Luc 21 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Luc 21:1-38

La vraie générosité

(Mc 12.41-44)

1En regardant autour de lui, Jésus vit des riches qui mettaient leurs dons dans le tronc. 2Il aperçut aussi une pauvre veuve qui y glissait deux petites pièces. 3Il dit alors : En vérité, je vous l’assure, cette pauvre veuve a donné bien plus que tous les autres, 4car tous ces gens ont seulement donné de leur superflu. Mais elle, elle a pris sur son nécessaire, et a donné tout ce qu’elle avait pour vivre.

De la destruction de Jérusalem à la venue du Fils de l’homme

(Mt 24.1-8 ; Mc 13.1-8)

5Certains disaient du Temple : « Avec ses belles pierres et les beaux objets déposés en offrandes, il est magnifique ». Jésus leur dit : 6Il viendra un temps où tout ce que vous regardez sera détruit ; pas une pierre ne restera sur une autre.

7– Maître, lui demandèrent-ils alors, quand cela se produira-t-il et à quel signe reconnaîtra-t-on que tous ces événements devront avoir lieu ?

8Jésus leur dit : Faites attention, ne vous laissez pas induire en erreur. Car plusieurs viendront sous mon nom en disant : « C’est moi le Messie ! » ou encore : « Le temps est venu ! » Ne les suivez pas ! 9Quand vous entendrez parler de guerres et de soulèvements, ne vous effrayez pas. Car tout cela doit arriver d’abord ; mais la fin ne viendra pas aussitôt après.

10Puis il ajouta : On verra se dresser une nation contre une nation, un royaume contre un autre21.10 Es 19.2.. 11Il y aura de grands tremblements de terre et, en divers lieux, des famines et des épidémies séviront ; des phénomènes terrifiants se produiront et, dans le ciel, des signes extraordinaires apparaîtront.

(Mt 10.17-22 ; Mc 13.9-13)

12Mais, auparavant, on se saisira de vous, on vous persécutera, on vous traduira devant les synagogues et vous serez jetés en prison. A cause de moi, vous serez traînés devant des rois et des gouverneurs. 13Ces choses vous arriveront pour vous donner l’occasion d’apporter un témoignage.

14Ayez donc cette ferme conviction : vous n’aurez pas à vous préoccuper de votre défense. 15C’est moi, en effet, qui vous donnerai des paroles qu’aucun de vos adversaires ne pourra réfuter, et une sagesse à laquelle personne ne pourra résister. 16Vous serez livrés même par vos parents, vos frères, vos proches et vos amis, qui feront mettre à mort plusieurs d’entre vous. 17Tout le monde vous haïra à cause de moi. 18Mais pas un seul cheveu de votre tête ne se perdra. 19En tenant bon, vous parviendrez au salut.

(Mt 24.15-21 ; Mc 13.14-19)

20Quand vous verrez des armées ennemies encercler Jérusalem, sachez que sa destruction est imminente. 21Alors, que les habitants de la Judée s’enfuient dans les montagnes. Que ceux qui se trouveront dans Jérusalem s’empressent d’en sortir. Que ceux qui seront dans les champs ne rentrent pas dans la ville ! 22Ces jours-là, en effet, seront des jours de châtiment où tout ce que disent les Ecritures s’accomplira.

23Malheur, en ces jours-là, aux femmes enceintes et à celles qui allaitent ! Car ce pays connaîtra une terrible épreuve et le jugement s’abattra sur ce peuple. 24Ses habitants seront passés au fil de l’épée ou déportés dans tous les pays étrangers, et Jérusalem sera foulée aux pieds par les peuples étrangers jusqu’à ce que leur temps soit révolu.

(Mt 24.29-35 ; Mc 13.24-31)

25Il y aura des signes extraordinaires dans le soleil, la lune et les étoiles. Sur la terre, les peuples seront paralysés de frayeur devant le fracas d’une mer démontée. 26Plusieurs mourront de peur dans l’appréhension des malheurs qui frapperont le monde entier, car les puissances célestes seront ébranlées. 27Alors on verra le Fils de l’homme venir sur les nuées21.27 Dn 7.13. avec beaucoup de puissance et de gloire.

28Quand ces événements commenceront à se produire, levez la tête et prenez courage, car alors votre délivrance sera proche.

