Yesu ku Bwalo la Pilato
1Mmamawa, akulu a ansembe pamodzi ndi akuluakulu, aphunzitsi amalamulo ndi olamulira onse anamanga fundo. Anamumanga Yesu, namutenga ndi kukamupereka kwa Pilato.
2Pilato anafunsa kuti, “Kodi Iwe ndi Mfumu ya Ayuda?”
Yesu anayankha kuti, “Mwatero ndinu.”
3Akulu a ansembe anamunenera zinthu zambiri. 4Ndipo Pilato anamufunsanso Iye kuti, “Kodi Iwe suyankhapo kanthu? Tamva zinthu zambiri akukunenerazi.”
5Koma Yesu sanayankhebe, ndipo Pilato anadabwa.
6Pa nthawi ya Phwando, panali chizolowezi chomasula munthu wamʼndende amene anthu amupempha. 7Munthu wotchedwa Baraba anali mʼndende pamodzi ndi anthu owukira amene anapha anthu pa nthawi ya chipolowe. 8Gulu la anthu linabwera kwa Pilato ndi kumufunsa kuti awachitire zimene amachita nthawi zonse.
9“Kodi mukufuna kuti ndikumasulireni mfumu ya Ayuda?” Pilato anafunsa, 10podziwa kuti akulu a ansembe anamupereka Yesu kwa iye chifukwa cha nsanje. 11Koma akulu a ansembe anasonkhezera anthu kuti Pilato amasule Baraba mʼmalo mwa Yesu.
12Pilato anawafunsa kuti, “Kodi nanga ndichite chiyani ndi uyu amene mukumutcha mfumu ya Ayuda?”
13Anafuwula kuti, “Mpachikeni!”
14Pilato anafunsa kuti, “Chifukwa chiyani? Wapalamula mlandu wotani?”
Koma anafuwula kwambiri, “Mpachikeni!”
15Pilato pofuna kuwakondweretsa anthuwo, anawamasulira Baraba. Analamula kuti Yesu akwapulidwe mwankhanza, ndipo anamupereka kuti akapachikidwe.
Chipongwe cha Asilikali
16Asilikali anamutenga Yesu ndi kupita naye mʼkati mwa nyumba yaufumu (dera lokhalako asilikali a mfumu) ndipo anasonkhanitsa gulu lonse la asilikali. 17Anamuveka Iye mwinjiro wofiira, kenaka analuka chipewa cha minga ndi kuyika pa mutu pake. 18Ndipo anayamba kunena kwa lye kuti, “Ulemu kwa inu Mfumu ya Ayuda!” 19Ndipo anamugogoda pa mutu mobwerezabwereza ndi ndodo ndi kumulavulira. Anamugwadira ndi kumulambira Iye. 20Ndipo anamuchita chipongwe, anamuvula mwinjiro wofiira uja ndi kumuveka zovala zake. Kenaka anamutenga kuti akamupachike.
Yesu Apachikidwa pa Mtanda
21Munthu wina ochokera ku Kurene, Simoni, abambo a Alekisanda ndi Rufasi amadutsa kuchokera ku dziko la kwawo, ndipo anamuwumiriza kuti anyamule mtanda. 22Anafika naye Yesu pa malo otchedwa Gologota (kutanthauza kuti, malo a bade) 23Kenaka anamupatsa Iye vinyo wosakaniza ndi mure, koma Iye sanamwe. 24Ndipo anamupachika Iye. Anachita maere ogawana zovala zake kuti aone chimene aliyense angatenge.
25Linali ora lachitatu mmawa pamene anamupachika Yesu. 26Chikwangwani cholembedwapo mlandu wake chinali choti: mfumu ya ayuda. 27Achifwamba awiri anapachikidwanso pamodzi ndi Iye, wina kumanja kwake ndi wina kumanzere kwake. 28(Ndipo malemba anakwaniritsidwa amene amati, “Iye anayikidwa mʼgulu la anthu oyipa).” 29Amene amadutsa pafupi anamunenera mawu amwano, akupukusa mitu yawo ndi kuti, “Haa! Iwe amene udzawononga Nyumba ya Mulungu ndi kuyimanganso masiku atatu, 30tsika kuchoka pa mtandapo ndipo udzipulumutse wekha!”
