Le règne d’Azaria sur Juda
(2 Ch 26.3-4, 21-23)
1Au cours de la vingt-septième année du règne de Jéroboam, roi d’Israël, Azaria, fils d’Amatsia, devint roi de Juda15.1 C’est-à-dire en 767 av. J.-C. (en datant le début de la corégence de Jéroboam II avec Joas en 793 ; voir 14.23).. 2Il était âgé de seize ans à son avènement et il régna cinquante-deux ans15.2 De 792 à 740 av. J.-C. (avec une corégence de 792 à 767 avec Amatsia). à Jérusalem. Sa mère se nommait Yekolia. Elle était de Jérusalem. 3Il fit ce que l’Eternel considère comme juste, imitant en tout point son père Amatsia. 4Toutefois, il ne supprima pas les hauts lieux, et le peuple continuait à y offrir des sacrifices et à y brûler des parfums. 5L’Eternel frappa le roi d’une maladie de peau le rendant impur ; celui-ci en resta affecté jusqu’au jour de sa mort15.5 Selon 2 Ch 26.16-21, Dieu a infligé cette affection de la peau au roi parce qu’il a usurpé les fonctions du prêtre. et vécut dans une maison d’isolement15.5 Voir Lv 13.46.. Yotam, le fils du roi, avait la charge du palais royal et gouvernait le peuple du pays15.5 Yotam a gouverné pendant le reste de la vie d’Azaria (de 750 à 740 av. J.-C.)..
6Les autres faits et gestes d’Azaria et toutes ses réalisations sont cités dans le livre des Annales des rois de Juda. 7Azaria rejoignit ses ancêtres décédés et fut enterré auprès d’eux dans la Cité de David, et son fils Yotam lui succéda sur le trône.
Le règne de Zacharie sur Israël
8La trente-huitième année du règne d’Azaria, roi de Juda, Zacharie, fils de Jéroboam, devint roi d’Israël à Samarie. Il régna six mois15.8 En 753 av. J.-C.. 9Il fit ce que l’Eternel considère comme mal, comme ses ancêtres. Il n’abandonna pas les péchés dans lesquels Jéroboam, fils de Nebath, avait entraîné le peuple d’Israël. 10Shalloum, fils de Yabesh, complota contre lui, il le frappa en présence du peuple15.10 en présence du peuple: certains manuscrits de l’ancienne version grecque ont : à Yibleam. et le mit à mort, puis il lui succéda sur le trône. 11Les autres faits et gestes de Zacharie sont cités dans le livre des Annales des rois d’Israël.
12Ainsi s’accomplit ce que l’Eternel avait annoncé à Jéhu lorsqu’il lui avait dit : « Tes descendants te succéderont comme rois d’Israël jusqu’à la quatrième génération ! » C’est donc bien ce qui arriva15.12 Voir 2 R 10.30..
Le règne de Shalloum sur Israël
13La trente-neuvième année d’Ozias, roi de Juda, Shalloum, fils de Yabesh, devint roi. Il régna un mois à Samarie15.13 En 752 av. J.-C.. 14Un certain Menahem, fils de Gadi, venant de Tirtsa15.14 L’ancienne capitale des rois d’Israël (1 R 14.17 ; 15.21, 33) où Menahem dirigeait probablement la garnison de l’armée., se rendit à Samarie. Il assassina Shalloum, fils de Yabesh, et lui succéda sur le trône. 15Les autres faits et gestes de Shalloum, et le complot qu’il fomenta, sont cités dans le livre des Annales des rois d’Israël.
16Après s’être emparé du pouvoir, Menahem attaqua la ville de Tiphsah15.16 Localité inconnue (il ne peut s’agir de Tiphsah sur l’Euphrate : 1 R 5.4). Certains suivent l’ancienne version grecque qui a : Tappouah, une ville située à la frontière entre Ephraïm et Manassé (Jos 16.8 ; 17.7-8)., tua tous ses habitants et ravagea le territoire environnant depuis Tirtsa, parce que la ville avait refusé de lui ouvrir ses portes. Il éventra toutes les femmes enceintes.
