1Efter at muren var færdig og portfløjene sat på plads, udpegede jeg tempelvagter og korsangere blandt levitterne. 2Derefter overdrog jeg ansvaret for Jerusalem til min bror Hanani og til Hananja, der var kommandant for tropperne i tempelborgen, en mand, der tjente Gud mere trofast end de fleste. 3Jeg gav dem instrukser om ikke at åbne byens porte før et godt stykke efter solopgang, og at lukke og låse dem i god tid inden solnedgang, mens vagterne endnu var på deres poster. Desuden indprentede jeg dem, at alle Jerusalems indbyggere skulle være med til at holde vagt ved muren, og at de, der boede umiddelbart op til muren, skulle holde vagt på den strækning, der lå ud for deres hus. 4Indbyggertallet var på det tidspunkt lille i forhold til byens udstrækning, og der var endnu ikke bygget nye huse i byen.
Fortegnelse over dem, som vendte hjem fra eksilet
5Gud gav mig den tanke at samle byens ledere, embedsmænd og den menige befolkning, så vi kunne registrere dem slægt for slægt. Jeg var nemlig kommet i besiddelse af slægtstavlerne over dem, der i sin tid var vendt hjem fra eksilet.
6De judæere, der var vendt tilbage fra eksilet, havde bosat sig enten i Jerusalem eller i de byer i Judas land, de oprindeligt stammede fra. De nedstammede alle fra dem, som kong Nebukadnezar i sin tid havde taget til fange og ført i eksil. 7Lederne for de hjemvendte var Zerubbabel, Jeshua, Nehemias, Azarja, Ra’amja, Nahamani, Mordokaj, Bilshan, Misperet, Bigvaj, Nehum og Ba’ana.
Det følgende er listen over antallet af de mænd, der vendte tilbage. De er optegnet efter navnet på den forfar, de regnede deres slægt efter, eller efter den by, de stammede fra: 8-38Efterkommere af Parosh: 2172, af Shefatja: 372, af Arach: 652, af Pahat-Moab (Jeshuas og Joabs efterkommere): 2818, af Elam: 1254, af Zattu: 845, af Zakkaj: 760, af Binnuj: 648, af Bebaj: 628, af Azgad: 2322, af Adonikam: 667, af Bigvaj: 2067, af Adin: 655, af Ater (Hizkijas efterkommere): 98, af Hashum: 328, af Betzaj: 324, af Harif: 112, af Gibeon: 95. Dem fra Betlehem og Netofa: 188, fra Anatot: 128, fra Bet-Azmavet: 42, fra Kirjat-Jearim, Kefira og Be’erot: 743, fra Rama og Geba: 621, fra Mikmas: 122, fra Betel og Aj: 123. Efterkommere af den anden Nebo: 52, af den anden Elam: 1254, af Harim: 320. Folkene fra Jeriko: 345, fra Lod, Hadid og Ono: 721 og fra Sena’a: 3930.
39-42Nogle af de hjemvendte var af præsteslægt: Efterkommere af Jedaja (Jeshuas klan): 973, af Immer: 1052, Pashhur: 1247 og af Harim: 1017.
43-45Andre hørte til levitterne: Af Hodavjas efterkommere var der 74 fra slægterne Jeshua og Kadmiel. Der var 148 tempelsangere af Asafs slægt og 138 tempelvagter, efterkommere af Shallum, Ater, Talmon, Akkub, Hatita og Shobaj.
46-56Desuden var der tempeltjenerne med følgende slægtsnavne: Ziha, Hasufa, Tabbaot, Keros, Sia, Padon, Lebana, Hagaba, Shalmaj, Hanan, Giddel, Gahar, Reaja, Retzin, Nekoda, Gazzam, Uzza, Pasea, Besaj, meunitterne, nefusitterne, Bakbuk, Hakufa, Harhur, Batzlut, Mehida, Harsha, Barkos, Sisera, Tema, Netziach, og Hatifa.
57-59Efterkommerne efter Salomons tjenere var fra følgende slægter: Sotaj, Soferet, Perida, Ja’ala, Darkon, Giddel, Shefatja, Hattil, Pokeret-ha-Zebajim og Amon. 60Det samlede antal tempeltjenere og Salomons tjenere var 392.
61Der var også en gruppe fra de persiske byer Tel-Mela, Tel-Harsha, Kerub, Addon og Immer, der vendte tilbage fra eksilet, men de var ikke længere i besiddelse af deres stamtavler, så de kunne ikke med sikkerhed bevise, at de var israelitter. 62Den gruppe bestod af 642 mænd, som regnedes for efterkommere af Delaja, Tobija og Nekoda.
63Der var også flere præsteslægter, som hævdede at være efterkommere af Habaja, Hakkotz og Barzillaj. (Sidstnævnte havde giftet sig med en datter af Barzillaj fra Gilead og havde taget sin kones slægtsnavn.) 64-65De havde imidlertid også mistet deres slægtstavler. Derfor nægtede lederne dem at fungere som præster—ja, endog at få præsternes andel af offergaverne—indtil der kom en præst, som havde autoritet til at afgøre spørgsmålet ved hjælp af Urim og Tummim.