31Chimodzimodzinso akulu a ansembe ndi aphunzitsi amalamulo anamunyoza Iye pakati pawo. Iwo anati, “Anapulumutsa ena, koma sangathe kudzipulumutsa yekha! 32Musiyeni Khristu, Mfumu ya Aisraeli, atsike tsopano kuchoka pa mtanda, kuti ife tione ndi kukhulupirira.” Iwonso amene anapachikidwa naye pamodzi anamulalatira.
Imfa ya Yesu
33Pa ora lachisanu ndi chimodzi masana mdima unabwera pa dziko lonse mpaka pa ora lachisanu ndi chinayi masana. 34Pa ora lachisanu ndi chinayi Yesu analira mofuwula kuti, “Eloi, Eloi, lama sabakitani?” Kutanthauza kuti, “Mulungu wanga, Mulungu wanga, mwandisiyiranji Ine?”
35Ena amene anali pafupi atamva izi anati, “Tamverani, akuyitana Eliya.”
36Munthu wina anathamanga, natenga chinkhupule atachiviyika mu vinyo wosasa, anachizika ku mtengo, ndi kumupatsa Yesu kuti amwe. Munthuyo anati, “Musiyeni yekha tsopano. Tiyeni tione ngati Eliya angabwere kudzamutsitsa.”
37Ndi mawu ofuwula, Yesu anapuma komaliza.
38Chinsalu chotchinga cha mʼNyumba ya Mulungu chinangʼambika pakati kuyambira pamwamba mpaka pansi. 39Ndipo Kenturiyo, amene anayima patsogolo pa Yesu, atamva kulira kwake ndi kuona mmene anafera anati, “Zoonadi, uyu anali Mwana wa Mulungu.”
40Amayi ena anali patali kuonerera. Pakati pawo panali Mariya Magadalena, Mariya amayi a Yakobo wamngʼono ndi Yose ndi Salome. 41Amayi awa ankamutsatira Iye mu Galileya ndi kumutumikira Iye pa zosowa zake. Amayi enanso ambiri amene anabwera naye ku Yerusalemu analinso pomwepo.
Yesu Ayikidwa Mʼmanda
42Linali Tsiku Lokonzekera (kunena kuti, tsiku lomwe limatsatizana ndi Sabata). Choncho madzulo atayandikira, 43Yosefe wa ku Arimateyu, mkulu wolamulira odziwika bwino, amene amadikirira ufumu wa Mulungu, anapita kwa Pilato molimba mtima ndi kukapempha mtembo wa Yesu. 44Pilato anadabwa pakumva kuti anali atamwalira kale. Anayitana Kenturiyo, namufunsa ngati Yesu anali atamwalira kale. 45Atawuzidwa ndi Kenturiyo kuti zinali motero, anapereka mtembowo kwa Yosefe. 46Choncho Yosefe anagula nsalu yabafuta, natsitsa thupi, ndipo analikulunga mʼnsalu, naliyika mʼmanda amene anawagoba pa mwala. Kenaka anagubuduza mwala umene anatseka nawo mandawo. 47Mariya Magadalena ndi Mariya amayi a Yose anaona kumene anamuyika Yesu.
Isus înaintea lui Pilat
(Mt. 27:1-2, 11-14; Lc. 23:1-5; In. 18:28-38)
1Dis‑de‑dimineață, conducătorii preoților au ținut imediat sfat împreună cu bătrânii, cărturarii și întreg Sinedriul1 Vezi nota de la 14:55.. Apoi, după ce L‑au legat pe Isus, L‑au dus și L‑au dat pe mâna lui Pilat1 Procurator al Iudeei între anii 26/27–36 d.Cr. Procuratorul era guvernatorul unei provincii imperiale mai mici sau a unei părți dintr‑o provincie imperială. Iudeea făcea parte din provincia imperială Siria, condusă de un legat, superior procuratorului. O provincie imperială era una considerată nepacificată și care necesita prezența trupelor. Procuratorul era numit direct de către împărat. Vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincție între provinciile romane [peste tot în capitol]..
