La Bible du Semeur

Philippiens 1

Salutation

1Paul et Timothée[a], serviteurs de Jésus-Christ, saluent tous ceux qui, par leur union à Jésus-Christ, sont membres du peuple saint, et qui vivent à Philippes[b], ainsi que les dirigeants de l’Eglise et les diacres[c].

Que la grâce et la paix vous soient accordées par Dieu notre Père et par le Seigneur Jésus-Christ.

Prière de reconnaissance

J’exprime à mon Dieu ma reconnaissance chaque fois que je pense à vous; je prie pour vous tous en toute occasion, et c’est toujours avec joie que je le fais. Oui, je remercie Dieu pour votre solidarité qui, depuis le premier jour jusqu’à maintenant, a contribué à l’annonce de l’Evangile. Et, j’en suis fermement persuadé: celui qui a commencé en vous son œuvre bonne la poursuivra jusqu’à son achèvement au jour de Jésus-Christ.

Tels sont mes sentiments envers vous tous; et il est juste que je les éprouve; en effet, vous occupez une place particulière dans mon cœur, car vous prenez tous une part active à la grâce que Dieu m’accorde, aussi bien quand je suis enchaîné dans ma cellule[d] que lorsque je défends l’Evangile et que je l’établis fermement. Oui, Dieu m’en est témoin: je vous aime tous de l’affection que vous porte Jésus-Christ[e].

Et voici ce que je demande dans mes prières: c’est que votre amour gagne de plus en plus en pleine connaissance et en parfait discernement 10 pour que vous puissiez discerner ce qui est important. Ainsi vous serez purs et irréprochables au jour de Christ, 11 où vous paraîtrez devant lui chargés d’œuvres justes, ce fruit que Jésus-Christ aura produit en vous, à la gloire et à la louange de Dieu.

Nouvelles de Paul et de son ministère

12 Je tiens à ce que vous le sachiez, frères et sœurs: ce qui m’est arrivé a plutôt servi la cause de l’Evangile. 13 En effet, toute la garde prétorienne et tous les autres savent que c’est parce que je sers Christ que je suis en prison. 14 De plus, mon emprisonnement a encouragé la plupart des frères et sœurs à faire confiance au Seigneur; aussi redoublent-ils d’audace pour annoncer sans crainte la Parole de Dieu[f]. 15 Quelques-uns, il est vrai, sont poussés par la jalousie et par un esprit de rivalité. Mais d’autres annoncent Christ dans un bon esprit. 16 Ces derniers agissent par amour. Ils savent que si je suis ici, c’est pour défendre l’Evangile. 17 Quant aux premiers, ils annoncent Christ dans un esprit de rivalité[g], avec des motifs qui ne sont pas innocents: ils veulent rendre ma captivité encore plus pénible.

18 Qu’importe, après tout! De toute façon, que ce soit avec des arrière-pensées ou en toute sincérité, Christ est annoncé, et je m’en réjouis. Mieux encore: je continuerai à m’en réjouir. 19 Car je suis certain que toutes ces épreuves aboutiront à mon salut, grâce à vos prières pour moi et à l’assistance de l’Esprit de Jésus-Christ.

20 Car ce que j’attends et que j’espère de toutes mes forces, c’est de n’avoir à rougir de rien mais, au contraire, maintenant comme toujours, de manifester en ma personne, avec une pleine assurance, la grandeur de Christ, soit par ma vie, soit par ma mort. 21 Pour moi, en effet, la vie, c’est Christ, et la mort est un gain. 22 Mais si je continue à vivre dans ce monde, alors je pourrai encore porter du fruit par mon activité. Je ne sais donc pas que choisir.

23 Je suis tiraillé de deux côtés: j’ai le désir de quitter cette vie pour être avec Christ, car c’est, de loin, le meilleur. 24 Mais il est plus nécessaire que je demeure dans ce monde à cause de vous. 25 Cela, j’en suis convaincu. Je sais donc que je resterai et que je demeurerai parmi vous tous, pour contribuer à votre progrès et à votre joie dans la foi. 26 Ainsi, lorsque je serai de retour chez vous, vous aurez encore plus de raisons, à cause de moi, de placer votre fierté en Jésus-Christ.

Le combat pour la foi

27 Quoi qu’il en soit, menez une vie digne de l’Evangile de Christ, en vrais citoyens de son royaume. Ainsi, que je vienne vous voir ou que je reste loin de vous, je pourrai apprendre que vous tenez bon, unis par un même esprit, luttant ensemble d’un même cœur pour la foi fondée sur l’Evangile, 28 sans vous laisser intimider en rien par les adversaires. C’est pour eux le signe qu’ils courent à leur perte, et pour vous celui que vous êtes sauvés. Et cela vient de Dieu. 29 Car en ce qui concerne Christ, Dieu vous a accordé la grâce, non seulement de croire en lui, mais encore de souffrir pour lui. 30 Vous êtes en effet engagés dans le même combat que moi, ce combat que vous m’avez vu soutenir[h] et que je soutiens encore maintenant, comme vous le savez.

Notas al pie

  1. 1.1 Timothée a collaboré avec Paul à la fondation de l’Eglise à Philippes (Ac 16). Il est auprès de l’apôtre au moment de la rédaction de la lettre.
  2. 1.1 Philippes était une colonie romaine en Macédoine (4.15). Paul y avait fondé l’Eglise lors de son deuxième voyage missionnaire (voir Ac 16.12).
  3. 1.1 Le mot grec qui a donné par francisation le mot diacre signifiait serviteur. Il est devenu, dans certaines des Eglises primitives, un titre désignant sans doute des assistants des dirigeants des Eglises.
  4. 1.7 Paul est en prison soit à Ephèse ou à Césarée, soit à Rome où il a été transféré et enchaîné dans la prison du prétoire en vue de son procès.
  5. 1.8 Autre traduction: qui me vient de Jésus-Christ.
  6. 1.14 Les mots: de Dieu sont absents de certains manuscrits.
  7. 1.17 Autre traduction: égoïsme.
  8. 1.30 Allusion aux persécutions endurées par l’apôtre lors de la fondation de l’Eglise à Philippes (Ac 16.19-24).

