1Jeg siger det, før det sker, for at I ikke skal miste troen. 2I vil blive smidt ud af synagogen, ja, det vil komme så vidt, at de, der slår jer ihjel, vil mene, at de dermed tjener Gud. 3Og det vil de gøre, fordi de hverken kender min Far eller mig. 4Men når forfølgelserne kommer, så husk på, hvad jeg nu har sagt til jer. Jeg har ikke sagt det før, for jeg har hele tiden været hos jer.
Helligåndens opgave
5Nu skal jeg snart tilbage til ham, der sendte mig, og ingen af jer spørger mig længere, hvor jeg går hen. 6I er fyldt af sorg og uro på grund af det, jeg har fortalt jer, 7men I må tro mig, når jeg siger, at det er bedst for jer, at jeg går bort. Kun hvis jeg går bort, kan Vejlederen komme til jer, og når jeg er gået bort herfra, vil jeg sende ham til jer.
8Når Helligånden kommer, vil han afsløre folks forkerte opfattelse af synd, retfærdighed og dom. 9Deres synd er, at de ikke tror på mig. 10Det er retfærdigt, at jeg går til Faderen, og I derfor ikke længere kan se mig. 11Dommen består i, at denne verdens fyrste er dømt.
12Jeg har stadig meget at sige jer, som I ikke kan forstå endnu. 13Men når sandhedens Ånd kommer, vil han vejlede jer til hele sandheden. Han vil ikke fremføre sine egne meninger, men det, han hører mig sige, vil han give videre til jer, og han vil åbenbare for jer, hvad fremtiden bringer. 14Han vil ophøje og ære mig ved at tage imod det, jeg giver ham, og derefter åbenbare det for jer. 15Alt, hvad Faderen har, er også mit. Det er derfor jeg siger, at Helligånden vil tage imod det, jeg giver ham, og åbenbare det for jer.
Sorg skal vendes til glæde
16Snart ser I mig ikke mere, men lidt senere vil I se mig igen.” 17Da spurgte disciplene hinanden: „Hvad mener han med, at vi snart ikke skal se ham mere, men at vi så lidt senere får ham at se igen? Og hvad mener han med, at han skal gå til Faderen, 18og at det skal ske snart? Vi forstår det ikke.”
19Jesus var klar over, at de ønskede at spørge ham om det, så han sagde: „I spørger hinanden, hvad jeg mener med det, jeg sagde. 20Dét siger jeg jer: Denne verden vil glæde sig over det, der skal ske med mig—men I vil sørge og græde. Bagefter vil jeres sorg blive vendt til glæde. 21En kvinde glæder sig ikke til den smerte, der er forbundet med at føde, men når barnet er født, glemmer hun smerterne af glæde over, at et lille menneskebarn er kommet til verden. 22Det samme gælder jer. I er ikke glade lige nu, men vi skal ses igen, og da skal I opleve en glæde i hjertet, som ingen kan tage fra jer. 23Når den tid kommer, skal I ikke længere bede mig om noget, for I kan gå direkte til Faderen. Det siger jeg jer: Han vil give jer, hvad som helst I beder om i mit navn. 24Endnu har I ikke prøvet at bede om noget i mit navn. Bed i mit navn, og I skal få, så I kan blive fyldt af glæde.
Jesus har sejret over verden
25Indtil nu har jeg måttet tale til jer i billeder, men den tid kommer, hvor det ikke er nødvendigt længere. Da vil jeg tale klart til jer om Faderen. 26Når det sker, kan I også gå direkte til ham i mit navn. Det er ikke nødvendigt, at jeg går i forbøn for jer hos Faderen, 27for han elsker jer, fordi I elsker mig, og fordi I tror, at jeg er kommet fra ham. 28Da jeg kom til denne verden, kom jeg fra Faderen. Nu forlader jeg så denne verden og er på vej tilbage til Faderen.”
29Disciplene udbrød: „Nu taler du klart og ikke længere i billeder. 30Og nu forstår vi, at du ved alt, og at der ikke er grund til at stille spørgsmål ved det, du siger. Derfor tror vi på, at du er kommet fra Gud.”
31„Mon I nu også tror?” sagde Jesus. 32„Om ganske kort tid vil I være spredt for alle vinde, og jeg vil stå alene tilbage. Men jeg er ikke alene, for min Far er med mig. 33Jeg har sagt jer alt det her, for at I skal søge jeres fred hos mig. I denne verden vil I blive forfulgt, men vær ved godt mod, for jeg har sejret over verden!”
