1耶和华说：“以色列啊，
如果你回转归向我，
回转归向我，
从我眼前除掉可憎的神像，
不再离开我；
2如果你本着诚实、正直、公义，
凭永活的耶和华起誓，
你必成为万国的祝福，
得到他们的尊敬4:2 “你必成为万国的祝福，得到他们的尊敬”或译“万国必得到耶和华的祝福，并以祂为荣”。。”
3耶和华对犹大人和耶路撒冷人说：
“要开垦你们的荒地，
不要在荆棘中撒种。
4你们要自行割礼，
除掉心中的污垢，归向耶和华。
不然，我必因你们的恶行而发烈怒，如火燃烧，
无人能够扑灭。
5“你们要在犹大和耶路撒冷宣告，
‘要在全国吹起号角’，高声呼喊，
‘要集合起来，
我们要逃进坚城。’
6你们要向锡安举起旗帜，
赶快逃亡，不要迟延，
因为我要从北方降下灾祸，
大肆毁灭。”
7毁灭列国者已发起攻击，
如狮子冲出巢穴，
要使你们的土地荒凉，
城邑沦为废墟，无人居住。
8为此，你们要腰束麻布，
嚎啕大哭，
因为耶和华向我们发的烈怒还没有止息。
9耶和华说：“到那天，君王和官长必丧胆，祭司和先知必惊骇。” 10我说：“唉！主耶和华啊，你完全欺骗了这群百姓和耶路撒冷人，因为你说，‘你们会安享太平。’其实剑锋已指着他们的咽喉了。”
11那时，耶和华必对这群百姓和耶路撒冷人说：“一阵热风从荒野光秃的山头吹向我的子民，不是为扬场、吹净糠秕。 12那是我发出的一阵强风。现在我要宣告我对他们的审判。”
13看啊，仇敌必如云涌来，
他的战车快如旋风，
他的战马比飞鹰还快。
我们有祸了！
我们灭亡了！
14耶路撒冷啊，
要洗去你内心的邪恶，
这样你才能得救。
你心怀恶念要到何时呢？
15从但传来消息，
从以法莲山区报出恶讯。
16耶和华说：“你们去通知列国，
向耶路撒冷宣告，
‘围攻的人从远方来，
向犹大的城邑高声喊杀，
17像看守田园一样包围耶路撒冷，
因为耶路撒冷背叛了我。’
这是耶和华说的。
18你的所作所为给你招致这灾祸，
是你自食恶果，你会痛彻心肺！”
19我的心啊，我的心啊！
我伤心欲绝，烦躁不安。
我无法保持缄默，
因为我听见了号角声和呐喊声。
20恶讯频传，山河破碎，
我的帐篷忽然倒塌，
幔子顷刻破裂。
21我还要看这旌旗、
听这号声到何时呢？
22耶和华说：“我的子民愚顽，
不认识我，
是蒙昧无知的儿女，
只知行恶，不知行善。”
23我俯瞰大地，
一片空虚混沌；
我仰望天空，毫无亮光。
24我眺望群山，大山在颤抖，
小山在摇晃。
25我四下观看，只见杳无人烟，
飞鸟绝迹。
26我四下观看，只见良田变荒野，
城邑都在耶和华的烈怒下沦为废墟。
27耶和华说：“遍地将要荒凉，
然而不会被我彻底毁灭。
28因此，地要悲哀，
天要昏暗，
因为我言出必行，
决不反悔。”
29各城的人听到骑兵和弓箭手的呐喊，
都纷纷逃命。
有的跑入丛林，有的爬进岩洞。
各城荒弃，无人居住。
30你这荒凉的城啊！
你在做什么？
纵然你穿上红袍，
戴上金饰，
描眉画眼，
又有什么用呢？
你的情人藐视你，
要杀害你。
31我听见好像妇人分娩时的喊叫声，
好像妇人生头胎时的痛苦呻吟。
那是锡安城4:31 “城”希伯来文是“女子”，可能是对锡安的昵称，下同6:2、23。的喊叫声，
她在喘息，伸出双手说：
“噢！我有祸了，
我要死在杀戮者手上了。”
1„Dacă te vei întoarce, Israel,
zice Domnul,
dacă te vei întoarce la Mine,
dacă vei îndepărta spurcăciunile tale dinaintea Mea
și nu vei mai rătăci,
2dacă vei jura: «Viu este Domnul!»,
făcând lucrul acesta cu credincioșie,
cu judecată și cu dreptate,
atunci neamurile vor fi binecuvântate în El
și se vor lăuda cu El.
3Căci așa vorbește Domnul bărbaților din Iuda și din Ierusalim:
«Desțeleniți‑vă un ogor nou
și nu semănați între spini!
4Tăiați‑vă împrejur pentru Domnul,
circumcideți‑vă inimile,
bărbați ai lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului!
Altfel, mânia Mea va izbucni ca un foc
și va arde fără să mai poată fi stinsă,
din cauza răutății faptelor voastre.