66I alt var der 42.360 mænd, som var vendt tilbage til Juda sammen med deres familier. 67Dertil kom 7337 slaver og 245 tempelsangere, både mænd og kvinder. De medbragte 736 heste, 245 muldyr, 68435 kameler og 6720 æsler.
69Nogle af slægtsoverhovederne gav frivillige offergaver til tempelbyggeriet. Guvernøren gav 1000 guldstykker, 50 guldskåle og 530 præstedragter. 70De andre ledere gav i alt 170 kilo guldstykker og 1300 kg sølv. 71Den almindelige befolkning gav i alt 170 kilo guldstykker, 1200 kg sølv og 67 præstedragter.
72Præsterne, levitterne, tempelvagterne, tempelsangerne og resten af de hjemvendte bosatte sig derefter i de byer i Juda de oprindeligt stammede fra.
1După ce s‑a reconstruit zidul și am fixat porțile, au fost puși în slujbele lor portarii, cântăreții și leviții. 2I‑am pus responsabili peste Ierusalim pe fratele meu Hanani și pe Hanania, conducătorul citadelei, un om care întrecea pe mulți în credincioșie și în teamă de Dumnezeu, 3și le‑am zis: „Să nu se deschidă porțile Ierusalimului înainte de miezul zilei! În timp ce portarii continuă să stea de veghe, porțile să fie închise și zăvorâte! Să puneți de strajă pe locuitorii Ierusalimului, pe fiecare la locul lui de strajă, în dreptul casei lui.“
Lista exilaților repatriați
(Ezra 2:1-70)
4Cetatea era largă și încăpătoare, dar poporul din mijlocul ei era puțin, iar casele încă nu fuseseră rezidite. 5Dumnezeul meu mi‑a pus pe inimă să adun nobilii, dregătorii și poporul, ca să‑i înscriu în genealogii. Am descoperit cartea cu genealogia celor ce se suiseră primii din captivitate, unde am găsit scrise următoarele:
6„Aceștia sunt fiii provinciei care s‑au suit din captivitatea exilului, cei pe care îi dusese în captivitate Nebucadnețar6 Nebucadnețar (Nabucodonosor, cf. LXX, Vulgata). [604–561 î.Cr.], împăratul Babilonului, și care s‑au întors la Ierusalim, în Iuda, fiecare în cetatea sa. 7(Ei i‑au însoțit pe Zerub-Babel, pe Iosua, pe Neemia, pe Azaria, pe Raamia, pe Nahamani, pe Mardoheu, pe Bilșan, pe Misperet, pe Bigvai, pe Nehum și pe Baana.) Așadar, iată care este numărul acestor oameni din poporul Israel:
8urmașii lui Paroș – în număr de două mii o sută șaptezeci și doi;
9urmașii lui Șefatia – în număr de trei sute șaptezeci și doi;
10urmașii lui Arah – în număr de șase sute cincizeci și doi;
11urmașii lui Pahat-Moab, dintre urmașii lui Iosua și ai lui Ioab, – în număr de două mii opt sute optsprezece;
12urmașii lui Elam – în număr de o mie două sute cincizeci și patru;
13urmașii lui Zatu – în număr de opt sute patruzeci și cinci;
14urmașii lui Zacai – în număr de șapte sute șaizeci;
15urmașii lui Binui – în număr de șase sute patruzeci și opt;
16urmașii lui Bebai – în număr de șase sute douăzeci și opt;
17urmașii lui Azgad – în număr de două mii trei sute douăzeci și doi;
18urmașii lui Adonikam – în număr de șase sute șaizeci și șapte;
19urmașii lui Bigvai – în număr de două mii șaizeci și șapte;
20urmașii lui Adin – în număr de șase sute cincizeci și cinci;
21urmașii lui Ater, dintre urmașii lui Ezechia, – în număr de nouăzeci și opt;
22urmașii lui Hașum – în număr de trei sute douăzeci și opt;
23urmașii lui Bețai – în număr de trei sute douăzeci și patru;
24urmașii lui Harif – în număr de o sută doisprezece;
25urmașii lui Ghivon – în număr de nouăzeci și cinci;
26oamenii din Betleem și Netofa – în număr de o sută optzeci și opt;
27oamenii din Anatot – în număr de o sută douăzeci și opt;
28oamenii din Bet‑Azmavet – în număr de patruzeci și doi;
29oamenii din Chiriat-Iearim, din Chefira și din Beerot – în număr de șapte sute patruzeci și trei;
30oamenii din Rama și din Gheva – în număr de șase sute douăzeci și unu;
31oamenii din Micmaș – în număr de o sută douăzeci și doi;
32oamenii din Betel și din Ai – în număr de o sută douăzeci și trei;
33oamenii din celălalt Nebo – în număr de cincizeci și doi;
34urmașii celuilalt Elam – în număr de o mie două sute cincizeci și patru;
35urmașii lui Harim – în număr de trei sute douăzeci;