Le règne de Menahem sur Israël
17La trente-neuvième année du règne d’Azaria, roi de Juda, Menahem, fils de Gadi, devint roi d’Israël. Il régna dix ans à Samarie15.17 De 752 à 742 av. J.-C.. 18Il fit ce que l’Eternel considère comme mal. Pendant toute la durée de son règne, il n’abandonna pas les péchés dans lesquels Jéroboam, fils de Nebath, avait entraîné le peuple d’Israël15.18 Cf. 1 R 12.28-31 ; 15.26.. 19De son temps, Poul15.19 Poul était le nom babylonien du roi assyrien Tiglath-Piléser III (v. 29 ; voir 1 Ch 5.26) qui a régné de 745 à 727 av. J.-C., roi d’Assyrie, envahit le pays ; mais Menahem lui donna trente-quatre tonnes d’argent pour qu’il l’aide à se maintenir sur le trône et à renforcer son pouvoir. 20Menahem se procura cet argent en prélevant un impôt sur tous les Israélites fortunés, à raison de cinquante pièces d’argent par personne, et il le versa au roi d’Assyrie. Celui-ci accepta de se retirer du pays et retourna chez lui.
21Les autres faits et gestes de Menahem et toutes ses réalisations sont cités dans le livre des Annales des rois d’Israël. 22Menahem rejoignit ses ancêtres décédés et son fils Peqahya lui succéda sur le trône.
Le règne de Peqahya sur Israël
23La cinquantième année du règne d’Azaria, roi de Juda, Peqahya, fils de Menahem, devint roi d’Israël à Samarie où il régna deux ans15.23 De 742 à 740 av. J.-C.. 24Il fit ce que l’Eternel considère comme mal ; il n’abandonna pas les péchés dans lesquels Jéroboam, fils de Nebath, avait entraîné le peuple d’Israël. 25L’un de ses aides de camp nommé Péqah, fils de Remalia, conspira contre lui. Il l’assassina dans la forteresse intérieure du palais royal avec l’aide d’Argob et d’Arié et avec le concours de cinquante hommes de Galaad. Après l’avoir mis à mort, il lui succéda sur le trône. 26Les autres faits et gestes de Peqahya et toutes ses réalisations sont cités dans le livre des Annales des rois d’Israël.
Le règne de Péqah sur Israël
27La cinquante-deuxième année du règne d’Azaria, roi de Juda, Péqah, fils de Remalia, devint roi sur Israël à Samarie. Il régna vingt ans15.27 De 752 à 732 av. J.-C. Les données historiques suggèrent que Péqah a exercé, de 752 à 740 av. J.-C., un contre-pouvoir face à Menahem puis à Peqahya sur la rive est du Jourdain après l’assassinat de Shalloum par Menahem. Lors de son accession au pouvoir, ces années ont été comptabilisées dans la durée de son règne.. 28Il fit ce que l’Eternel considère comme mal : il n’abandonna pas les péchés dans lesquels Jéroboam, fils de Nebath, avait entraîné le peuple d’Israël. 29Sous le règne de Péqah, roi d’Israël, Tiglath-Piléser, roi d’Assyrie, fit une invasion et s’empara des villes de Iyôn, Abel-Beth-Maaka, Yanoah, Qédesh, Hatsor et Galaad ; il occupa aussi la Galilée et tout le territoire de Nephtali. Il en déporta les habitants en Assyrie. 30Osée, fils d’Ela, forma une conspiration contre Péqah, fils de Remalia, il l’assassina et lui succéda sur le trône au cours de la vingtième année du règne de Yotam, fils d’Ozias. 31Les autres faits et gestes de Péqah et toutes ses réalisations sont cités dans le livre des Annales des rois d’Israël.
Le règne de Yotam sur Juda
32La deuxième année du règne de Péqah, fils de Remalia, roi d’Israël, Yotam, fils d’Ozias, devint roi de Juda.
