Le chrétien et les autorités
1Que tout homme se soumette aux autorités supérieures, car il n’y a pas d’autorité qui ne vienne de Dieu, et celles qui existent ont été instituées par Dieu. 2C’est pourquoi celui qui s’oppose à l’autorité lutte contre une disposition établie par Dieu, et ceux qui sont engagés dans une telle lutte recevront le châtiment qu’ils se seront attiré. 3Car ce sont les malfaiteurs, et non ceux qui pratiquent le bien, qui ont à redouter les magistrats. Veux-tu ne pas avoir peur de l’autorité ? Fais le bien, et l’autorité t’approuvera. 4Car l’autorité est au service de Dieu pour ton bien. Mais si tu fais le mal, redoute-la. Car ce n’est pas pour rien qu’elle peut punir de mort13.4 Le grec a : qu’elle porte l’épée.. Elle est, en effet, au service de Dieu pour manifester sa colère et punir celui qui fait le mal. 5C’est pourquoi il est nécessaire de se soumettre à l’autorité, non seulement par peur de la punition, mais surtout par motif de conscience.
6C’est pour les mêmes raisons que vous devez payer vos impôts. Car ceux qui les perçoivent sont eux aussi au service de Dieu, dans l’exercice de leurs fonctions. 7Rendez donc à chacun ce qui lui est dû : les impôts et les taxes à qui vous les devez, le respect et l’honneur à qui ils reviennent.
Le résumé de la Loi
8Ne restez redevables de rien à personne, sinon de vous aimer les uns les autres. Car celui qui aime l’autre a satisfait à toutes les exigences de la Loi. 9En effet, des commandements comme : Tu ne commettras pas d’adultère ; tu ne commettras pas de meurtre ; tu ne voleras pas, tu ne convoiteras pas13.9 Ex 20.13-15, 17 ; Dt 5.17-19, 21. ; et tous les autres, se trouvent récapitulés en cette seule parole : Aime ton prochain comme toi-même13.9 Lv 19.18.. 10Celui qui aime ne cause aucun mal à son prochain. Aimer son prochain, c’est donc accomplir toute la Loi.
Le Jour est proche
11Faites ceci d’autant plus que vous savez en quel temps nous vivons. C’est désormais l’heure de sortir de votre sommeil, car le salut est plus près de nous que lorsque nous avons commencé à croire. 12La nuit est avancée, le moment où le jour va se lever approche. Débarrassons-nous de tout ce qui se fait dans les ténèbres, et revêtons-nous de l’armure de la lumière. 13Vivons comme il convient en plein jour, sans orgies ni beuveries, sans débauche ni immoralité, sans querelle ni jalousie. 14Revêtez-vous du Seigneur Jésus-Christ et ne vous préoccupez pas de satisfaire les désirs de l’homme livré à lui-même.
Supunere față de autoritățile civile
1Orice persoană1 În greacă este folosit un ebraism, orice suflet, care poate fi tradus cu orice om. Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne supunem autorităților în cele spirituale. să fie supusă înaltelor autorități. Căci nu există autoritate, decât prin Dumnezeu, iar cele care există au fost instituite de Dumnezeu. 2Prin urmare, oricine se împotrivește autorității, se împotrivește îndrumării lui Dumnezeu, iar cei care se împotrivesc își vor primi condamnarea. 3Căci conducătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei deci să nu‑ți fie frică de autoritate? Fă ce este bine și vei avea laudă din partea ei! 4Căci ea este un slujitor al lui Dumnezeu pentru binele tău. Însă, dacă faci răul, teme‑te, căci nu degeaba poartă sabia! Ea este slujitorul lui Dumnezeu, un răzbunător pentru a aduce mânia peste cel ce săvârșește răul. 5De aceea, este nevoie să fii supus nu doar din cauza mâniei, ci și din cauza conștiinței.
6Din același motiv, să plătiți și taxele6 În Imperiul Roman existau mai multe tipuri de încasări publice: (1) venituri ale domeniilor publice; (2) impozite directe, percepute din provincii: capitația (impozitul pe persoane, foarte rar) și impozitul asupra proprietății funciare; (3) impozite indirecte: portorium, impozitul pe circulația mărfurilor sau vama; (4) impozite asupra vânzărilor, mutărilor, eliberărilor de sclavi, succesiunilor; (5) monopolurile: monopolul sării, monopolul asupra baterii monedei; (6) resursele extraordinare: tributul, prada de război, bunurile confiscate., pentru că autoritățile sunt slujitori ai lui Dumnezeu, care se ocupă neîncetat cu aceasta. 7Dați tuturor ceea ce le datorați: taxe – cui datorați taxe, vamă – cui datorați vamă, teamă – cui datorați teamă, cinste – cui datorați cinste!
Dragostea față de semen
8Să nu datorați nimănui nimic, decât să vă iubiți unii pe alții, pentru că acela care‑și iubește semenul a împlinit Legea. 9Căci „Să nu comiți adulter“, „Să nu ucizi“, „Să nu furi“, „Să nu poftești“9 Vezi Ex. 20:13-15, 17; Deut. 5:17-19, 21. și orice altă poruncă sunt cuprinse în cuvântul acesta: „Să‑l iubești pe semenul tău ca pe tine însuți.“9 Vezi Lev. 19:18. 10Dragostea nu‑i face rău semenului; deci dragostea este împlinirea Legii.
Ziua Domnului este aproape
11Să faceți lucrul acesta11 Lit.: Și acesta. Unele traduceri optează pentru: Pe lângă aceasta, știți., căci știți vremea în care ne aflăm: este deja ceasul să vă treziți din somn, căci mântuirea noastră este mai aproape acum decât atunci când am devenit credincioși. 12Noaptea aproape a trecut, iar ziua se apropie. Să ne dezbrăcăm deci de faptele întunericului și să ne îmbrăcăm cu armura12 Lit.: armele. luminii! 13Să umblăm cuviincios, ca în timpul zilei, nu în chefuri și în beții, nu în desfrânare și în depravare, nu în ceartă și în invidie. 14Dimpotrivă, îmbrăcați‑vă cu Domnul Isus Cristos și nu purtați de grijă firii voastre, ca să‑i împliniți poftele!