1V‑am spus aceste lucruri ca să nu vă poticniți. 2Vă vor exclude din sinagogi. Mai mult, vine vremea2 Lit.: vine ora. când oricine vă va omorî va crede că‑I aduce închinare2 Sau: că oferă o slujbă. lui Dumnezeu. 3Vor face aceste lucruri pentru că nu L‑au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. 4V‑am spus însă aceste lucruri, pentru ca atunci când va veni timpul lor, să vă aduceți aminte că Eu vi le‑am spus. Nu v‑am spus aceste lucruri de la început, pentru că eram cu voi.
Lucrarea Duhului Sfânt
5Dar acum Mă duc la Cel Ce M‑a trimis și niciunul dintre voi nu Mă întreabă: „Unde Te duci?“ 6Însă, pentru că v‑am spus aceste lucruri, întristarea v‑a umplut inima. 7Totuși, vă spun adevărul: vă este de folos să plec, pentru că dacă nu plec, Apărătorul7 Vezi nota de la 14:16. nu va veni la voi, dar dacă Mă duc, Îl voi trimite la voi. 8Și când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, în ce privește dreptatea și în ce privește judecata. 9Cu privire la păcat: deoarece ei nu cred în Mine; 10cu privire la dreptate: deoarece Eu Mă duc la Tatăl și nu Mă mai vedeți; 11cu privire la judecată: deoarece conducătorul lumii acesteia a fost judecat.
12Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. 13Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul. Căci El nu va vorbi de la Sine, ci va vorbi tot ceea ce va auzi și vă va înștiința despre lucrurile care urmează să vină. 14El Mă va proslăvi pe Mine, pentru că va lua din ce este al Meu și vă va înștiința. 15Tot ce are Tatăl este al Meu; de aceea am spus că va lua din ce este al Meu și vă va înștiința.
16Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi iarăși încă puțin și Mă veți vedea, pentru că Mă duc la Tatăl.
Întristarea ucenicilor se va preface în bucurie
17Unii dintre ucenicii Lui și‑au zis unul altuia:
– Ce vrea să ne spună prin: „Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi iarăși încă puțin și Mă veți vedea.“? Și prin: „Pentru că Mă duc la Tatăl.“?
18Ei au zis:
– Ce vrea să spună prin „încă puțin“? Nu știm despre ce vorbește.
19Isus a înțeles că voiau să‑L întrebe și le‑a zis:
– Vă întrebați unii pe alții ce am vrut să spun prin: „Încă puțin și nu Mă veți mai vedea. Și apoi iarăși încă puțin și Mă veți vedea.“? 20Adevărat, adevărat vă spun că voi veți plânge și vă veți jeli, dar lumea se va bucura. Voi veți fi întristați, dar întristarea voastră se va preface în bucurie. 21Femeia, când naște, se întristează, pentru că i‑a venit timpul, dar, după ce s‑a născut copilașul, nu‑și mai aduce aminte de necaz, de bucurie că s‑a născut un om pe lume. 22Și voi sunteți triști acum, dar vă voi vedea din nou, iar inima voastră se va bucura.22 Posibil o aluzie la Is. 66:14. Vezi și Is. 66:7 la care probabil face aluzie v. 21. Și nimeni nu vă va lua bucuria! 23În ziua aceea nu Mă veți ruga nimic. Adevărat, adevărat vă spun că orice‑I veți cere Tatălui în Numele Meu, vă va da. 24Până acum n‑ați cerut nimic în Numele Meu. Cereți și veți primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.
25V‑am spus aceste lucruri în alegorii25, 29 Vezi nota de la 10:6.. Vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în alegorii, ci vă voi vorbi25 Sau: vă voi comunica. deschis despre Tatăl. 26În ziua aceea veți cere în Numele Meu și nu vă spun că Eu Îl voi ruga pe Tatăl pentru voi, 27căci Tatăl Însuși vă iubește, pentru că M‑ați iubit și ați crezut că Eu am ieșit de la Dumnezeu27 Unele mss conțin: de la Tatăl.. 28Am ieșit de la Tatăl și am venit în lume. Acum las lumea și Mă duc la Tatăl.
29Ucenicii Lui I‑au zis:
– Iată că acum vorbești deschis și nu mai spui nicio alegorie. 30Acum cunoaștem că știi toate lucrurile, și n‑ai nevoie să Te întrebe cineva. De aceea credem că ai ieșit de la Dumnezeu.
31Isus le‑a răspuns:
– Acum credeți? 32Iată că vine ceasul, și a și venit, să fiți risipiți fiecare la ale lui, iar pe Mine să Mă lăsați singur. Și totuși nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine. 33V‑am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri. Dar îndrăzniți! Eu am învins lumea.
