Chisankho Chopambana cha Mulungu
1Ine ndikunena zoona mwa Khristu. Sindikunama ndipo chikumbumtima changa kudzera mwa Mzimu Woyera chikundichitira umboni. 2Ndili ndi chisoni chachikulu ndipo ndikumva kupwetekeka kosalekeza mu mtima mwanga. 3Pakuti ndikanafuna ine mwini nditatembereredwa ndi kuchotsedwa mwa Khristu chifukwa cha abale anga, amene ndi a mtundu wanga, 4anthu Aisraeli. Iwo anasankhidwa kukhala ana. Mulungu anawapatsa ulemerero, anachita nawo mapangano, kuwapatsa Malamulo, Nyumba yopembedzeramo ndi malonjezano ake. 5Awo ndi makolo athu. Kuchokera kwa iwo mʼthupi ndi kumene kunachokera makolo a Khristu Yesu amene ndi Mulungu wolamulira zinthu zonse, alemekezeke mpaka muyaya! Ameni.
6Sikuti mawu a Mulungu analephera. Pakuti si onse obadwa mwa Israeli amene ndi Israeli. 7Kapena kuti ana ake chifukwa anachokera mwa Abrahamu. Koma zidzukulu zako zidzachokera mwa Isake. 8Kutanthauza kuti, si ana obadwa mʼthupi amene ndi ana a Mulungu koma ndi ana a lonjezano amene amatengedwa kukhala zidzukulu za Abrahamu. 9Pakuti Mulungu analonjeza ponena kuti, “Pa nthawi yake ngati yomwe ino chaka chamawa ndidzabweranso, ndipo Sara adzakhala ndi mwana wamwamuna.”
10Ndipo si pokhapo ayi. Ana awiri a Rebeka aja abambo awo anali mmodzi, kholo lathu Isake. 11Komabe, ana amapasawa asanabadwe kapena asanachite chilichonse chabwino kapena choyipa, nʼcholinga choti chifuniro cha Mulungu chosankhiratu munthu aliyense chipitirire, 12osati chifukwa cha ntchito za munthu koma chifuniro cha Iye mwini, anawuza Rebeka kuti, “Wamkulu adzatumikira wamʼngʼono.” 13Monga momwe kwalembedwa kuti, “Ine ndinakonda Yakobo, koma ndinamuda Esau.”
14Nanga tsono tidzanena chiyani? Kodi Mulungu ndi osalungama? Ayi, ndi pangʼono pomwe! 15Pakuti Mulungu anawuza Mose kuti,
“Ine ndidzachitira chifundo amene ndikufuna kumuchitira chifundo,
ndipo ndidzakomera mtima amene ndikufuna kumukomera mtima.”
16Nʼchifukwa chake, izi sizitengera zokhumba za munthu kapena kuyesetsa koma chifundo cha Mulungu. 17Malemba akuti Mulungu anamuwuza Farao kuti, “Ine ndakuyika kukhala mfumu ndi cholinga choti ndionetse mphamvu zanga, kuti mwa iwe dzina langa litchuke pa dziko lonse lapansi.” 18Choncho Mulungu amachitira chifundo munthu amene akufuna kumuchitira chifundo ndipo amawumitsa mtima munthu amene Iye akufuna kumuwumitsa mtima.
19Tsono mmodzi wa inu nʼkundifunsa kuti, “Nanga nʼchifukwa chiyani Mulungu amatipeza olakwa? Nanga ndani amene amakana chifuniro chake?” 20Koma ndiwe yani, munthu wamba, woti nʼkutsutsana ndi Mulungu? “Kodi chimene chinawumbidwa nʼkufunsa amene anachiwumba kuti, ‘Kodi unandiwumbiranji motere?’ ” 21Kodi wowumba alibe ufulu wowumba kuchokera ku dothi lomwelo mbiya yamtengowapatali ndi ina yamtengo wotsika?