29Il ajouta cet exemple : Prenez le figuier, ou n’importe quel autre arbre. 30Il vous suffit de voir que les bourgeons commencent à pousser, et vous savez que l’été est proche. 31De même, quand vous verrez ces événements se produire, sachez que le royaume de Dieu est proche. 32Vraiment, je vous assure que cette génération-ci ne passera pas jusqu’à ce que tout vienne à se réaliser. 33Le ciel et la terre passeront, mais mes paroles ne passeront jamais.

34Prenez garde à vous-mêmes pour que vos esprits ne s’alourdissent pas à force de trop bien manger, de trop boire et de vous tracasser pour les choses de la vie, sinon ce grand jour vous surprendra tout à coup. 35Car il s’abattra comme un filet21.35 Certains manuscrits ont : vous surprendra tout à coup, 35 comme un filet. Il s’abattra… sur tous les habitants de la terre. 36Restez sur vos gardes et priez sans relâche que Dieu vous donne la force d’échapper à tout ce qui doit arriver et de vous présenter debout devant le Fils de l’homme.

37Jésus passait ses journées à enseigner dans la cour du Temple ; ensuite, il sortait de la ville et passait la nuit sur la colline appelée « mont des Oliviers ». 38Dès le point du jour, tout le peuple affluait vers lui, dans la cour du Temple, pour l’écouter.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 21:1-38

Viuda huarmimi Diospajca tucuicunata yalli churashca

(Mar 12:41-44)

1Jesusca, achcata charijcuna Diospaj huasipi, Diosman cullquita cushpa churanapi churacujtami ricurca. 2Shinallataj shuj huajcha viuda huarmitapish, ishquijlla quillu cullquita churacujtami ricurca. 3Chaimantami:

—Chai huajcha viuda huarmimari Diosmanca, caishujcunata yalli cun, chaica chashnatajmi. 4Chai charijcunaca, puchushcallatami Diospaj churashpa rincuna. Ashtahuanpish cai viuda huarmica imata mana charishpapish, pai causanapaj charishcataca tucuitamari churan— nircami.

Cai pacha tucurinapaj jatun llaquicuna tiyanatami huillashca

(Mat 24:1-35, 42-44; Mar 13:1-37)

5Chai qʼuipaca, tauca runacunami “Diospaj huasica sumaj rumicunahuanpish, Diosman cuna tucushpa cushca allicunahuanpish sumajta allichishcamari” nishpa parlanacucurcacuna. Paicunatami Jesusca, cashna nirca:

6—Cunan cancuna imalla ricushcacunaca, shuj rumillapish mana pircashca saquiringachu. Tucuita urmachishpa saquina punlla chayamucunmi— nirca.

7Chashna nijpimi, yachacujcunaca:

—Yachachij, ¿ima punllataj chashnaca tucunga? Chashna tucunapajca, ¿ima señalcunataj tiyanga?— nishpa tapurcacuna.

8Shina tapujpi Jesusca, cashnami nirca:

—Alli yuyaihuan puringuichij, ñataj cancunata crichinman. Achcacunami Ñuca shutipi shamushpa: “Ñucami Cristo cani” ningacuna. Shinallataj: “Ñamari chai punllaca chayamushca” ningacunapishmi, pajta catinguichijman. 9Jatun macanacuita uyashpapish, “Macanacungapaj gentecuna jatarin” nijta uyashpapish, ama mancharinguichijchu. Chai llaquicunaca, cai pacha manaraj tucurijpi tiyangallatajmi. Shina cashpapish, cai pachaca manaraj ña tucuringachu— nircami.

10Caitapish nircarajmi:

—Llajtacunapurami macanacungacuna. Llajtacunata jatun mandajcunapurapish macanacuchingacunami. 11Chʼican chʼican llajtacunapimi jatun allpa chujchuipish, yaricaipish, jatun ungüicunapish tiyanga. Jahuapipish jatun mancharina señalcunami ricuringa. 12Manaraj chashna tucujpica, cancunatami pʼiñashpa, mana ricusha nishpa japingacuna. Tandanacuna huasicunaman pushashpa, juchachishpa tapungacunami, carcelcunapi churangacunami. Shinallataj Ñucata catishcamantaca, jatun mandajcunapajman, llajtata mandajcunapajmanpish pushangacunami. 13Ashtahuanpish cancunata chashna pushajpimari, paicunaman huillai tucunguichij. 14Cancunapaj shungupica: “Paicunapaj ñaupajpi cashpaca, imatachari nishpa mitsarishun” nishpa, ama chai yuyailla canguichijchu. 15Ñucallatajmari cancunamanca, imallata alli rimana yuyaita cusha. Ñuca yuyachishcata rimajpica, cancunata pʼiñajcunaca mana imata ni tucushpa, upalla cangacunallami. 16Ashtahuanpish cancunataca yaya mamallataj, huauquicunallataj, quiquin huasi ucupurallataj, alli rijsishcacunallatajmari japichingacuna. Chashnami, maijancunataca huañuchingacuna. 17Ñucata caticushcamantami cancunataca, tucuicuna pʼiñashpa mana ricusha ninga. 18Chashna rurajpipish, cancunapaj uma ajchallapish mana chingaringachu. 19Mana pʼiñarishpa, alli shunguhuan chai tucui llaquicunata apashpaca, quishpiringuichijmi. 20Shina cashpapish, achca soldadocuna Jerusalén pueblo muyundijta shayacujta ricushpaca, ña cai pueblota tucui urmachina punlla chayamushcata yachanguichij. 21Chaita ricushpaca, Judeapi causajcunaca urcucunapi miticugringuichij. Jerusalenpi cajcunapish caimanta llujshishpa ringuichij. Chagracunapi cajcunaca ama tigramunguichij. 22Chai punllacunaca, Dios jatunta llaquichina punllamari canga. Dios Quillcachishpa tucui huillashcacunamari, chai punllacunapica pajtanga. 23Chai jatun llaqui punllacunapi chichu caj huarmicunapish, chuchucuj huahuayuj huarmicunapish, ¡ai, imachari tucunga! Cai pachapica jatun llaqui, jatun nanaimi tiyanga. Cai llajtapi cajcunatatajmi Diosca pʼiñarishpa, jatunta llaquichinga. 24Japi tucujcunataca, espadahuanmi huañuchingacuna. Causaj saquirijcunataca, huatashpami tucui llajtacunaman apangacuna. Chashnami mana israelcunaca, Jerusalenta llaquichishpa charichun, Dios paicunaman saquishca punllacuna pajtangacama, sarushpa charingacuna. 25Chai qʼuipaca intipipish, lunapipish, luźerocunapipish pi mana ricushca señalcunami ricuringa. Cai pachapi causajcunaca, mama cucha yacucuna manchanayajta huajyashpa, jahuata jatarishcamantami manchaihuan musparingacuna. 26Jahua pachapi imalla tiyajcuna chujchujpimi, cai pachapipish chashna jatun llaquicunaca huashan huashan jataringa. Chaicunata ricushpami, gentecunaca manchaihuan irquiyashpa chaquingacuna. 27Chashna tucucujpimi Runa Aichayuj Ñucataca, tucuita rurai tucuj, sumaj achij nicuj shuj pʼuyupi shamucujta ricungacuna. 28Chashna llaquicuna ricuri callarijpica, cushicushpa umata jatarichinguichij. Cancunata quishpichinamari ña caillapi canga— nircami.

29Yuyachij cai parlotapishmi, Jesusca cashna parlarca:

—Higo yuratapish, shujtaj yuracunatapish ricushpa yuyarichij. 30Chai yuracunapi pʼangacuna jundarimujta ricushpaca, usya punllacuna ña chayamucushcata cancunallataj yachanguichijmi. 31Chashnallataj Ñuca huillashcacuna pajtamucujta ricushpaca, Dios mandana punlla ña chayamucushcata yachaichij. 32Cai runacuna manaraj tucurijpimi, cunan Ñuca huillashcacunaca tucui pajtanga, chashnatajmi canga. 33Cai pachapish, jahua pachapish chingaringami. Ashtahuanpish, Ñuca shimicunaca huiñaipajmi. 34Alli yuyaihuan causanguichij, ñataj cancunapaj shungupica achcata micuna, machana yuyaillahuan, cai pachapi imatapish charina yuyaillahuan junda causacunguichijman. Cancuna chashna cungailla causacujpica, chai punllaca ñapish chayamungallami. 35Chai punllaca, tucui cai pachapi causajcunatamari, huascahuan laźyashpa japij shina, ñapish japinga. 36Chaimanta cancunaca, punllanta Diosta mañashpa chaparacunguichij. Chashna allichirishpami, shamuna tiyacuj chai tucui llaquicunamanta quishpichishca cana ñahuitapish, Runa Aichayuj Ñuca ñaupajpi shayarigrina ñahuitapish charinguichij— nircami.

37Chashnami Jesusca, punllaca Diospaj huasipi yachachirca. Tutaca, Olivos yuracuna tiyan urcumanmi rirca. 38Tutamantacunaca achcacunami Jesús yachachishcata uyangapaj, Diospaj huasiman utca tandanacumurcacuna.