Onipa A Ɔkura Susuhoma No
1Afei memaa mʼani so, na mehunuu ɔbarima bi a ɔkura susuhoma sɛ ɔgyina mʼanim! 2Mebisaa no sɛ, “Ɛhe na worekɔ?” Ɔbuaa sɛ, “Merekɔsusu Yerusalem, ahunu ne tɛtrɛtɛ ne ne tentene.”
3Na ɔbɔfoɔ a na ɔne me rekasa no kɔɔeɛ, na ɔbɔfoɔ foforɔ bɛhyiaa no 4na ɔka kyerɛɛ no sɛ, “Tu mmirika, ka kyerɛ saa aberanteɛ no sɛ, ‘Yerusalem bɛyɛ kuropɔn a ɛnni afasuo ɛsiane nnipa ne mmoa dodoɔ a wɔwɔ mu enti. 5Na mʼankasa mɛyɛ ogya fasuo, atwa ho ahyia,’ sɛdeɛ Awurade seɛ nie, ‘na mayɛ ne mu animuonyam.’
6“Mommra! Mommra! Monnwane mfiri atifi asase no so,” sɛ Awurade seɛ nie, “Na mahwete mo mu ama ɔsoro mframa ɛnan no,” sɛdeɛ Awurade seɛ nie.
7“Mommra, Ao Sion! Monnwane mo a mote Babilonia!” 8Ɛfiri sɛ sei na Asafo Awurade seɛ, “Onimuonyamfoɔ no asoma me akɔtia aman a wɔafo wo nneɛma no. Ɛfiri sɛ, deɛ ɔde ne nsa bɛka wo biara no de nsa aka AWURADE aniwa kosua. 9Nokorɛm mɛma me nsa so de atia wɔn sɛdeɛ ɛbɛyɛ a wɔn nkoa bɛfom wɔn nneɛma. Na ɛbɛma woahunu sɛ Asafo Awurade na wasoma me.
10“Team na ma wʼani nnye, Ao, Ɔbabaa Sion. Ɛfiri sɛ, mereba, na mene mo bɛtena,” sɛdeɛ Awurade seɛ nie. 11“Aman bebree bɛka Awurade ho saa ɛda no na wɔabɛyɛ me nkurɔfoɔ. Me ne mo bɛtena, na mobɛhunu sɛ, Asafo Awurade na wasoma me mo nkyɛn. 12Awurade bɛfa Yuda sɛ nʼagyapadeɛ wɔ asase kronkron no so, na ɔbɛfa Yerusalem bio. 13Monyɛ komm wɔ Awurade anim, adasamma nyinaa, ɛfiri sɛ wakanyane ne ho wɔ nʼatenaeɛ kronkron hɔ.”
A treia viziune: omul cu funia de măsurat
1Apoi mi‑am ridicat ochii, m‑am uitat și iată că era un om care avea în mână o funie de măsurat.
2L‑am întrebat:
– Unde te duci?
El mi‑a răspuns:
– Să măsor Ierusalimul, ca să văd ce lățime și ce lungime are.
3Atunci îngerul care vorbea cu mine s‑a îndepărtat, iar un alt înger a venit să‑l întâlnească. 4Acesta i‑a zis: „Aleargă și vorbește‑i tânărului acestuia, zicând: «Ierusalimul va fi locuit ca o cetate fără ziduri, din cauza mulțimii oamenilor și a animalelor din mijlocul lui. 5Eu Însumi voi fi un zid de foc împrejurul lui, zice Domnul, și voi fi slava din mijlocul lui.
6Vai! Vai! Fugiți din țara din nord, zice Domnul. Căci v‑am împrăștiat ca pe cele patru vânturi ale cerului, zice Domnul. 7Vai, Sioane, scapă tu, care locuiești la fiica Babilonului! 8Căci așa vorbește Domnul Oștirilor: după slavă M‑a trimis El la neamurile care v‑au prădat; căci cel ce se atinge de voi, se atinge de lumina ochilor8 Lit.: deschizătura/pupila ochiului. Mei8 Pentru a rezolva dilema versetului (Domnul Oștirilor Se trimite pe Sine Însuși la neamuri), scribii din antichitate au modificat versiunea originală, folosind sufixul pronominal la pers. a III‑a singular (el), în loc de pers. I singular (eu). O astfel de modificare a fost numită tiqqun soferim (corectură a scribilor). NTR urmează versiunea considerată originală, făcând abstracție de corectura scribilor.! 9Prin urmare, iată, Îmi ridic mâna împotriva lor și vor deveni pradă pentru înșiși robii lor! Și veți ști astfel că Domnul Oștirilor M‑a trimis!
10Strigă de bucurie și veselește‑te, fiică a Sionului, căci iată că Eu vin și voi locui în mijlocul tău, zice Domnul. 11Multe neamuri se vor alătura Domnului, în ziua aceea, și vor fi poporul Meu. Eu voi locui în mijlocul tău și astfel vei ști că Domnul Oștirilor M‑a trimis la tine. 12Domnul va lua în stăpânire pe Iuda, ca partea Lui de moștenire din ținutul sfânt, și va alege iarăși Ierusalimul! 13Orice făptură să tacă înaintea Domnului, căci El S‑a ridicat din Locuința Lui cea sfântă!»“