36urmașii lui Ierihon – în număr de trei sute patruzeci și cinci;
37urmașii lui Lod, ai lui Hadid și ai lui Ono – în număr de șapte sute douăzeci și unu;
38urmașii lui Senaa – în număr de trei mii nouă sute treizeci;
39preoții, urmași ai lui Iedaia, din familia lui Iosua, – în număr de nouă sute șaptezeci și trei;
40urmașii lui Imer – în număr de o mie cincizeci și doi;
41urmașii lui Pașhur – în număr de o mie două sute patruzeci și șapte;
42urmașii lui Harim – în număr de o mie șaptesprezece;
43leviții, urmași ai lui Iosua și ai lui Kadmiel, dintre urmașii lui Hodavia, – în număr de șaptezeci și patru;
44cântăreții, urmași ai lui Asaf, – în număr de o sută patruzeci și opt;
45portarii, urmași ai lui Șalum, ai lui Ater, ai lui Talmon, ai lui Akub, ai lui Hatita și ai lui Șobai, – în număr de o sută treizeci și opt;
46slujitorii de la Templu, urmași ai lui Țiha, ai lui Hasufa, ai lui Tabaot,
47ai lui Cheros, ai lui Sia, ai lui Padon,
48ai lui Lebana, ai lui Hagaba, ai lui Șalmai,
49ai lui Hanan, ai lui Ghidel, ai lui Gahar,
50ai lui Reaia, ai lui Rețin, ai lui Nekoda,
51ai lui Gazam, ai lui Uza, ai lui Paseah,
52ai lui Besai, Meunim, Nefușsim,
53ai lui Bakbuk, ai lui Hakufa, ai lui Harhur,
54ai lui Bațlit, ai lui Mehida, ai lui Harșa,
55ai lui Barkos, ai lui Sisera, ai lui Temah,
56ai lui Nețiah și ai lui Hatifa;
57urmașii slujitorilor lui Solomon, urmași ai lui Sotai, ai lui Soferet, ai lui Prida,
58ai lui Iaala, ai lui Darkon, ai lui Ghidel,
59ai lui Șefatia, ai lui Hatil, ai lui Pocheret-Hațebaim, ai lui Amon;
60toți slujitorii de la Templu și slujitorii lui Solomon la un loc – în număr de trei sute nouăzeci și doi.“
61Aceștia sunt cei care s‑au suit din Tel‑Melah, din Tel‑Harșa, din Cherub, din Adan și din Imer și care n‑au putut să arate dacă familia părinților lor și sămânța lor erau din Israel:
62urmașii lui Delaia, ai lui Tobia și ai lui Nekoda – în număr de șase sute patruzeci și doi;
63dintre preoți, urmașii lui Hobaia, ai lui Hakoț și ai lui Barzilai (cel care a luat‑o de soție pe una din fetele ghiladitului Barzilai și care și‑a luat numele acestuia).
64Ei și‑au căutat înscrierile lor genealogice, dar nu le‑au găsit, astfel că au fost îndepărtați din preoție ca fiind necurați. 65Guvernatorul le‑a zis să nu mănânce din lucrurile preasfinte, până când preotul nu va hotărî lucrul acesta după Urim și Tumim65 Cuvinte cu origine și sens nesigur, însemnând, probabil, Lumini și Desăvârșiri. Pietre cu funcție oraculară, de căutare a voii lui Dumnezeu, în timp de criză (Num. 27:21; 1 Sam. 28:6; Ezra 2:63)..
66În total, în toată adunarea erau patruzeci și două de mii trei sute șaizeci de oameni, 67în afară de slujitorii și slujitoarele lor – în număr de șapte mii trei sute treizeci și șapte – și de cântăreți și cântărețe – în număr de două sute patruzeci și cinci. 68Aveau șapte sute treizeci și șase de cai, două sute patruzeci și cinci de catâri, 69patru sute treizeci și cinci de cămile și șase mii șapte sute douăzeci de măgari.
70Câteva din căpeteniile de familii au dăruit pentru lucrare. Însuși guvernatorul a depus în vistierie, următoarele: o mie de darici70 TM: darkemonim, termen care, cel mai probabil, face referire la daric, o monedă persană de aur. Unii comentatori sunt de părere că este vorba despre drahmă, o monedă grecească din argint, dar această ipoteză este mai puțin probabilă. Aproximativ 8,5 kg. de aur, cincizeci de cupe de aur și cinci sute treizeci de tunici preoțești. 71Câteva din căpeteniile familiilor au depus în vistierie, pentru lucrare: douăzeci de mii de darici71-72 Aproximativ 170 kg. de aur și două mii două sute de mine71 Aproximativ 1,3 t. de argint. 72Restul poporului a dăruit: douăzeci de mii de darici de aur, două mii de mine72 Aproximativ 1,2 t. de argint și șaizeci și șapte de tunici preoțești.
73Așadar, preoții, leviții, portarii, cântăreții, unii oameni din popor, slujitorii de la Templu și tot Israelul s‑au așezat în cetățile lor. La începutul lunii a șaptea, fiii lui Israel erau în cetățile lor.