Nouă Traducere În Limba Română

Filipeni 1

1Pavel şi Timotei, robi ai lui Cristos Isus, către toţi sfinţii în Cristos Isus care sunt în Filipi, împreună cu supraveghetorii[a] şi cu diaconii: har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos!

Mulţumire şi rugăciune

Îi mulţumesc Dumnezeului meu de fiecare dată când mă gândesc la voi. În toate rugăciunile mele pentru voi toţi, mă rog cu bucurie pentru părtăşia voastră la Evanghelie[b], din prima zi şi până acum, şi sunt sigur că Acela Care Şi-a început în voi buna Sa lucrare o va isprăvi până în ziua lui Cristos Isus. Este drept să mă gândesc în acest fel la voi toţi, fiindcă vă port în inima mea şi, fie că sunt în lanţuri, fie că apăr sau întăresc Evanghelia, toţi sunteţi părtaşi ai harului lui Dumnezeu împreună cu mine. Căci martor îmi este Dumnezeu că îmi este dor de voi toţi cu o afecţiune[c] ca cea a lui Cristos Isus[d]. Mă rog ca dragostea voastră să crească din ce în ce mai mult în cunoaştere şi orice pricepere, 10 ca să puteţi deosebi lucrurile de valoare şi să fiţi curaţi şi fără pată în ziua lui Isus Cristos, 11 plini de rodul dreptăţii, care vine prin Isus Cristos, spre slava şi lauda lui Dumnezeu.

Lanţurile lui Pavel şi înaintarea Evangheliei

12 Vreau să ştiţi, fraţilor, că lucrurile care mi s-au întâmplat au ajutat la înaintarea Evangheliei. 13 Astfel, toată garda palatului[e] şi toţi ceilalţi ştiu că eu sunt închis din pricina lui Cristos, 14 iar cei mai mulţi dintre fraţi, încurajaţi în Domnul datorită lanţurilor mele, au şi mai mare îndrăzneală să vestească fără teamă Cuvântul.

15 Este adevărat că unii Îl proclamă pe Cristos din invidie şi dintr-un spirit de competiţie, iar alţii din bunăvoinţă. 16 Aceştia din urmă Îl proclamă din dragoste, ştiind că mie mi-a fost încredinţată apărarea Evangheliei. 17 Dar ceilalţi Îl proclamă pe Cristos din ambiţii egoiste, nu din motive sincere, ci intenţionând să-mi mărească necazul, în timp ce sunt în lanţuri. 18 Dar ce contează? Important este că, fie sub un anume pretext, fie cu adevărat, Cristos este proclamat şi de acest lucru mă bucur şi mă voi bucura. 19 Căci ştiu că lucrul acesta va duce la eliberarea mea, prin rugăciunile voastre şi prin ajutorul Duhului lui Isus Cristos. 20 Dorinţa mea puternică şi speranţa mea sunt să nu fiu făcut de ruşine cu nimic, ci să am, acum şi întotdeauna, destul curaj, astfel încât să-L slăvesc pe Cristos în trupul meu, fie prin viaţa mea, fie prin moartea mea. 21 Căci pentru mine a trăi este Cristos, iar a muri este un câştig. 22 Dar dacă trebuie să mai trăiesc în trup, aceasta înseamnă o lucrare roditoare pentru mine şi nu ştiu ce să aleg. 23 Sunt strâns din două părţi: doresc mult să părăsesc această viaţă şi să fiu împreună cu Cristos, pentru că este mult mai bine, 24 însă pentru voi este mai bine să rămân în trup. 25 Fiind convins de aceasta, ştiu că voi rămâne cu voi toţi, pentru înaintarea şi bucuria voastră în credinţă, 26 pentru ca, prin întoarcerea mea la voi, să aveţi motive să vă lăudaţi cu mine în Cristos Isus.

27 Numai trăiţi-vă viaţa într-un mod vrednic de Evanghelia lui Cristos, pentru ca, fie că vin şi vă văd, fie că sunt absent, dar aud despre voi, să ştiu că rămâneţi fermi într-un duh, luptând cu un singur gând pentru credinţa Evangheliei, 28 fără să fiţi înspăimântaţi deloc de potrivnicii voştri. Aceasta este o dovadă pentru ei că vor fi nimiciţi, dar voi veţi fi mântuiţi; şi Dumnezeu este Cel Care face aceasta. 29 Căci vouă vi s-a dat harul nu doar să credeţi în Cristos, ci să şi suferiţi pentru El, 30 întrucât aveţi de dus aceeaşi luptă pe care aţi văzut că am avut-o şi eu, iar acum auziţi că încă o mai am.

Notas al pie

  1. Filipeni 1:1 Lit.: episcopii
  2. Filipeni 1:5 Sau: Vestea Bună; peste tot în carte
  3. Filipeni 1:8 Sau: cu un dor
  4. Filipeni 1:8 Sau: cu afecţiunea / dorul lui Cristos Isus
  5. Filipeni 1:13 Gr.: tot pretoriul; pretoriul era cartierul general al împăratului, la Roma sau în alte cetaţi, şi reşedinţa guvernatorului, care era reprezentantul împăratului; în cazul în care Pavel se afla la Roma când a scris această scrisoare, el se putea referi la garda pretoriană, trupele de elită ale împăratului