La Bible du Semeur

Esther 1

Le banquet de l’empereur

1Cette histoire se passait du temps de Xerxès[a], celui dont l’empire s’étendait depuis l’Inde jusqu’à l’Ethiopie et comprenait cent vingt-sept districts[b]. En ce temps-là, quand l’empereur Xerxès vint prendre place sur son trône impérial[c] dans la citadelle de Suse[d], la troisième année de son règne, il organisa un grand festin pour tous ses ministres, ses hauts fonctionnaires, les officiers de l’armée des Perses et des Mèdes, ainsi que pour les nobles et les gouverneurs des provinces. Il voulait montrer devant eux la richesse et la gloire de son règne et la splendeur de sa grande magnificence. Les festivités durèrent très longtemps; cent quatre-vingts jours.

A la fin de cette période, l’empereur offrit à toute la population de Suse, riches ou pauvres, un banquet qui eut lieu pendant sept jours dans les jardins du palais impérial. Des tentures de lin blanches et bleu ciel étaient fixées à des colonnes de marbre par des cordelières blanches et pourpres passées dans des anneaux d’argent. Des divans[e] d’or et d’argent étaient disposés sur des dallages de mosaïques faits avec du porphyre, du marbre, de la nacre et de l’agathe. On servait des boissons dans des coupes d’or, toutes différentes de formes; le vin de l’empereur coulait avec une générosité tout impériale. Il avait été ordonné que chacun puisse boire à volonté sans aucune contrainte, car l’empereur avait donné des instructions à tous les intendants du palais pour qu’ils satisfassent les désirs de chacun de ses hôtes. L’impératrice Vasthi organisa de son côté un banquet pour les femmes dans le palais de l’empereur Xerxès.

La désobéissance de l’impératrice Vasthi et sa disgrâce

10 Le septième jour du banquet, comme l’empereur était égayé par le vin, il ordonna aux sept eunuques spécialement attachés à son service: Mehoumân, Biztha, Harbona, Bigtha, Abagtha, Zéthar et Karkas, 11 de faire venir l’impératrice Vasthi en sa présence, couronnée du diadème impérial. Il voulait montrer aux hommes de tous les peuples rassemblés et aux ministres combien elle était belle, car elle était effectivement d’une beauté remarquable. 12 Les eunuques transmirent à l’impératrice Vasthi l’ordre de l’empereur, mais elle refusa d’aller se présenter devant lui. Celui-ci en fut vivement irrité et se mit dans une violente colère. 13 Puis il consulta les conseillers connaissant les usages, car les affaires impériales étaient toujours discutées avec tous les experts légaux et juridiques. 14 Ses plus proches conseillers étaient Karshena, Shétar, Admata, Tarsis, Mérès, Marsena, Memoukân, les sept ministres des Perses et des Mèdes; ils faisaient partie du conseil impérial et occupaient les postes les plus élevés dans l’empire. 15 L’empereur leur demanda comment la loi requérait que l’on traite l’impératrice Vasthi pour n’avoir pas obéi à l’ordre de l’empereur Xerxès que les eunuques lui avaient transmis.

16 Memoukân déclara à l’empereur en présence de ses hauts fonctionnaires: L’impératrice Vasthi ne s’est pas seulement rendue coupable envers l’empereur, mais aussi envers tous ses ministres et tous les gens du peuple de toutes les provinces de l’empire de Xerxès. 17 Car ce qu’elle a fait sera connu de toutes les femmes et les incitera à mépriser l’autorité de leurs maris. Elles pourront dire: «L’empereur Xerxès avait ordonné de faire venir l’impératrice Vasthi en sa présence, et elle n’est pas venue.» 18 Aujourd’hui même, les femmes des ministres perses et mèdes apprendront comment l’impératrice s’est conduite et elles se permettront de répliquer sur le même ton à leurs maris, ministres de l’empereur, et leur mépris entraînera la colère de leurs maris. 19 Si donc tel est le bon plaisir de l’empereur, qu’il fasse promulguer une ordonnance impériale irrévocable, consignée dans les lois de Perse et de Médie, interdisant pour toujours à Vasthi de se présenter devant l’empereur Xerxès, et stipulant que l’empereur conférera le titre d’impératrice à l’une de ses semblables plus digne qu’elle. 20 Lorsque ce décret, publié par l’empereur dans tout son vaste empire, sera connu partout, toutes les femmes témoigneront du respect à leurs maris, quelle que soit leur condition sociale.

21 Cette déclaration plut à l’empereur et aux ministres, et l’empereur suivit le conseil de Memoukân. 22 Il expédia des lettres dans toutes les provinces de l’empire, rédigées pour chaque province selon son système d’écriture et dans la langue de sa population, ordonnant que tout homme soit maître en sa maison et y impose l’usage de sa langue maternelle[f].

Notas al pie

  1. 1.1 En hébreu: Assuérus. Probablement Xerxès Ier (486 à 465 av. J.-C.).
  2. 1.1 L’Empire perse était divisé en vingt satrapies ou provinces, lesquelles étaient subdivisées en plusieurs disctricts administratifs.
  3. 1.2 Il ne s’agit pas de l’avènement de l’empereur (voir v. 3), mais certainement de sa première venue dans la citadelle de Suse, après avoir maté dans l’empire des rébellions suscitées par son accession au trône.
  4. 1.2 Suse était l’une des quatre capitales de l’empire (avec Babylone, Persépolis et Ecbatane). C’était la résidence d’hiver des rois perses. La citadelle où se trouvait le palais royal dominait le reste de la ville (voir 3.15; 4.1-2, 6; 8.14).
  5. 1.6 Lors des festins, les Perses, comme les autres peuples de l’Antiquité, mangeaient allongés sur des divans (voir Am 6.4).
  6. 1.22 Au lieu de: et y impose … langue maternelle, on pourrait traduire: qu’il puisse dire ce qui lui convient.

