上帝的兒女
1你們看，父上帝何等愛我們，稱我們為祂的兒女！我們也實在是祂的兒女，世人之所以不認識我們，是因為他們不認識父上帝。 2親愛的弟兄姊妹，我們現在是上帝的兒女，將來如何還未顯明。但我們知道，當主顯現的時候，我們必會像祂，因為我們必見到祂的本體。 3凡心存這種盼望的人都會自潔，因為主是聖潔的。
4犯罪的人都違背上帝的律法，違背上帝的律法就是罪。 5你們知道，耶穌降世是為了除掉人的罪，祂自己並沒有罪。 6住在祂裡面的人不會一直犯罪；一直犯罪的人既沒見過祂也不認識祂。
7孩子們，不要受人迷惑，要知道行義的才是義人，正如主是公義的。 8一直犯罪的人是屬魔鬼的，因為魔鬼從起初便犯罪，但上帝兒子的顯現是為了摧毀魔鬼的工作。 9從上帝生的人不會繼續犯罪，因為他裡面有上帝的生命3·9 「上帝的生命」希臘文是「上帝的種子」。。他不能犯罪，因為他是從上帝生的。 10這樣，就可以看出誰是上帝的兒女，誰是魔鬼的兒女。凡不按公義行事、不愛弟兄姊妹的，都不是上帝的兒女。
彼此相愛
11我們應當彼此相愛，這是你們起初聽見的信息。 12不要步該隱的後塵。他屬於那惡者，殺害了自己的弟弟。他為什麼要殺害自己的弟弟呢？因為他的行為邪惡，而他弟弟秉行公義。
13弟兄姊妹，世人若恨你們，不要驚奇。 14我們因愛弟兄姊妹，便知道自己已經出死入生了。不愛弟兄姊妹的，仍然陷在死亡中。 15恨弟兄姊妹的就是殺人的，你們知道殺人的沒有永生。 16主耶穌為我們捨命，我們由此便知道什麼是愛，我們也應當為弟兄姊妹捨命。 17如果一個豐衣足食的人看見貧窮的弟兄姊妹，卻毫無憐憫之心，怎能說他愛上帝呢？ 18所以，孩子們啊，不要單在口頭上說愛人，總要以真誠的行動表現出來。
19-20這樣，我們必知道自己屬於真理，即使我們心中自責，也可以在上帝面前心安，因為上帝比我們的心大，祂知道一切。
21親愛的弟兄姊妹，我們若能凡事問心無愧，就可以在上帝面前坦然無懼。 22這樣，我們無論向上帝祈求什麼，都必得到，因為我們遵守祂的命令，做祂喜悅的事。 23其實上帝的命令是：我們要信祂兒子耶穌基督的名，遵照祂的命令彼此相愛。 24遵行上帝命令的人就住在上帝裡面，上帝也住在他裡面。我們藉著上帝賜給我們的聖靈知道：祂住在我們裡面。
1Vedeți ce dragoste ne‑a dăruit Tatăl: să fim numiți copii ai lui Dumnezeu. Și suntem! De aceea nu ne cunoaște lumea: pentru că nu L‑a cunoscut nici pe El. 2Preaiubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Și ce vom fi n‑a fost arătat încă, dar știm că, atunci când Se va arăta El2 Sau: când se va arăta ce vom fi., vom fi asemenea Lui, pentru că‑L vom vedea așa cum este. 3Oricine are speranța aceasta în El se curățește, așa cum și El este curat.
4Oricine face4 Gr.: poieo. Acest verb are o arie semantică largă, incluzând sensuri precum a crea; a realiza; a înfăptui; a pregăti; a trăi. păcatul4 În v. 4-9 Ioan tratează problema păcatului ca mod de viață. Vezi și nota de la 2:1., face și fărădelegea; iar păcatul este fărădelege. 5Știți că El a fost arătat ca să îndepărteze păcatele; și în El nu este păcat. 6Oricine rămâne în El nu trăiește în păcat; oricine trăiește în păcat nu L‑a văzut, nici nu L‑a cunoscut. 7Copilașilor, nimeni să nu vă ducă în rătăcire! Cel ce face dreptatea este drept, așa cum Acela este drept. 8Cel ce face păcatul8 În această serie de versete este întâlnită o tensiune între ideea de păcat accidental, pe de‑o parte, și păcat săvârșit cu încăpățânare și împietrire, pe de altă parte. Acesta din urmă a devenit un mod de viață, persoana în cauză nefiind dispusă să se pocăiască. este de la diavolul8, 10 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator., pentru că diavolul păcătuiește de la început. Pentru aceasta a fost arătat Fiul lui Dumnezeu: ca să distrugă lucrările diavolului. 9Oricine este născut din Dumnezeu nu trăiește în păcat, pentru că sămânța lui Dumnezeu rămâne în el. Și el nu poate continua să păcătuiască9 Este aceeași idee a stăruinței în păcatul intenționat și în împietrire. Contextul sugerează un stil de viață păcătos, fără remușcări., fiindcă a fost născut din Dumnezeu. 10Prin aceasta sunt scoși la iveală copiii lui Dumnezeu și copiii diavolului. Oricine nu face dreptatea nu este de la Dumnezeu, și nici cel ce nu‑l iubește pe fratele său.
Să ne iubim unii pe alții
11Acesta este mesajul pe care l‑ați auzit de la început: să ne iubim unii pe alții, 12nu precum Cain, care era de la cel rău și care l‑a ucis pe fratele lui. Și de ce l‑a ucis? Pentru că faptele lui Cain erau rele, iar cele ale fratelui său erau drepte. 13Nu fiți uimiți, fraților, dacă lumea vă urăște. 14Noi știm că am trecut de la moarte la viață, pentru că îi iubim pe frați; cine nu iubește rămâne în moarte. 15Oricine își urăște fratele este un ucigaș. Și știți că niciun ucigaș nu are viața veșnică rămasă15 Gr.: meno, un verb cheie în argumentul teologic ioanin. în el. 16Prin aceasta am cunoscut dragostea: prin faptul că El Și‑a dat viața pentru noi. Și noi deci suntem datori să ne dăm viața pentru frați. 17Dacă însă cineva are bunurile acestei lumi și‑l vede pe fratele său în nevoi, dar își închide inima17 Sensul principal al termenului grecesc este viscere. față de el, atunci cum rămâne în el dragostea lui Dumnezeu?! 18Copilașilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci prin faptă și adevăr. 19Prin aceasta vom cunoaște că suntem din adevăr și ne vom liniști19 Sau: convinge. inimile în prezența Lui, 20oricând ne‑ar condamna inimile noastre. Căci Dumnezeu este mai mare decât inimile noastre și cunoaște totul. 21Preaiubiților, dacă nu ne condamnă inimile noastre, avem îndrăzneală înaintea lui Dumnezeu, 22iar dacă cerem ceva, primim de la El, pentru că păzim poruncile Lui și facem ce este plăcut înaintea Lui. 23Și porunca Lui este aceasta: să credem în Numele Fiului Său, Isus Cristos, și să ne iubim unii pe alții așa cum ne‑a poruncit. 24Cel ce păzește poruncile Lui rămâne în El, iar El în acesta. Prin aceasta știm că El rămâne în noi: prin Duhul pe Care ni L‑a dat.