22Koma Mulungu, anafuna kuonetsa mkwiyo wake ndi kuti mphamvu yake idziwike. Iye anapirira modekha mtima kwambiri zochita za anthu omwe anawakwiyirawo amene anayeneradi chiwonongeko. 23Iye anachita izi kufuna kuonetsa kulemera kwa ulemerero wake ndi kuti udziwike kwa amene analandira chifundo chake. Iye anawakonzeratu kuti alandire ulemerero wake 24ngakhale ifenso amene anatiyitana osati kuchokera kwa Ayuda okha komanso kwa a mitundu ina. 25Monga momwe Mulungu akunenera mʼbuku la Hoseya kuti,
“Amene sanali anthu anga ndidzawatcha ‘anthu anga;’
ndipo Ine ndidzatcha ‘wokondedwa wanga’ amene sali wokondedwa wanga,”
26ndipo,
“Pamalo omwewo pamene ananena kuti,
‘Sindinu anthu anga,’
pomweponso adzawatchula kuti, ‘Ana a Mulungu wamoyo.’ ”
27Yesaya anafuwula za Aisraeli kuti,
“Ngakhale chiwerengero cha Aisraeli chingakhale ngati mchenga wa ku nyanja,
otsala okha ndiye adzapulumuke.
28Pakuti Ambuye adzagamula milandu
ya anthu pa dziko lapansi mofulumira ndi kumaliziratu.”
29Monga momwe Yesaya ananena malo ena kuti,
“Ngati Yehova Wamphamvuzonse
akanapanda kutisiyira zidzukulu,
ife tikanawonongeka
ngati anthu a ku Sodomu, tikanakhala ngati anthu a ku Gomora.”
Kusakhulupirira kwa Aisraeli
30Kodi nanga tidzati chiyani? Tidzati a mitundu ina amene sanafune chilungamo analandira chilungamo chachikhulupiriro 31koma Aisraeli, amene anafuna chilungamo cha lamulo sanachilandire. 32Chifukwa chiyani? Chifukwa iwo sanachifune ndi chikhulupiriro koma ngati mwa ntchito. Iwo anapunthwa pa “Mwala wopunthwitsa.” 33Monga momwe kwalembedwa kuti,
“Taonani, Ine ndikuyika mwala mu Ziyoni wopunthwitsa anthu,
thanthwe limene limagwetsa anthu.
Koma amene akhulupirira Iye sadzachititsidwa manyazi.”
Alegerea suverană a lui Dumnezeu
1Spun adevărul în Cristos, nu mint: conștiința mea mărturisește, prin Duhul Sfânt, pentru mine 2că am o mare întristare și o durere neîncetată în inimă. 3Căci aș vrea, mai degrabă, să fiu eu însumi blestemat3 Gr.: anathema, un termen tehnic care, în perioada și cultura respectivă, avea cu preponderență o semnificație negativă. Termenul apare și în LXX (de 15 ori) având semnificație pozitivă doar o singură dată (Lev. 27:28, a dedica). și despărțit de Cristos de dragul fraților mei, al rudelor mele după trup, 4care sunt israeliți! Ale lor sunt înfierea4 Vezi nota de la 8:15; vezi și Ex. 4:22-23; Ier. 31:9; Os. 11:1., slava4 Prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său (vezi Ex. 16:7, 10; Lev. 9:6, 23; Num. 16:19)., legămintele, darea Legii, închinarea4 Sau: slujba. și promisiunile. 5Ai lor sunt patriarhii5 Lit.: tații. și din ei a venit, după trup, Cristos, Care este deasupra tuturor, Dumnezeu binecuvântat în veci! Amin.
6Dar aceasta nu înseamnă că a dat greș Cuvântul6 Este vorba despre promisiunea legământului. lui Dumnezeu. Căci nu toți cei din Israel sunt Israel 7și nu toți sunt copiii lui Avraam doar pentru că sunt sămânța lui, ci, așa cum este scris: „Prin Isaac își va primi numele sămânța7 Termenul grecesc pentru sămânță este un singular ce se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca termenul să exprime, în cele mai multe cazuri, o ambiguitate intenționată. Apostolul Pavel (Gal. 3:16) aplică același termen, sămânță, lui Isus Cristos, argumentând exegetic că promisiunea făcută lui Avraam își găsește împlinirea supremă în Isus Cristos. ta.“7 Vezi Gen. 21:12. 8Aceasta înseamnă că nu copiii trupești sunt copiii lui Dumnezeu, ci copiii promisiunii sunt priviți ca sămânță. 9Căci cuvântul promisiunii a fost acesta: „Cam pe vremea aceasta voi veni, iar Sara va avea un fiu.“9 Vezi Gen. 18:10, 14. 10Dar nu numai atât, ci și Rebeca a primit o promisiune, când a rămas însărcinată printr‑un singur om10 Sau: printr‑o singură împreunare cu, pentru a accentua egalitatea celor doi fii., strămoșul10 Lit.: tatăl. nostru Isaac. 11Căci, deși gemenii nu se născuseră încă, nici nu făcuseră ceva bine sau rău (pentru ca scopul lui Dumnezeu în alegere să rămână, nu prin fapte, ci prin Cel Care cheamă), 12i s‑a spus: „Cel mai mare îi va sluji celui mai tânăr.“12 Vezi Gen. 25:23. 13Așa cum este scris:
„Pe Iacov l‑am iubit,
dar pe Esau l‑am urât.“13 Adică: Pe Iacov l‑am ales, / dar pe Esau l‑am respins. Vezi Mal. 1:2-3.