Nouă Traducere În Limba Română

Estera 1

Împrejurările destituirii împărătesei Vaşti

1Iată ce s-a întâmplat pe vremea lui Ahaşveroş[a], – acel Ahaşveroş care domnea din India până în Cuş[b], peste o sută douăzeci şi şapte de provincii[c] –, în perioada în care împăratul Ahaşveroş stătea pe scaunul lui de domnie din citadela Susei.

În al treilea an al domniei sale, Ahaşveroş a dat un ospăţ în cinstea tuturor demnitarilor şi a slujitorilor săi. Comandanţii oştirii Persiei şi ai Mediei, nobilii şi conducătorii provinciilor se aflau cu toţii acolo, înaintea împăratului. Timp de mai multe zile, mai precis timp de o sută optzeci de zile, împăratul le-a arătat strălucita bogăţie a împărăţiei sale şi nepreţuita glorie a măreţiei sale. Când zilele acestea s-au încheiat, împăratul a pregătit întregului popor care se afla în citadela Susei, celor mari şi celor mici deopotrivă, un ospăţ de şapte zile, în curtea grădinii palatului împărătesc.

Covoare de bumbac, colorate în alb şi violet, erau prinse cu funii din in subţire şi din purpură de nişte verigi de argint, pe stâlpi de marmură. Paturi de aur şi de argint stăteau pe un paviment de porfir, de marmură, de sidef şi de piatră neagră. Băuturile se serveau din vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celălalt. Vinul împărătesc se găsea din belşug, mulţumită dărniciei împăratului. Băutura era oferită în urma unui decret imperial, fără oprelişti, căci împăratul ordonase tuturor mai marilor de la palat să facă pe plac fiecărui oaspete. Împărăteasa Vaşti a dat şi ea un ospăţ femeilor în palatul imperial al împăratului Ahaşveroş.

10 În ziua a şaptea, în timp ce inima îi era veselă din pricina vinului, împăratul le-a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar şi lui Carcas, cei şapte eunuci care slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş, 11 să o aducă înaintea împăratului pe împărăteasa Vaşti, purtând coroana împărătească, pentru ca popoarele şi demnitarii să-i vadă frumuseţea, căci ea era frumoasă la înfăţişare. 12 La aflarea poruncii împăratului, trimisă prin eunuci, împărăteasa Vaşti a refuzat să vină, iar împăratul s-a mâniat foarte tare. 13 Atunci împăratul a vorbit cu înţelepţii săi, cunoscători ai obiceiurilor vremii, căci aşa se obişnuia, şi anume ca împăratul să se sfătuiască cu toţi cei ce cunoşteau legea şi dreptatea. 14 În apropierea lui se aflau Karşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena şi Memucan, cei şapte demnitari ai Persiei şi ai Mediei, care vedeau faţa împăratului şi care aveau locul întâi în împărăţie.

15 – Cum trebuie pedepsită, după lege, împărăteasa Vaşti, pentru că nu a împlinit porunca împăratului Ahaşveroş trimisă prin eunuci?

16 Memucan a răspuns în prezenţa împăratului şi a demnitarilor astfel:

– Nu numai faţă de împărat s-a purtat rău împărăteasa Vaşti, ci şi faţă de toţi demnitarii şi de toate popoarele din toate provinciile împăratului Ahaşveroş, 17 pentru că fapta împărătesei se va răspândi la toate soţiile acestora, astfel că ele vor începe să-şi dispreţuiască soţii şi să zică: „Împăratul Ahaşveroş i-a zis împărătesei Vaşti să se înfăţişeze înaintea lui, dar ea nu a venit!“ 18 Când vor fi auzit despre fapta împărătesei, soţiile nobililor Persiei şi ai Mediei vor vorbi şi ele la fel tuturor demnitarilor împăratului, iar lucrul acesta va da naştere la mult dispreţ şi neînţelegere.

19 Dacă împăratul găseşte că este bine, să dea un decret imperial, care să fie înscris în legislaţia medo­persană pentru a nu fi încălcat, decret în care să se spună că Vaşti nu va mai putea intra niciodată în prezenţa împăratului Ahaşveroş, şi că demnitatea ei de împărăteasă va fi dată, de către împărat, alteia, mai vrednică decât ea. 20 Decretul împăratului va fi auzit în tot imperiul său, cât este el de mare, şi astfel toate soţiile le vor da cinste soţilor lor, de la cel mai mare până la cel mai mic.

21 Sfatul a fost apreciat de împărat şi de demnitari, iar împăratul a făcut după sfatul lui Memucan. 22 El a trimis scrisori în toate provinciile supuse împăratului, fiecărei provincii în scrierea provinciei respective şi fiecărui popor în limba poporului respectiv, vestind că fiecare bărbat trebuie să fie stăpân în familia lui şi trebuie să vorbească limba propriului său popor.

Notas al pie

  1. Estera 1:1 Xerxes I (486-465 î.Cr.); peste tot în Estera
  2. Estera 1:1 Regiunea Nilului Superior; Etiopia şi teritoriile învecinate
  3. Estera 1:1 Unităţi administrative mai mici decât satrapiile; peste tot în carte