi‑a zis: „S‑a sfârșit! Eu sunt Alfa și Omega6 Vezi nota de la 1:8., Începutul și Sfârșitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieții. 7Cel ce învinge, va moșteni aceste lucruri, și Eu voi fi Dumnezeul Lui, iar el va fi fiul Meu. 8Cât despre lași, necredincioși, scârboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinători la idoli și toți mincinoșii, partea lor este în lacul care arde cu foc și sulf, care este moartea a doua.“
Noul Ierusalim9 Pentru pasajul din 21:9–22:5, vezi și Eze. 40–48.
9Unul dintre cei șapte îngeri, care au avut cele șapte vase pline cu ultimele șapte urgii, a venit și a vorbit cu mine, zicând: „Vino! Îți voi arăta mireasa, soția Mielului!“ 10M‑a dus în Duhul pe un munte mare și înalt și mi‑a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul, coborând din cer, de la Dumnezeu. 11Ea avea slava lui Dumnezeu, iar strălucirea ei era ca a unei pietre deosebit de prețioasă, ca un jasp, strălucind asemenea cristalului. 12Avea un zid mare și înalt, avea douăsprezece porți, iar la porți – doisprezece îngeri. Pe ele erau scrise numele celor douăsprezece seminții ale fiilor lui Israel. 13Trei porți erau spre răsărit, trei porți spre nord, trei porți spre sud și trei porți spre apus. 14Zidul cetății avea douăsprezece temelii și pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.
15Cel care a vorbit cu mine avea o trestie de aur pentru măsurat, ca să măsoare cetatea, porțile și zidul ei. 16Cetatea era așezată în formă de pătrat, lungimea ei fiind la fel cu lățimea. A măsurat cetatea cu trestia și era de douăsprezece mii de stadii16 O stadie (gr.: stadios) măsura aproximativ 185 m. Prin urmare, cetatea avea aproximativ 2200 km. De observat că în textul grecesc numărul este un multiplu de 12.. Lungimea, lățimea și înălțimea erau la fel. 17A măsurat și zidul și era de o sută patruzeci și patru de coți17 Aproximativ 72 m. De observat că în textul grecesc numărul este un multiplu de 12. În text nu se specifică dacă este vorba de înălțimea sau de grosimea zidului., după unitatea de măsură a omului, căci pe aceasta o folosea îngerul. 18Zidul era construit din jasp, iar cetatea era din aur curat, ca sticla curată. 19Temeliile zidului cetății erau decorate cu tot felul de pietre prețioase. Prima temelie era de jasp, a doua – de safir, a treia – de calcedonie, a patra – de smarald, 20a cincea – de sardonix, a șasea – de sardiu, a șaptea – de crisolit, a opta – de beril, a noua – de topaz, a zecea – de crisopraz, a unsprezecea – de iacint, a douăsprezecea – de ametist.20 Identificarea exactă a anumitor pietre este nesigură. 21Cele douăsprezece porți erau douăsprezece perle; fiecare poartă era dintr‑o singură perlă. Strada cetății era din aur curat, ca sticla transparentă.
22N‑am văzut niciun templu în cetate, pentru că Domnul Dumnezeu – Cel Atotputernic – și Mielul sunt Templul ei. 23Cetatea nu are nevoie nici de soare, nici de lună, ca să‑i dea lumină, pentru că o luminează slava lui Dumnezeu, iar Mielul este candela ei. 24Neamurile vor umbla în lumina ei, iar regii pământului își vor aduce slava în ea. 25Porțile ei nu vor fi închise niciodată ziua și acolo nu va fi noapte. 26Slava și cinstea neamurilor vor fi aduse în ea. 27Nimic întinat nu va intra în ea și nimeni care trăiește în spurcăciune și minciună, ci doar cei care sunt scriși în Cartea Vieții Mielului.
