Hébreux 7 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Hébreux 7:1-28

La ligne de Melchisédek supérieure à celle d’Aaron

1Ce Melchisédek était, selon l’Ecriture, roi de Salem et prêtre du Dieu très-haut. C’est lui qui a rencontré Abraham quand celui-ci revenait de sa victoire sur les rois et qui l’a béni. 2Et c’est à lui qu’Abraham a donné le dixième de tout son butin7.2 Gn 14.17-20..

Tout d’abord, le nom de Melchisédek signifie roi de justice. Ensuite, il est roi de Salem, ce qui veut dire : roi de paix. 3En outre, l’Ecriture ne lui attribue ni père, ni mère, ni généalogie. Elle ne mentionne ni sa naissance, ni sa mort. Elle le rend ainsi semblable au Fils de Dieu, et il demeure prêtre pour toujours.

4Remarquez quel rang éminent occupait cet homme pour qu’Abraham, le patriarche, lui donne la dîme de son butin. 5Certes, la Loi ordonne à ceux des lévites qui sont prêtres de prélever la dîme sur le peuple d’Israël7.5 Voir Nb 18.21., c’est-à-dire sur leurs frères, bien que ceux-ci soient, comme eux, des descendants d’Abraham. 6Mais Melchisédek, qui ne figure pas parmi les descendants de Lévi, a reçu la dîme d’Abraham. En outre, il a invoqué la bénédiction de Dieu sur celui qui avait reçu les promesses divines. 7Or, incontestablement, c’est l’inférieur qui est béni par le supérieur.

8De plus, dans le premier cas, ceux qui perçoivent la dîme sont des hommes mortels ; dans le second, selon le témoignage de l’Ecriture, il s’agit de quelqu’un qui vit.

9Enfin, concernant Lévi, qui perçoit la dîme, on peut même dire qu’il l’a versée à Melchisédek en la personne d’Abraham. 10En effet, puisqu’il n’était pas encore né, il était encore en puissance dans la personne de son ancêtre Abraham lorsque Melchisédek a rencontré celui-ci.

Christ est prêtre selon la ligne de Melchisédek

11La Loi donnée au peuple d’Israël repose sur le sacerdoce lévitique. Or, s’il avait été possible d’atteindre la perfection par ce sacerdoce, pourquoi était-il nécessaire d’établir un autre prêtre, selon la ligne de Melchisédek, et non pas selon la ligne d’Aaron ?

12Or, ce changement de sacerdoce entraîne forcément un changement de loi. 13Car les affirmations du texte que nous venons de citer concernent un prêtre qui est d’une autre tribu que celle de Lévi, une tribu dont aucun membre n’a jamais été affecté au service de l’autel. 14Comme on le sait bien, en effet, notre Seigneur est issu de la tribu de Juda, et Moïse n’a jamais parlé de sacerdoce pour cette tribu.

15Cela devient plus évident encore quand on considère ce fait : c’est sur le modèle de Melchisédek qu’un autre prêtre s’est levé ; 16et il n’est pas devenu prêtre en vertu d’une règle liée à la filiation naturelle, mais par la puissance d’une vie indestructible. 17Car il est déclaré à son sujet :

Tu es prêtre pour toujours

selon la ligne de Melchisédek7.17 Ps 110.4..

18D’une part donc, la règle antérieure se trouve abrogée parce qu’elle était impuissante et inutile. 19La Loi, en effet, n’a rien amené à la perfection. D’autre part, une meilleure espérance a été introduite, par laquelle nous nous approchons de Dieu.

Christ, grand-prêtre pour l’éternité

20En outre, tout cela ne s’est pas fait sans serment de Dieu. Les autres prêtres ont reçu la prêtrise sans un tel serment, 21mais Jésus est devenu prêtre en vertu d’un serment que Dieu a prononcé quand il lui a dit :

Le Seigneur l’a juré,il ne reviendra passur son engagement :

tu seras prêtre pour toujours7.21 Ps 110.4..