Invazie din nord
5Dați de știre în Iuda, vestiți în Ierusalim și spuneți:
‘Sunați din trâmbiță5 Ebr.: șofar, un instrument de suflat făcut din corn de berbec (ebr.: yyobel), care nu avea o funcție muzicală, ci era folosit pentru a transmite anumite semnale în închinare, în adunările publice sau în război [peste tot în capitol]. în țară!’
Strigați în gura mare și ziceți:
‘Strângeți‑vă și să mergem în cetățile fortificate!’
6Înălțați un steag îndreptat spre Sion!
Fugiți și nu vă opriți!
Căci Eu aduc, din nord, nenorocirea
și un mare prăpăd!»“
7Leul a ieșit din tufișul său
și cel ce distruge neamurile a pornit la drum.
El a ieșit din locul său
ca să prefacă țara într‑o pustie.
Cetățile tale vor zăcea în ruină,
fără niciun locuitor.
8De aceea, incingeți‑vă cu saci,
jeliți și gemeți,
căci mânia aprigă a Domnului
nu s‑a îndepărtat de la noi.
9„În ziua aceea, zice Domnul,
regele și conducătorii își vor pierde curajul,
preoții vor fi îngroziți
și profeții vor rămâne înmărmuriți.“
10Eu am zis:
– O, Stăpâne Doamne! Într-adevăr ai înșelat poporul acesta și Ierusalimul când ai zis: „Veți avea pace!“ Iată că sabia este la gâtul lor!
11– În vremea aceea se va zice poporului acestuia și Ierusalimului că un vânt arzător suflă din înălțimile pleșuve ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să curețe. 12Totuși, un vânt și mai puternic va veni de la Mine! Acum însă Îmi voi rosti judecățile împotriva lor.
13Iată, nimicitorul înaintează ca norii,
carele lui sunt ca o vijelie,
iar caii lui sunt mai rapizi decât vulturii.
Vai de noi, căci vom fi distruși!
14Curățește‑ți inima de rău, Ierusalime, ca să fii izbăvit!
Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta?
15Căci o voce strigă din Dan
și anunță nenorocirea din muntele lui Efraim.
16„Aduceți aminte neamurilor lucrul acesta!
Iată, vestiți în Ierusalim
că niște asediatori vin dintr‑o țară îndepărtată
și își ridică glasurile împotriva cetăților lui Iuda.
17Ca paznicii unui ogor, așa înconjoară ei Ierusalimul,
căci s‑a răzvrătit împotriva Mea,
zice Domnul.
18Căile și faptele tale
au adus acestea asupra ta.
Aceasta este pedeapsa pentru răutatea ta.
Ce amară este
și cum te pătrunde până în inimă!“
19Măruntaiele mele! Măruntaiele mele!
Mă zvârcolesc de durere!
Ah, zidurile inimii mele!
Cum îmi zvâcnește inima!
Nu pot rămâne tăcut!
Sufletul meu a auzit sunetul trâmbiței
și strigătul de război.
20Se vestește dărâmare după dărâmare,
căci toată țara este devastată.
Corturile îmi sunt dărâmate deodată,
iar acoperișul într‑o clipă.
21Până când voi vedea steagul
și voi auzi sunetul trâmbiței?
22„Cei din poporul Meu sunt nebuni22 Termenul ebraic tradus cu nebun denotă, aici și aproape peste tot în VT, o persoană deficientă din punct de vedere moral.;
ei nu Mă cunosc.
Sunt niște copii fără minte,
lipsiți de discernământ.
Sunt pricepuți să facă răul;
nu știu să facă binele.“
23Mă uit la pământ
și iată că este pustiu și gol.
Mă uit la ceruri
și iată că lumina lor nu mai este.
24Mă uit la munți
și iată că ei se cutremură
iar toate dealurile se clatină.
25Mă uit și iată că nu mai este niciun om
și toate păsările cerului au fugit.
26Mă uit și iată că livada este un pustiu
și toate cetățile ei sunt dărâmate
înaintea Domnului și înaintea aprigei Lui mânii.
27Căci așa vorbește Domnul:
„Toată țara va fi pustiită,
însă nu o voi distruge complet.
28Din cauza aceasta pământul va boci,
iar cerurile de sus se vor întuneca.
Eu am vorbit și am plănuit aceasta!
Nu‑Mi pare rău și nici nu Mă voi răzgândi!“
29La vuietul călăreților și la strigătul arcașilor
toți cei din cetăți o iau la fugă;
se ascund în păduri
și se urcă pe stânci.
Toate cetățile sunt părăsite
și nimeni nu mai locuiește în ele.
30Iar tu, cea pustiită, ce vei face?
Te vei îmbrăca în roșu30 Aluzie la îmbrăcămintea prostituatelor.,
te vei împodobi cu giuvaiere de aur
și îți vei machia ochii cu antimoniu?
Degeaba te vei înfrumuseța!
Iubiții tăi te disprețuiesc
și vor să‑ți ia viața.
31Căci aud niște strigăte ca ale unei femei în chinurile nașterii,
strigăte ale unei femei care naște pentru prima oară.
Este glasul fiicei Sionului care răsuflă greu
și își întinde mâinile, zicând:
„Vai de mine! Căci mi‑e sufletul epuizat
din cauza ucigașilor!“