2Pilat L‑a întrebat:
– Ești Tu Împăratul iudeilor?
Isus, răspunzându‑i, a zis:
– Tu o spui!
3Conducătorii preoților Îl acuzau de multe lucruri.
4Pilat L‑a întrebat din nou:
– Nu răspunzi nimic? Uite de câte lucruri Te acuză ei!
5Dar Isus n‑a mai răspuns nimic, astfel că Pilat era uimit.
Condamnarea lui Isus
(Mt. 27:15-26; Lc. 23:13-25; In. 18:39–19:16)
6Pilat le elibera la fiecare sărbătoare un prizonier pe care‑l cereau ei. 7Era unul numit Barabba7 Vezi a doua notă de la Mt. 27:16., închis împreună cu răsculații care săvârșiseră o crimă în timpul răscoalei. 8Mulțimea a venit și a început să‑i ceară lui Pilat să facă ceea ce făcea de obicei.
9Pilat le‑a răspuns, zicând:
– Vreți să vi‑L eliberez pe Împăratul iudeilor?
10Căci știa că din invidie Îl dăduseră conducătorii preoților pe mâna lui.
11Însă conducătorii preoților au incitat mulțimea să ceară să le elibereze mai bine pe Barabba.
12Pilat, răspunzând iarăși, le‑a zis:
– Și atunci ce doriți să fac cu Cel pe Care‑L numiți Împăratul iudeilor?
13Ei au strigat din nou:
– Răstignește‑L!
14Pilat i‑a întrebat:
– Dar ce rău a făcut?
Însă ei strigau și mai tare:
– Răstignește‑L!
15Și astfel, Pilat, dorind să facă pe placul mulțimii, le‑a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să‑L biciuiască,15 O pedeapsă cruntă. Romanii foloseau un bici din mai multe fâșii din piele, la capătul cărora se aflau bucăți de os sau de plumb. În timp ce evreii nu permiteau mai mult de 39 de lovituri, la romani nu exista limită, adesea victimele decedând. L‑a dat să fie răstignit.
Isus, batjocorit de soldați
(Mt. 27:27-31; In. 19:2-3)
16Soldații L‑au dus în palat, adică în pretoriu16 Pretoriul era un cartier general, în cazul de față cartierul general al lui Pilat din Ierusalim, probabil palatul construit de Irod cel Mare sau fortăreața Antonia., și au chemat toată cohorta16 Diviziune a legiunii romane; în perioada Imperiului, această diviziune avea un efectiv de aproximativ 600 de soldați.. 17L‑au îmbrăcat cu o mantie de purpură, au împletit o coroană de spini și I‑au așezat‑o pe cap. 18Și au început să‑L salute, zicând: „Plecăciune18 Gr.: chaire, verb generic folosit ca formulă de salut atât în comunicarea verbală, cât și în cea scrisă. El mai poate însemna: Bucură‑te! Fii sănătos! Salut! Bun venit!, Împărate al iudeilor!“18 Corespondentul lui Ave Cezar, însă rostit în batjocură. 19Ei Îl loveau peste cap cu o trestie, Îl scuipau și se puneau în genunchi, închinându‑I‑se. 20După ce și‑au bătut joc de El astfel, L‑au dezbrăcat de mantia de purpură, L‑au îmbrăcat cu hainele Lui și L‑au dus afară să‑L răstignească.
Răstignirea
(Mt. 27:32-44; Lc. 23:26-43; In. 19:16-27)
21Au obligat un trecător, un om care venea de la câmp, și anume pe Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să ducă crucea lui Isus. 22L‑au adus la locul numit Golgota, care tradus înseamnă „Locul Craniului“22 Lat.: Calvariae, de unde provine cuvântul românesc calvar.. 23I‑au dat să bea vin amestecat cu smirnă,23 Vezi nota de la Mt. 27:34. dar El nu l‑a luat.23 Femeile obișnuiau să le dea condamnaților la moarte un fel de narcotic care să le ușureze suferința, însă, refuzându‑l, Isus a dorit să fie pe deplin conștient în fața morții. Vezi prima notă de la Mt. 27:34. 24După ce L‑au răstignit, și‑au împărțit hainele Lui între ei, aruncând sorții pentru ele,24 Vezi Ps. 22:18. ca să știe ce să ia fiecare.