22Ainsi, Jésus est devenu le garant d’une alliance meilleure.

23De plus, de nombreux prêtres se sont succédé parce que la mort les empêchait d’exercer leurs fonctions à perpétuité. 24Mais Jésus, lui, parce qu’il demeure éternellement, possède le sacerdoce perpétuel. 25Voilà pourquoi il est en mesure de sauver parfaitement ceux qui s’approchent de Dieu par lui, puisqu’il est toujours vivant pour intercéder en leur faveur auprès de Dieu.

26Jésus est donc bien le grand-prêtre qu’il nous fallait : il est saint, pleinement innocent, indemne de tout péché, séparé des pécheurs et il a été élevé plus haut que les cieux. 27Les autres grands-prêtres sont obligés d’offrir chaque jour des sacrifices, d’abord pour leurs propres péchés, ensuite pour ceux du peuple. Lui n’en a pas besoin, car il a tout accompli une fois pour toutes, en s’offrant lui-même.

28Les grands-prêtres institués par la Loi sont des hommes marqués par leur faiblesse. Mais celui que Dieu a établi grand-prêtre par un serment solennel, prononcé après la promulgation de la Loi, est son propre Fils, et il a été rendu parfait pour toujours.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hebreos 7:1-28

Melquisedec curaca levita curacunata yallimi

1Chai Melquisedecca, Salem llajtata jatun mandajpish, jahua pacha Diospaj curapishmi carca. Paica jatun mandajcunata macanacuipi mishashpa Abraham tigracujpi, tupanaman llujshishpami Abrahamta bendiciarca. 2Abrahampish macanacuipi imallata quichumushcacunamantaca, chungamanta shujtami Melquisedecman curca. Melquisedec shutica puntaca: «Cashcata ruraj Jatun Mandaj» nisha ninmi. Shinallataj: «Jatun Mandaj Salem» nishcapish: «Sumaj causaita cuj Jatun Mandaj» nisha ninmi. 3Melquisedecpaj yaya mamapish, paipaj ñaupa yayacunapish pi cashca mana yacharinchu. Pai huacharishcamantapish, pai huañushcamantapish pi mana huillanchu. Chashna cashcamantaca, paica Diospaj Churiman rijchaj, huiñaipaj curamari.

4Shina cajpica, Melquisedec ima shina jatun cashcata ricuichigari. Abrahamca, ñucanchij ñaupa yaya cashpapish, macanacuipi imalla japishcacunamantaca, chungamanta shujtamari Melquisedecmanca curca. 5Levimanta miraicuna cura canata chasquishpaca, Mandashca shinallatajmi chungamanta shujtaca israelcunapaj maquimanta chasquinata charincuna. Abrahampaj huahuacunallataj cashcamanta huauquindijcuna cashpapish, chaitaca tucuicuna cunatajmi can. 6Melquisedecca, mana Levimanta mirai cashpapish, Dios cusha nishcata japij Abrahampaj maquimantaca, chungamanta shujta cushcata japircami. Chaimantaca paita bendiciarcami. 7Ashtahuan jatunmari uchillata bendiciashcata ricunchij. Chaitaca, ¿pitaj ‘Mana chashnachu’ ni tucungari? 8Cunanca, huañujlla runacunallami chungamanta shujta cushcataca japincuna. Ashtahuanpish chai Melquisedectaca, Dios Quillcachishcapica: “Paica causacunllami” nishpami huillacun. 9Abraham chungamanta shujta Melquisedecman cushcapimi, Levipish pai japishca chungamanta shujta Melquisedecman cushca ni tucunchij. 10Abrahamta Melquisedec tupanaman rinapajpish, Levica yaya Abrahampaj aichapirajmi carca.