(2 Ch 27.1-4, 7-9)
33Il avait vingt-cinq ans à son avènement et il régna seize ans à Jérusalem15.33 De 750 à 732 av. J.-C. (voir 2 Ch 27.1-6). Yotam a exercé la corégence avec son père de 750 à 740. Son règne effectif a cessé en 735 lorsque son fils Ahaz a pris le gouvernement en main. Yotam a continué à vivre (avec le titre de roi) au moins jusqu’en 732.. Le nom de sa mère était Yerousha, fille de Tsadoq. 34Il fit ce que l’Eternel considère comme juste et suivit en tout l’exemple de son père Ozias. 35Toutefois, les hauts lieux ne furent pas supprimés et le peuple continuait à y offrir des sacrifices et à y brûler des parfums. Yotam bâtit la porte supérieure du temple de l’Eternel. 36Les autres faits et gestes de Yotam sont cités dans le livre des Annales des rois de Juda.
37Pendant son règne, l’Eternel commença à envoyer contre Juda Retsîn, roi de Syrie, et Péqah, fils de Remalia15.37 Voir Es 7.8.. 38Yotam rejoignit ses ancêtres décédés et fut enterré à leurs côtés dans la Cité de David, son ancêtre. Son fils Ahaz lui succéda sur le trône.
Domnia lui Azaria peste Iuda
(2 Cron. 26:3-4, 21-23)
1Azaria1 Numit și Uzia; [peste tot în capitol]., fiul lui Amația, regele lui Iuda, a început să domnească în al douăzeci și șaptelea an al lui Ieroboam, regele lui Israel. 2Azaria era în vârstă de șaisprezece ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de cincizeci și doi de ani. Mama lui se numea Iecolia și era din Ierusalim. 3El a făcut ce este drept în ochii Domnului, tot așa cum făcuse tatăl său Amația. 4Totuși, înălțimile nu au fost îndepărtate, poporul încă aducând jertfe și tămâie pe înălțimi.
5Domnul l‑a lovit pe rege cu lepră5 Vezi nota de la 5:1. și a rămas lepros până în ziua morții lui. El a locuit într‑o casă izolată.5 Sau: într‑o locuință, eliberat de orice responsabilitate. Cel care supraveghea palatul și judeca poporul țării era Iotam, fiul regelui.
6Celelalte fapte ale lui Azaria, tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 7Azaria a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în Cetatea lui David. Și în locul lui a domnit fiul său Iotam.
Domnia lui Zaharia peste Israel
8Zaharia, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel, în Samaria, în al treizeci și optulea an al lui Azaria, regele lui Iuda, și a domnit timp de șase luni. 9El a făcut ce este rău în ochii Domnului, la fel cum au făcut părinții săi. El nu s‑a depărtat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască. 10Șalum, fiul lui Iabeș, a uneltit împotriva lui, l‑a lovit înaintea poporului și l‑a omorât; apoi a domnit în locul lui.
11Celelalte fapte ale lui Zaharia sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“. 12Așa s‑a împlinit Cuvântul Domnului cu privire la Iehu, care zicea: „Urmașii tăi vor domni peste Israel până la a patra generație.“12 Vezi 2 Regi 10:30.
Domnia lui Șalum peste Israel
13Șalum, fiul lui Iabeș, a început să domnească în al treizeci și nouălea an al lui Uzia, regele lui Iuda. El a domnit la Samaria timp de o lună. 14Atunci Menahem, fiul lui Gadi, s‑a suit din Tirța și a venit în Samaria. El l‑a ucis pe Șalum, fiul lui Iabeș, în Samaria, și a domnit în locul lui. 15Celelalte fapte ale lui Șalum și uneltirea pe care el a pus‑o la cale, iată că sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“.
16Menahem a nimicit atunci Tifsah și tot ce era în ea, precum și teritoriile ei dinspre Tirța, fiindcă nu și‑a deschis porțile. El a nimicit‑o și le‑a spintecat pe toate femeile însărcinate.