25Era ceasul al treilea25 Ora 9:00. când L‑au răstignit. 26Deasupra Lui era o inscripție pe care era scrisă acuzația: „Împăratul iudeilor.“ 27Au răstignit împreună cu El doi răsculați27 Gr.: lestai, termen care, în alte contexte, este tradus cu tâlhari, dar în contextul de față are sensul de rebeli, instigatori, revoluționari., unul la dreapta și unul la stânga Lui. 28Astfel a fost împlinită Scriptura, care zice: „A fost numărat alături de cei nelegiuiți.“ 29Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap și ziceau: „Ha! Tu, Cel Care dărâmi Templul și‑l reconstruiești în trei zile, 30salvează‑Te pe Tine Însuți și dă‑Te jos de pe cruce!“
31Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii, Îl batjocoreau între ei, zicând: „Pe alții i‑a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! 32«Cristosul»! «Împăratul lui Israel»! Să Se coboare acum de pe cruce, ca să vedem și să credem!“ Cei care erau răstigniți împreună cu El Îl insultau și ei.
Moartea lui Isus
(Mt. 27:45-56; Lc. 23:44-49; In. 19:28-30)
33Când a venit ceasul al șaselea, s‑a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.33 Între 12:00–15:00. 34La ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eloi, Eloi, lema sabactani?“, care tradus înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M‑ai părăsit?“34 Vezi Ps. 22:1.
35Unii dintre cei ce stăteau acolo L‑au auzit și au zis: „Iată că‑l strigă pe Ilie!“
36Cineva a alergat și a umplut un burete cu oțet de vin36 Cu referire, probabil, la posca, o băutură ieftină amestecată din oțet de vin și apă, pe care o consumau clasele sociale inferioare și soldații romani., l‑a pus într‑o trestie și I l‑a dat să‑l bea, zicând: „Lăsați să vedem dacă vine Ilie să‑L dea jos!“
37Dar Isus, strigând cu glas tare, Și‑a dat suflarea.
38Atunci draperia38 Gr.: katapetasma, cea care despărțea Locul Sfânt de Locul Preasfânt. Pentru semnificația acestui eveniment, vezi Evr. 9:1-14; 10:14-22. Templului s‑a rupt în două, de sus până jos. 39Când centurionul39, 44-45 Ofițer roman subaltern, comandant peste aproximativ 100 de oameni. care stătea în fața lui Isus a văzut că39 Unele mss adaugă: că a strigat și. Și‑a dat suflarea astfel, a zis: „Într-adevăr, Omul Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“
40Acolo erau și niște femei care priveau de departe. Printre ele erau și Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel tânăr și a lui Iose40, 47 Unele mss conțin Ioset, iar altele Iosif (vezi și Mt. 27:56)., și Salome, 41care Îl urmaseră pe Isus și‑I slujiseră atunci când Se afla în Galileea. Și mai erau încă multe altele care veniseră cu El la Ierusalim.
Înmormântarea lui Isus
(Mt. 27:57-61; Lc. 23:50-56; In. 19:38-42)
42Când s‑a făcut deja seară, pentru că era Ziua Pregătirii, adică ziua de dinaintea Sabatului, 43Iosif din Arimateea, un sfetnic distins din Sinedriu43 Vezi nota de la 14:55., care și el aștepta Împărăția lui Dumnezeu, a îndrăznit să se ducă la Pilat și să‑i ceară trupul lui Isus. 44Pilat a rămas uimit că murise deja și l‑a chemat pe centurion ca să‑l întrebe dacă murise demult. 45Aflând aceasta de la centurion, i‑a dăruit lui Iosif trupul. 46După ce a cumpărat o pânză de in, Iosif a dat jos trupul, L‑a înfășurat în pânza de in, L‑a pus într‑un mormânt săpat în stâncă și a rostogolit o piatră la intrarea mormântului. 47Maria Magdalena și Maria, mama lui Iose, se uitau unde era pus.