Jesusca Melquisedec cura shinami

11Israelcunamanca, Aaronpaj churi (Levipaj huahua huahuacunami Mandashcataca curca). Chai curacunallataj, cashcata ruraj canaman chayachi tucushca cajpica, manamari Melquisedecta shinallataj churashca, shujtaj cura shamuna tucunmanchu carca. Chai shamuj curataca, mana Aarón curata churashca shinalla cachun churarcachu. 12Shujtaj laya cura cashpami, Pai shamushpaca, Mandashcatapish shujtajta apamurca. 13Jesusmanta yuyachishpami, Dios Quillcachishcapica caicunataca nirca. Jesusca, mana Levipaj aillumantachu carca. Paipaj aillu runacunaca, shuj cutillapish pi mana altarpi servijcuna carcachu. 14Apunchij Jesusca, Judá aillumanta cashcataca tucuicunami yachanchij. Cura tucunamanta Moisés huillashpapish, Judá aillumantaca mana imata nishcachu. 15Caimantamari Melquisedec shinallataj shujtaj cura tiyarishcataca ashtahuan alli yachanchij. 16Paica, Mandashcacunapi ‘Cai aillumantami, chai aillumantami cura tucunga’ nishca shinaca mana cura tucurcachu. Ashtahuanpish huiñaita causaj, tucuita rurai tucuj cashcamantami cura tucurca. 17Paimanta Quillcachishcapica:

«Canca Melquisedec cura shinallataj, huiñaipaj Curami cangui» nishcami.

18Chaimantami ñaupa Mandashcataca, imata mana rurai tucuj cajpi, ima allita mana cui tucuj cajpi, anchuchishca. 19(Mandashcaca, imatapish mana allichi tucushcachu). Chaimantami ashtahuan alli shuyanata ricuchijpi, cunanca Taita Diospajmanca cʼuchuyanchij.

20¡Paitaca Diosca, ‘Ñuca shutipimi churani’ nishpami churarca! 21Caishujcunata curacuna cachun churacushpaca, mana ‘Ñuca shutipimi churani’ nishpa churarcachu. Ashtahuanpish Jesusta cura cachun churashpaca, Diosca Paipaj quiquin shutipimari, quiquin shimihuantaj cashna nishca:

«Mandaj Diosca, quiquin shimihuan nishcataca,

mana huashaman tigrangachu.

Canca, Melquisedecta churashca shinallataj huiñaipajmi cura cangui» nishcami tiyacun.

22Chai tucuita ricujpica Jesustaca, ñaupata yalli allita Dios ari nishcata mañashpa cuj cachunmari churashca.

23Caishuj curacunaca, huañujlla runacunallami carca. Chaimantami mana shuj curalla cai tucujpi, achca curacuna tiyarca. 24Ashtahuanpish Jesusca, huiñaita causaj cashpamari, huiñaita Pailla cura canata chasquishca. 25Chashna cashpami, Paillamanta Diospajman cʼuchuyajcunataca, Paica huiñaipaj quishpichi tucun. Paicunamanta Taita Dios-huan rimangapajpish, huiñaitami causacun.

26Curacunata Mandaj, chai shina Curata charinamari ñucanchijpajca alli carca. Ima jucha illaj, ima millaita ruranata mana yachaj, ima mapa illaj, juchayujcunamanta chʼicanyarishca Curatami nircanchij. Chashnataj cajpimi, Paitaca jatunta rurashpa, jahua pachacunatapish yalli jahuaman churashca. 27Chai Curaca, mana curacunata mandaj caishuj curacuna shina punllanta quiquin juchacunamantaraj animalcunata Diosman cushpa huañuchina canchu. Cutin chai qʼuipaca, shujtajcunapaj juchacunamantapish mana animalcunata Diosman cushpa huañuchina tucunchu. Ashtahuanpish Jesusca, Paillatajmari shuj cutilla tucuicunapaj juchacunamanta Diosman curishpa huañurca. 28Mandashcapica, huañujlla runacunallatami curacunata mandaj cachunca churashca. Ashtahuanpish, Mandashcata cushca, cati ari ninacuipica, huiñaipaj imapi mana pandarijta rurashca Paipaj Churitamari, curacunata Mandaj cachun churashca.