Domnia lui Menahem peste Israel
17Menahem, fiul lui Gadi, a început să domnească peste Israel în al treizeci și nouălea an al lui Azaria, regele lui Iuda, și a domnit la Samaria timp de zece ani. 18Toată viața el a făcut ce este rău în ochii Domnului și nu s‑a depărtat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască.
19Când Pul19 Tiglat-Pileser III. [745–727 î.Cr.], împăratul Asiriei, a invadat țara, Menahem i‑a dat lui Pul o mie de talanți19 Aproximativ 30 t. de argint pentru ca acesta să‑l ajute să‑și întărească stăpânirea. 20Menahem a cerut argintul acesta de la toți oamenii înstăriți din Israel, fiecare dându‑i împăratului Asiriei câte cincizeci de șecheli20 Aproximativ 0,6 kg. de argint. Așa că împăratul Asiriei s‑a întors și nu a mai zăbovit în țară.
21Celelalte fapte ale lui Menahem și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 22Menahem a adormit alături de părinții săi și în locul lui a domnit fiul său Pekahia.
Domnia lui Pekahia peste Israel
23Pekahia, fiul lui Menahem, a început să domnească peste Israel, în Samaria, în al cincizecilea an al lui Azaria, regele lui Iuda. El a domnit timp de doi ani. 24El a făcut ce este rău în ochii Domnului și nu s‑a depărtat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască. 25Unul dintre ofițerii lui Pekahia, și anume Pekah, fiul lui Remalia, a uneltit împotriva lui și, împreună cu cincizeci de ghiladiți, l‑a omorât pe rege, precum și pe Argob și pe Arieh, în Samaria, în fortăreața palatului regelui. Așadar, Pekah l‑a ucis pe Pekahia și a domnit în locul lui. 26Celelalte fapte ale lui Pekahia și tot ce a făcut el sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“.
Domnia lui Pekah peste Israel
27Pekah, fiul lui Remalia, a început să domnească peste Israel, în Samaria, în al cincizeci și doilea an al lui Azaria, regele lui Iuda, și a domnit timp de douăzeci de ani. 28El a făcut ce este rău în ochii Domnului și nu s‑a depărtat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască. 29În timpul domniei lui Pekah, regele lui Israel, Tiglat-Pileser29 Tiglat-Pileser III. [745–727 î.Cr.], împăratul Asiriei, a capturat cetățile: Iyon, Abel-Bet-Maaca, Ianoah, Kedeș, Hațor, Ghilad și Galileea, precum și toată țara lui Neftali și i‑a dus pe locuitorii lor în captivitate în Asiria.
30Apoi Osea, fiul lui Ela, a uneltit împotriva lui Pekah, fiul lui Remalia, și l‑a omorât. Osea a început să domnească în locul lui în al douăzecilea an al lui Iotam, fiul lui Uzia. 31Celelalte fapte ale lui Pekah și tot ce a făcut el sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“.
Domnia lui Iotam peste Iuda
(2 Cron. 27:1-9)
32Iotam, fiul lui Uzia, a început să domnească peste Iuda în al doilea an al lui Pekah, fiul lui Remalia, regele lui Israel. 33El era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a început să domnească și a domnit la Ierusalim timp de șaisprezece ani. Mama lui se numea Ierușa și era fiica lui Țadok. 34El a făcut ce este drept în ochii Domnului, tot așa cum făcuse și tatăl său Uzia. 35Totuși, înălțimile nu au fost îndepărtate, poporul încă aducând jertfe și tămâie pe înălțimi. El a zidit Poarta de Sus a Casei Domnului.
36Celelalte fapte ale lui Iotam, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 37În acele zile, Domnul a început să‑i trimită împotriva lui Iuda pe Rețin, regele Aramului, și pe Pekah, fiul lui Remalia. 38Iotam a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în cetatea tatălui său David. Și în locul lui a domnit fiul său Ahaz.