14Așadar, ce vom spune? Nu cumva este nedreptate din partea lui Dumnezeu? În niciun caz! 15Căci lui Moise i‑a spus:
„Eu voi avea milă de cel ce vreau să am milă
și Mă voi îndura de cel ce vreau să Mă îndur.“15 Vezi Ex. 33:19.
16Prin urmare, nu depinde de cel ce dorește, nici de cel ce aleargă, ci de Dumnezeu, Care are milă. 17Căci Scriptura îi spune lui Faraon:
„Te‑am ridicat tocmai pentru aceasta:
ca să‑Mi arăt în tine puterea Mea
și astfel Numele Meu
să fie vestit pe întreg pământul.“17 Pavel citează din Ex. 9:16 în versiunea LXX.
18Astfel, El are milă de cine dorește și împietrește pe cine dorește.
19Dar îmi vei zice: „Atunci, de ce mai găsește vină?! Căci cine se poate împotrivi voii Lui?!“ 20Dar, mai degrabă, cine ești tu, omule, ca să te contrazici cu Dumnezeu?! Oare lucrul întocmit îi va spune celui care l‑a întocmit: „De ce m‑ai făcut așa?“?20 Vezi Is. 29:16; 45:9. 21Sau nu are olarul autoritate peste lut, ca să facă, din același bulgăre de lut, un vas pentru o întrebuințare de cinste, iar altul pentru o întrebuințare lipsită de cinste?
22Dar dacă Dumnezeu, dorind să‑Și arate mânia și să‑Și facă cunoscută puterea, a suportat cu multă răbdare niște vase ale mâniei, pregătite pentru distrugere, 23pentru ca să‑Și facă cunoscută bogăția slavei Sale față de niște vase ale milei, pe care le pregătise mai dinainte pentru slavă? 24Astfel, El ne‑a chemat și pe noi, nu numai dintre iudei, ci și dintre neamuri. 25Așa cum spune în Osea:
„Pe cel ce nu era poporul Meu îl voi numi «Popor al Meu»,
și pe cea care nu era iubită, o voi numi «Iubită».“25 Vezi Os. 2:23.
26Și
„În locul unde li s‑a spus: «Voi nu sunteți poporul Meu!»,
acolo vor fi numiți «Fii ai Dumnezeului cel Viu».“26 Vezi Os. 1:10.
27Iar Isaia strigă despre Israel:
„Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării,
doar rămășița va fi mântuită,
28căci Domnul va duce la îndeplinire pe deplin și repede
cuvântul rostit asupra pământului.“28 Vezi Is. 10:22-23.
29Și, așa cum a spus deja Isaia:
„Dacă Domnul Oștirilor29 Gr.: Kurios Sabaoth, care îl redă pe ebr.: YHWH Țebaot. Termenul ebraic pentru oștiri se poate referi la: (1) oștirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9); (2) corpurile cerești (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2). Acest titlu face referire, probabil, la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers. nu ne‑ar fi lăsat o sămânță,
am fi ajuns ca Sodoma
și ne‑am fi asemănat cu Gomora.“29 Vezi Is. 1:9 în versiunea LXX.
Necredința lui Israel
30Și atunci ce vom spune? Neamurile, care n‑au urmărit dreptatea, au obținut o dreptate, și anume o dreptate care este prin credință. 31Însă Israel, care urmărea o lege a dreptății, n‑a ajuns la această lege. 32De ce? Pentru că n‑a urmărit‑o prin credință, ci, ca și cum ar fi fost posibil, prin fapte. Ei s‑au lovit de Piatra de poticnire, 33așa cum este scris:
„Iată, așez în Sion o Piatră de poticnire
și o Stâncă de cădere.
Cel ce crede în El nu va fi făcut de rușine.“33 Vezi Is. 8:14; 28:16.
